Noua Traducere Românească (NTR)

Turnul Babel

1 Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte.

2 Călătorind spre răsărit, oamenii au găsit o câmpie în țara Șinarși au locuit acolo.

3 Atunci fiecare i‑a zis semenului său: „Haideți să facem cărămizi și să le ardem bine.“ Ei foloseau cărămizi în loc de pietre și smoală în loc de mortar.

4 Apoi au zis: „Haideți! Să ne construim o cetate și un turn cu vârful până la ceruri și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe fața întregului pământ!“

5 DomnulS‑a coborât să vadă cetatea și turnul pe care oamenii le construiau.

6 Domnula zis: „Iată, ei sunt un singur popor, toți au aceeași limbă, iar acesta este doar începutul a ceea cevorsă facă. Nimic din ceea ce și‑au propus să facă nu va fi imposibil pentru ei.

7 Haideți! Să Ne coborâm și să le încurcăm acolo limba, astfel încât să nu‑și mai înțeleagă limba unii altora.“

8 Astfel,Domnuli‑a împrăștiat de acolo pe suprafața întregului pământ, iar ei au încetat să mai construiască cetatea.

9 De aceea, cetății i s‑a pus numele Babel, pentru că acoloDomnula încurcat limba întregului pământ și apoi i‑a împrăștiat pe suprafața întregului pământ.

Urmașii lui Sem până la Avram

10 Aceasta este istorialui Sem.

La vârsta de o sută de ani, la doi ani după potop, lui Sem i s‑a născut Arpahșad.

11 După nașterea lui Arpahșad, Sem a mai trăit cinci sute de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

12 La vârsta de treizeci și cinci de ani, lui Arpahșad i s‑a născut Șelah.

13 După nașterea lui Șelah, Arpahșad a mai trăit patru sute trei ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

14 La vârsta de treizeci de ani, lui Șelah i s‑a născut Eber.

15 După nașterea lui Eber, Șelah a mai trăit patru sute trei ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

16 La vârsta de treizeci și patru de ani, lui Eber i s‑a născut Peleg.

17 După nașterea lui Peleg, Eber a mai trăit patru sute treizeci de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

18 La vârsta de treizeci de ani, lui Peleg i s‑a născut Reu.

19 După nașterea lui Reu, Peleg a mai trăit două sute nouă ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

20 La vârsta de treizeci și doi de ani, lui Reu i s‑a născut Serug.

21 După nașterea lui Serug, Reu a mai trăit două sute șapte ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

22 La vârsta de treizeci de ani, lui Serug i s‑a născut Nahor.

23 După nașterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

24 La vârsta de douăzeci și nouă de ani, lui Nahor i s‑a născut Terah.

25 După nașterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută nouăsprezece ani și i s‑au mai născut fii și fiice.

26 La vârsta de șaptezeci de ani, lui Terah i s‑au născut Avram, Nahor și Haran.

Urmașii lui Terah

27 Aceasta este istorialui Terah: lui Terah i s‑au născut Avram, Nahor și Haran. Lui Haran i s‑a născut Lot.

28 Haran a murit înaintea tatălui său, Terah, în țara în care s‑a născut, în Ur din Caldeea.

29 Avram și Nahor și‑au luat soții. Numele soției lui Avram era Sarai, iar numele soției lui Nahor era Milca. Ea era fiica lui Haran, tatăl Milcăi și al Iscăi.

30 Sarai era stearpă; ea nu avea copii.

31 Terah i‑a luat pe fiul său Avram și pe nepotul său Lot, fiul lui Haran, precum și pe Sarai, nora sa și soția fiului său Avram, și au ieșit împreună din Ur, din Caldeea, ca să meargă în țara Canaan. Au ajuns în Haranși au locuit acolo.

32 Terah a trăit două sute cinci ani, apoi a murit în Haran.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/11-659d139a7599381a1b1de2832590ea6d.mp3?version_id=126—

Chemarea lui Avram

1 Domnulîi zisese lui Avram: „Ieși din țara ta, dintre rudeniile tale și din casa tatălui tău șivinoîn țara pe care ți‑o voi arăta!

2 Te voi face un neam mare și te voi binecuvânta;

voi face numele tău mare, ca tu să fii o binecuvântare!

3 Îi voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta,

dar îl voi blestema pe cel ce te va blestema!

În tine vor fi binecuvântate toate familiilepământului!“

4 Avram a plecat, așa cum îi ziseseDomnul, iar Lot a mers împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani când a ieșit din Haran.

5 El i‑a luat pe Sarai, soția sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate bunurile pe care le‑au adunat și cu robiipe care i‑au obținut în Haran, și au ieșit ca să plece spre țara Canaan. Și astfel ei au ajuns în țara Canaan.

6 Avram a călătorit prin țară până la loculnumitȘehem, până la stejarul lui Moreh. La acea vreme canaaniții erau în țară.

7 Domnuli S‑a arătat lui Avram și i‑a zis: „Semințeitale îi voi da această țară!“ Avram a zidit acolo un altarDomnuluiCare i Se arătase.

8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel și și‑a întins cortul, având Betelul la apus, iar Ai la răsărit. El a zidit acolo un altarDomnuluiși a chemat NumeleDomnului.

9 Apoi Avram și‑a continuat călătoria, mergând spre Neghev.

Avram în Egipt

10 A venit o foamete în țară și, pentru că foametea era mare, Avram s‑a coborât în Egipt ca să locuiască acolo pentru o vreme.

11 Pe când se apropia să intre în Egipt, Avram i‑a zis soției sale, Sarai: „Iată, știu că ești o femeie frumoasă la înfățișare.

12 Când te vor vedea egiptenii, vor zice: «Aceasta este soția lui.» Și pe mine mă vor ucide, iar pe tine te vor lăsa în viață.

13 Prin urmare, spune, te rog, că ești sora mea, ca să‑mi meargă bine din pricina ta și sufletul meu să trăiască datorită ție.“

14 Când Avram a intrat în Egipt, egiptenii au văzut că Saraiera foarte frumoasă.

15 Demnitarii lui Faraonau văzut‑o și i‑au lăudat‑o lui Faraon. Și astfel femeia a fost luată la palatullui Faraon.

16 Faraon i‑a făcut bine lui Avram din pricina ei și i‑a dat oi, vite, măgari, robi, roabe, măgărițe și cămile.

17 DarDomnula lovit cu mari urgii pe Faraon și familia lui din cauza lui Sarai, soția lui Avram.

18 Atunci Faraon l‑a chemat pe Avram și l‑a întrebat: „Ce mi‑ai făcut? De ce nu mi‑ai spus că este soția ta?

19 De ce ai spus: «Ea este sora mea», iar eu am luat‑o astfel de soție? Iată‑ți aici soția! Ia‑o și du‑te!“

20 Faraon le‑a dat porunci oamenilor săi cu privire la Avram, iar aceștia l‑au alungat, pe el, soția lui și tot ce avea.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/12-167ef5cbcdae3caaddf773c650aae067.mp3?version_id=126—

Despărțirea lui Avram de Lot

1 Avram s‑a suit din Egipt în Neghevîmpreună cu soția lui și cu tot ce avea, iar Lot a mers împreună cu el.

2 Avram era foarte bogat în turme, în argint și în aur.

3 Din Neghev, el a călătorit până la Betel, până la locul în care fusese cortul lui la început, între Betel și Ai,

4 până la locul în care el făcuse un altar mai înainte. Acolo, Avram a chemat NumeleDomnului.

5 Lot, care a mers împreună cu Avram, avea și el turme, cirezi și corturi.

6 Dar ținutul locuit nu‑i mai încăpea. Aveau atât de multe bunuri, încât nu mai puteau locui împreună.

7 De asemenea, s‑a iscat o ceartă între păstorii turmelor lui Avram și păstorii turmelor lui Lot. În vremea aceea canaaniții și periziții locuiau în Canaan.

8 Atunci Avram i‑a zis lui Lot: „Te rog, să nu fie ceartă între mine și tine, nici între păstorii mei și păstorii tăi, căci suntem frați.

9 Nu este oare toată țara înaintea ta? Desparte‑te de mine, te rog! Dacă tu o iei la stânga, eu o voi lua la dreapta, iar dacă tu o iei la dreapta, eu o voi lua la stânga.“

10 Lot și‑a ridicat ochii și a văzut că toată Câmpia Iordanului până la Țoar era bine udată în întregime, precum grădinaDomnului, precum țara Egiptului.Aceasta s‑a întâmplatînainte caDomnulsă fi distrus Sodoma și Gomora.

11 Lot și‑a ales toată Câmpia Iordanului și a pornit spre răsărit. Astfel, ei s‑au despărțit unul de celălalt.

12 Avram a locuit în țara Canaan, iar Lot a locuit între cetățile câmpiei și și‑a așezat cortul aproape de Sodoma.

13 Oamenii din Sodoma erau răi, foarte păcătoși înainteaDomnului.

14 Domnuli‑a zis lui Avram după ce Lot s‑a despărțit de el: „Ridică‑ți ochii acum și, din locul în care ești, privește spre nord și spre sud, spre răsărit și spre apus,

15 pentru că toată țara pe care o vezi ți‑o voi da ție și semințeitale pentru totdeauna.

16 Îți voi face sămânța ca pulberea pământului, astfel încât, dacă cineva poate număra pulberea pământului, și sămânța ta va putea fi numărată.

17 Ridică‑te, străbate țara în lung și în lat, pentru că ție ți‑o voi da.“

18 Astfel, Avram și‑a mutat cortul și a venit să locuiască lângă stejarii lui Mamre, în Hebron, unde a zidit un altarDomnului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/13-4860003f1a0cffdafc5ffee1ced374f2.mp3?version_id=126—

Avram îl salvează pe Lot

1 În zilele lui Amrafel, regele Șinarului, a lui Ariok, regele Elasarului, a lui Chedorlaomer, regele Elamului, și a lui Tidal, regele Goyimului, s‑a întâmplat că

2 ei au pornit la luptă împotriva lui Bera, regele Sodomei, a lui Birșa, regele Gomorei, a lui Șinab, regele Admei, a lui Șemeber, regele Țeboimului, și împotriva regelui Belei (care este Țoarul).

3 Toți aceștiadin urmăs‑au unit în valea Sidimului, adică Marea Sărată.

4 Ei îl slujiseră pe Chedorlaomer timp de doisprezece ani, dar în al treisprezecelea an s‑au răsculat.

5 În al paisprezecelea an, Chedorlaomer și regii care erau cu el au venit și i‑au învins pe refaiți la Aștarot-Karnaim, pe zuziți la Ham, pe emiți la Șave Chiriatayim

6 și pe horiți la muntele lor, din Seir până la El‑Paran, care este lângă pustie.

7 Apoi s‑au întors și au venit la En‑Mișpat sau Kadeș, unde au cucerit tot teritoriul amalekiților, precum și pe amoriții care locuiau în Hațațon-Tamar.

8 Atunci regele Sodomei, regele Gomorei, regele Admei, regele Țeboimului și regele Belei (care este Țoarul), au ieșit și s‑au pregătit de luptă, în valea Sidimului,

9 împotriva lui Chedorlaomer, regele Elamului, a lui Tidal, regele Goyimului, a lui Amrafel, regele Șinarului și a lui Ariok, regele Elasarului – patru regi împotriva a cinci.

10 Valea Sidimului era plină de gropi cu smoală. Regii Sodomei și Gomorei au fugit și au căzut în ele, iar cei rămași au fugit înspre dealuri.

11 Cei patru regiau luat toate bunurile Sodomei și Gomorei, precum și toată hrana acestora, și au plecat.

12 Ei l‑au luat și pe Lot, fiul fratelui lui Avram, împreună cu bunurile lui, și au plecat (Lot locuia în Sodoma).

13 Un om care a scăpat cu viață a venit și i‑a spus acest lucru lui Avram, evreul, care locuia lângă stejarii amoritului Mamre, fratelelui Eșcol și al lui Aner. Aceștia erau aliați cu Avram prin legământ.

14 Când a auzit Avram că nepotul său fusese luat captiv, și‑a mobilizat cei trei sute optsprezece oameni instruițipentru luptă, născuți în casa lui, și i‑a urmăritpe regipână la Dan.

15 Apoi și‑a împărțit slujitorii în timpul nopții, i‑a învinspe regiși i‑a urmărit până la Hoba, care este la nordde Damasc.

16 Avrama adus înapoi toate bunurile. L‑a adus înapoi și pe nepotul său, Lot, împreună cu toate bunurile lui, precum și pe femei și peceilalțioameni.

17 După ceAvrams‑a întors de la înfrângerea lui Chedorlaomer și a regilor care erau cu el, regele din Sodoma i‑a ieșit în întâmpinare în valea Șave, adică Valea Regelui.

18 Melchisedek, regele Salemului, a adus pâine și vin. Acesta era preot al Dumnezeului cel Preaînalt.

19 El l‑a binecuvântatpe Avramși a zis:

„Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul cel Preaînalt,

Creatorulcerurilor și al pământului,

20 și binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt,

Care i‑a dat pe vrăjmașii tăi în mâinile tale!“

Și Avram i‑a dat zeciuială din toate.

21 Apoi regele din Sodoma i‑a zis lui Avram:

– Dă‑mi oamenii și păstrează bunurile pentru tine.

22 Dar Avram i‑a răspuns regelui din Sodoma:

– I‑am juratDomnului, Dumnezeul cel Preaînalt, Creatorul cerurilor și al pământului,

23 că nu voi lua nici măcar un fir de ață sau o curea de sanda din ceea ce este al tău, pentru ca să nu spui că l‑ai îmbogățit pe Avram.

24 Eu nu voi lua nimic, în afară de ceea ce au mâncat oameniimeiși de partea celor care au mers împreună cu mine – Aner, Eșkol și Mamre. Ei să‑și ia partea lor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/14-cd71ad0e0a7542420d7b9ccb6fd7c77f.mp3?version_id=126—

Legământul lui Dumnezeu cu Avram

1 După toate acestea, CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Avram într‑o viziune, zicând:

– Avram, nu te teme!

Eu sunt scutul tău,

răsplata ta cea foarte mare.

2 Avram a zis:

– StăpâneDoamne, ce‑mi vei da? Căci morfără copii, iar moștenitorulcasei mele este Eliezer din Damasc!

3 Avram a zis:

– Iată că nu mi‑ai dat sămânță, iar moștenitorul meu este unul din casa mea.

4 Dar iată, CuvântulDomnuluia venitla el, zicând:

– Nu acesta va fi moștenitorul tău, ci unul care se va naște din tine, el îți va fi moștenitor.

5 Apoi l‑a dus afară și i‑a zis:

– Uită‑te la ceruri și numără stelele, dacă poți!

El i‑a zis:

– Așa va fi sămânța ta!

6 Avram a crezut înDomnul, și El i‑a considerat aceasta dreptate.

7 Domnuli‑a zis:

– Eu suntDomnulCare te‑am adus din Urul caldeilor, ca să‑ți dau țara aceasta s‑o stăpânești.

8 Avram L‑a întrebat:

– StăpâneDoamne, cum voi ști că o voi stăpâni?

9 El i‑a răspuns:

– Ia pentru Mine o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea și un pui de porumbel.

10 A luat pentru El toate acestea, le‑a despicat în două și a așezat fiecare bucată una în fața celeilalte; însă păsările nu le‑a despicat.

11 Când păsările de pradă au coborât peste stârvuri, Avram le‑a alungat.

12 În timp ce apunea soarele, pe Avram l‑a cuprins un somn adânc. Și iată că au venit peste el o groazășiun mare întuneric.

13 Atunci El i‑a zis lui Avram: „Să știi bine că sămânța ta va fi străină într‑o țară care nu este a ei. Ei vor fi înrobiți și asupriți timp de patru sute de ani.

14 Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei, îl voi judeca Eu, iar după aceea vor ieșide acolocu mari bogății.

15 Tu însă vei ajunge la părinții tăi în pace; vei fi îngropat după o bătrânețe fericită.

16 Urmașii tăise vor întoarce aici în a patra generație, pentru că nelegiuirea amoriților nu este încă deplină.“

17 După ce a apus soarele și s‑a făcut întuneric beznă, iată că un fum ca de cuptor și o torță aprinsă au trecut printre acele părți de animale.

18 În ziua aceea,Domnula încheiat un legământ cu Avram, zicând: „Seminței taleîi dau această țară, de la Râul Egiptuluipână la Râul cel Mare, râul Eufrat,

19 și anume pe cheniți, pe cheniziți, pe cadmoniți,

20 pe hitiți, pe periziți, pe refaiți,

21 pe amoriți, pe canaaniți, pe ghirgașiți și pe iebusiți.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/15-14276875461ea12cbd69e8ad9ceda17c.mp3?version_id=126—

Agar și Ismael

1 Sarai, soția lui Avram, nu‑i născuse acestuia copii. Dar ea avea o roabă egipteancă, al cărei nume era Agar.

2 Sarai i‑a zis lui Avram: „Iată căDomnulm‑a oprit să am copii. Intră, te rog, la roaba mea. Poate îmi voi zidio familieprin ea.“ Avram a ascultat‑o pe Sarai.

3 Astfel, după ce Avram a locuit zece ani în țara Canaan, Sarai, soția lui, a luat‑o pe egipteanca Agar, roaba sa, și i‑a dat‑o soțului ei, Avram, ca să‑i fie soție.

4 El a intrat la Agar, iar aceasta a rămas însărcinată. Când a văzut că a rămas însărcinată,Agara privit‑o cu dispreț pe stăpâna sa.

5 Atunci Sarai i‑a zis lui Avram:

– Fie ca răul care mi se face să cadă asupra ta! Ți‑am dat‑o în brațe pe roaba mea, iar când a descoperit că a rămas însărcinată, m‑a privit cu dispreț.Domnulsă judece între mine și tine!

6 Avram i‑a răspuns lui Sarai:

– Iată, roaba ta este în mâinile tale. Fă‑i ce este bine în ochii tăi!

Sarai a asuprit‑ope Agar, iar aceasta a fugit de la ea.

7 ÎngerulDomnuluia găsit‑o în pustie, lângă un izvor de apă – izvorul de lângă drumul care duce la Șur –

8 și a întrebat‑o:

– Agar, roaba lui Sarai, de unde vii și unde mergi?

Ea a răspuns:

– Fug de Sarai, stăpâna mea.

9 ÎngerulDomnuluii‑a zis:

– Întoarce‑te la stăpâna ta și supune‑te sub mâna ei.

10 ÎngerulDomnuluii‑a zis:

– Îți voi înmulți atât de mult sămânța, încât acea mulțime nu va putea fi numărată.

11 ÎngerulDomnuluii‑a zis:

– Iată că ești însărcinată

și vei naște un fiu.

Îi vei pune numele Ismael,

pentru căDomnula auzitdespreasuprirea ta.

12 El va fi un măgar sălbatic al omului.

Mâna lui va fi împotriva tuturor

și mâna tuturor va fi împotriva lui.

Și va locui separat

de toți frațiisăi.

13 AgarL‑a numit peDomnulCare i‑a vorbit: „Tu ești Dumnezeul Care mă vede“, căci ea a zis: „Oare am văzut într-adevăr aici pe Cel Care mă vede?“

14 De aceea fântâna a fost numită Beer Lahai‑Roi. Iată că ea se află între Kadeș și Bered.

15 Agar i‑a născut lui Avram un fiu, iar Avram i‑a pus numele Ismael fiului său născut de Agar.

16 Avram avea optzeci și șase de ani când Agar i l‑a născut pe Ismael.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/16-57c49660d15ade2c003afa81d47dbbb2.mp3?version_id=126—

Semnul legământului lui Dumnezeu cu Avraam: circumcizia

1 Când Avram avea nouăzeci și nouă de ani,Domnuli S‑a arătat și i‑a zis:

– Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă înaintea Mea și fii fără pată,

2 iar Eu voi încheia legământul Meu între Mine și tine și te voi înmulți foarte mult.

3 Atunci Avram s‑a aruncat cu fațala pământ, iar Dumnezeu a vorbit cu el, zicând:

4 – Cât despre Mine, iată care este legământul Meu cu tine: tu vei fi tatăl multor neamuri.

5 Nu te vei mai numi Avram, ci numele tău va fi Avraam, pentru că te‑am făcut tatăl unei mulțimi de neamuri.

6 Te voi face nespus de roditor: voi face să iasă multe neamuri din tine,chiarregi vor ieși din tine.

7 Voi încheia un legământ între Mine și tine și sămânțata după tine, de‑a lungul generațiilor ei, un legământ veșnic potrivit căruia Eu voi fi Dumnezeul tău și al seminței tale după tine.

8 Îți voi da, ție și seminței taledupă tine, țara în care locuiești acum ca străin, toată țara Canaan, ca pe o proprietate veșnică. Iar Eu voi fi Dumnezeul lor.

9 Apoi Dumnezeu i‑a zis lui Avraam:

– În ce te privește pe tine, să păzești legământul Meu, tu și sămânța ta după tine de‑a lungul generațiilor ei.

10 Acesta este legământul Meu pe care trebuie să‑l păziți, între Mine și tine și sămânța ta după tine: fiecare persoană de parte bărbătească dintre voi să fie circumcisă.

11 Să vă circumcideți în carnea prepuțului vostru. Acesta va fi un semn al legământului Meu cu voi.

12 De‑a lungul generațiilor voastre, fiecare băiat va fi circumcis când va avea opt zile, fie că este născut în casa ta, fie că l‑ai cumpărat cu argint de la vreun străin, care nu este din sămânța ta.

13 Trebuie să fie circumcis atât cel născut în casa ta, cât și cel cumpărat cu argintul tău. Legământul Meu în carnea voastră va fi un legământ veșnic.

14 Orice persoană de parte bărbătească necircumcisă, adică cel care nu este circumcis în carnea prepuțului său, să fie nimicit din poporul său; el a rupt legământul Meu.

15 Dumnezeu i‑a zis lui Avraam:

– În ce o privește pe Sarai, soția ta, să n‑o mai numești Sarai, căci numele ei va fi Sara.

16 Eu o voi binecuvânta și îți voi da un fiu prin ea. O voi binecuvânta, astfel încât ea va devenimama unorneamuri;chiarregi ai popoarelor vor ieși din ea.

17 Atunci Avraam și‑a plecat fața și a râs, zicând în inima lui: „I se poate naște un fiu unui om de o sută de ani? Poate Sara, care este de nouăzeci de ani, să mai nască?“

18 Apoi Avraam I‑a zis lui Dumnezeu:

– Aș vrea ca Ismael să trăiască înaintea Ta!

19 Dar Dumnezeu i‑a zis:

– Cu siguranță soția ta, Sara, îți va naște un fiu căruia să‑i pui numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca pe un legământ veșnic cu el și cu sămânțalui după el.

20 În ceea ce‑l privește pe Ismael, te‑am auzit: iată, îl voi binecuvânta, îl voi face roditor și îl voi înmulți nespus de mult. El va fi tatăl a doisprezece prinți, iar Eu îl voi face un neam mare.

21 Totuși, legământul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ți‑l va naște Sara la anul, pe vremea aceasta.

22 Când a terminat de vorbit cu Avraam, Dumnezeu S‑a înălțat de la el.

23 Avraam i‑a luat pe fiul său Ismael, pe toți cei născuți în casa lui și pe toți cei cumpărați cu argintul său, pe toți bărbații din casa lui, și le‑a circumcis carnea prepuțului chiar în ziua aceea, așa cum îi spusese Dumnezeu.

24 Avraam avea nouăzeci și nouă de ani când a fost circumcis în carnea prepuțului său.

25 Iar fiul său, Ismael, avea treisprezece ani când a fost circumcis în carnea prepuțului său.

26 Avraam și Ismael, fiul său, au fost circumciși chiar în ziua aceea.

27 Au fost circumciși împreună cu el și toți bărbații din casa lui, atât cei născuți în casă, cât și cei cumpărați cu argint de la străini.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/17-7587660fcaec94b5e33f4a00abec98dd.mp3?version_id=126—

Cei trei vizitatori

1 Domnuli S‑a arătat lui Avraam lângă stejarii lui Mamre, pe când acesta stătea la intrarea cortului său, în arșița zilei.

2 Avraamși‑a ridicat ochii, s‑a uitat și iată că trei bărbați stăteau în apropierea sa. Când i‑a văzut, a alergat de la intrarea cortului ca să‑i întâmpine și s‑a plecat până la pământ.

3 El a zis:

– Stăpâne, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, Te rog, nu trece pe lângă robul Tău.

4 Îngăduie să se aducă puțină apă ca să vă puteți spăla picioarele și să vă odihniți sub copac.

5 Iar eu voi aduce o bucată de pâine, ca să vă înviorați inimile, după care puteți merge mai departe, căci de aceea ați trecut pe la robul vostru.

Ei i‑au răspuns:

– Da; fă cum ai spus.

6 Avraam s‑a dus repede în cort la Sara și i‑a zis: „Ia repede trei măsuride făină aleasă, frământăniște aluatși fă turte.“

7 Apoi Avraam a alergat la turmă, a luat un vițela cărui carne erafragedă și bună, i l‑a dat unui slujitor, iar acesta s‑a grăbit să‑l pregătească.

8 Apoi a luat niște iaurt, niște lapte, precum și vițelul pe care îl pregătise și le‑a pus înaintea lor. În timp ce aceștia mâncau, Avraam stătea lângă ei, sub copac.

9 Ei l‑au întrebat:

– Unde este Sara, soția ta?

El a răspuns:

– Iat‑o în cort.

10 Domnula zis:

– Cam pe vremea aceasta Mă voi întoarce cu siguranță la tine și iată că Sara, soția ta, va avea un fiu.

Sara asculta la intrarea cortului care era în spatele lui.

11 Avraam și Sara erau bătrâni, înaintați în vârstă, iar Sarei nu‑i mai venea rânduiala femeilor.

12 Sara a râs în sinea ei, zicând: „După ce am îmbătrânit, să mai am dorință? Domnul meu este, de asemenea, bătrân.“

13 Domnuli‑a zis lui Avraam:

– De ce a râs Sara, zicând: „Voi avea eu într-adevăr un copil tocmai acum când sunt bătrână?“

14 Este oare ceva prea greu pentruDomnul? La timpul potrivit Mă voi întoarce la tine, cam pe vremea aceasta, iar Sara va avea un fiu.

15 Dar Sara a negat, zicând:

– Nu am râs!

Căci se temea.

Însă El a zis:

– Ba da! Ai râs!

Mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma

16 Când s‑au ridicat de acolo, bărbații s‑au uitat înspre Sodoma, iar Avraam a mers împreună cu ei ca să‑i conducă.

17 DarDomnula zis: „Să ascund oare de Avraam ceea ce urmează să fac,

18 de vreme ce el va deveni cu adevărat un neam mare și puternic și în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului?

19 Căci l‑am alespentru a le porunci copiilor săi și familiei sale după el să țină caleaDomnului, împlinind dreptatea și judecata, pentru caDomnulsă‑i dea lui Avraam ceea ce i‑a promis.“

20 AtunciDomnula zis: „Strigătul împotriva Sodomei și Gomorei este într-adevăr mare, iar păcatul lor este într-adevăr foarte grav!

21 Voi coborî să văd dacă au făcut întru totul după strigătul care a ajuns la Mine; iar dacă nu, voi ști.“

22 Acei bărbați s‑au întors de acolo și au plecat înspre Sodoma. Dar Avraam a continuat să stea în picioare înainteaDomnului.

23 Avraam s‑a apropiat și a zis:

– Îl vei spulbera Tu oare și pe cel drept împreună cu cel rău?

24 Poate că în mijlocul cetății sunt cincizeci deoamenidrepți. Vei spulbera Tu oare acel loc și nu‑l vei ierta chiar dacă sunt cincizeci deoamenidrepți în mijlocul cetății?

25 Departe de Tine să faci un astfel de lucru: să‑l omori pe cel drept împreună cu cel rău, astfel încât celui drept să i se facă precum celui rău! Departe de Tinelucrul acesta! Oare nu va face dreptate Judecătorul întregului pământ?

26 Domnula răspuns:

– Dacă voi găsi în mijlocul cetății Sodoma cincizeci deoamenidrepți, voi ierta tot locul acela datorită lor.

27 Avraam a răspuns și a zis:

– Iată‑mă îndrăznind să‑I vorbesc Stăpânului, eu care nu sunt decât praf și cenușă.

28 Dacă din cei cincizeci deoamenidrepți vor lipsi cinci, vei distruge toată cetatea din cauzalipseicelor cinci?

El a răspuns:

– Dacă voi găsi acolo patruzeci și cinci, n‑o voi distruge.

29 Avraam I‑a vorbit din nou și a zis:

– Poate vor fi găsiți acolo numai patruzeci.

El a răspuns:

– Datorită celor patruzeci, n‑o voi distruge.

30 Avraama zis:

– Să nu Se mânie Stăpânul dacă vorbesc iarăși. Poate vor fi găsiți doar treizeci.

Domnula răspuns:

– Dacă voi găsi acolo treizeci, n‑o voi distruge.

31 Avraama zis:

– Iată‑mă îndrăznind să‑I vorbesc Stăpânului. Poate vor fi găsiți acolo doar douăzeci.

Domnula răspuns:

– Datorită celor douăzeci, n‑ovoi distruge.

32 Avraam a zis:

– Să nu Se mânie Stăpânul dacă mai vorbesc doar o dată. Poate vor fi găsiți doar zece.

El a răspuns:

– Datorită celor zece, n‑ovoi distruge.

33 După ce a terminat de vorbit cu Avraam,Domnula plecat, iar Avraam s‑a întors acasă.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/18-aed35e8ca2f6bcc5a3f68028bb8552c3.mp3?version_id=126—

Distrugerea Sodomei și Gomorei

1 Cei doi mesageriau ajuns seara la Sodoma. Lot stătea la poarta Sodomei, iar când i‑a văzut, s‑a ridicat să‑i întâmpine și s‑a plecat cu fața la pământ.

2 Apoi le‑a zis:

– Stăpânii mei, iată, întoarceți‑vă, vă rog, la casa robului vostru, înnoptațiaiciși spălați‑vă picioarele.Mâinevă veți scula dis‑de‑dimineață și vă veți continua drumul.

Ei i‑au răspuns:

– Nu, ci vom înnopta în piață.

3 DarLota insistat foarte mult, astfel încât ei s‑au întors la el și au intrat în casa lui.Lotle‑a pregătit masa, a copt azime, iaraceștiaau mâncat.

4 Dar înainte să se culce ei, toți bărbații din toate colțurile cetății Sodoma, tineri și bătrâni, au înconjurat casa.

5 Ei l‑au strigat pe Lot și l‑au întrebat:

– Unde sunt bărbații care au venit la tine în această seară? Scoate‑i afară la noi ca să‑i cunoaștem.

6 Lot a ieșit la ei la intrare, a închis ușa după el

7 și a zis:

– Vă rog, fraților, nu faceți răul acesta!

8 Iată‑le pe cele două fiice ale mele care n‑au cunoscut bărbat. Lăsați‑mă, vă rog, să vi le aduc afară, și faceți‑le așa cum credeți că este bine.Dar să nu le faceți nimic acestor bărbați, căci ei au venitsă se adăposteascăla umbra acoperișului meu.

9 Însă ei au zis:

– Dă‑te la o parte!

Apoi au zis:

–Omulacesta a venit aici ca străin, iar acum face pe judecătorul! Ei bine, ne vom purta cu tine mai rău decât cu ei.

Ei l‑au împins cu putere pe Lot și s‑au apropiat să spargă ușa.

10 Dar bărbațiidinăuntruși‑au întins mâinile, l‑au tras pe Lot la ei, în casă, și au încuiat ușa.

11 Iar pe bărbații care erau la ușa casei, atât pe cei tineri, cât și pe cei bătrâni, i‑au lovit cu orbire, astfel încât aceștia se chinuiau să găsească ușa.

12 Atunci acei bărbați i‑au zis lui Lot: „Cine mai este cu tine aici? Gineri, fii, fiice și pe oricine mai ai în cetate, scoate‑i din acest loc!

13 Căci urmează să‑l distrugem, deoarece plângerea împotriva acestui popor a ajuns atât de mare înainteaDomnului, încâtDomnulne‑a trimis să‑l distrugem!“

14 Atunci Lot a ieșit și le‑a spus ginerilor săi, care erau căsătorițicu fiicele sale: „Ridicați‑vă și ieșiți din acest loc, pentru căDomnulurmează să distrugă cetatea.“ Dar el era, în ochii ginerilor săi, ca unul care glumește.

15 Când s‑au ivit zorii, mesagerii l‑au grăbit pe Lot, zicând: „Ridică‑teșiia‑ți soția și pe cele două fiice ale tale care se află aici, ca nu cumva să fii spulberat când cetatea va fi pedepsită“

16 Dar el întârzia. Atunci bărbații aceia i‑au apucat de mână pe el, pe soția lui și pe cele două fiice ale sale, i‑au scos și i‑au lăsat în afara cetății, pentru căDomnuluiI‑a fost milă de el.

17 Imediat ce i‑au scos afară,unul dintre eia zis:

– Scapă‑ți viața! Nu te uita înapoi și nu te opri nicăieri în câmpie. Scapă la munte, ca nu cumva să fii spulberat.

18 Lot le‑a zis:

– Nu, Stăpâne, Te rog!

19 Iată, robul Tău a găsit bunăvoință înaintea Ta, și Tu ai arătat o mare îndurarefață de mine, salvându‑mi viața. Nu pot să fug însă la munte, pentru că dezastrul mă va ajunge din urmă și voi muri.

20 Iată, cetatea aceasta este aproape, ca să fug acolo, și este mică. Te rog, lasă‑mă să fug acolo! Nu‑i așa că este mică? Astfel, viața îmi va fi salvată.

21 El a zis:

– Iată că‑ți împlinesc și această cerere și nu voi distruge cetatea despre care ai vorbit.

22 Grăbește‑te, fugi acolo, pentru că nu pot face nimic până când nu ajungi acolo.

De aceea cetatea a fost numită Țoar.

23 Răsărea soarele pe pământ când a intrat Lot în Țoar.

24 AtunciDomnula făcut să plouă peste Sodoma și peste Gomora sulf și foc din ceruri de laDomnul.

25 Astfel, El a nimicit acele cetăți, toată câmpia, toți locuitorii cetăților, precum și ceea ce creștea pe pământ.

26 Soția lui Lot, care se afla în spatele lui, s‑a uitatînapoiși s‑a prefăcut într‑un stâlp de sare.

27 Avraam s‑a sculat dis‑de‑dimineață,s‑a dusla locul unde stătuse înainteaDomnului

28 și a privit în jos spre suprafața Sodomei și Gomorei și spre toată suprafațaaceluiținut.S‑a uitat și iată că un fum gros ca fumul unui cuptor se ridica de pe pământ.

Lot și fiicele sale

29 Atunci când Dumnezeu a distrus cetățile din câmpie, Și‑a adus aminte de Avraam și l‑a scos pe Lot din mijlocul nenorocirii, când a nimicit cetățile în care locuise Lot.

30 Apoi Lot s‑a suit din Țoar și a locuit pe munte împreună cu cele două fiice ale sale, pentru că se temea să rămână în Țoar. A locuit într‑o peșteră împreună cu cele două fiice ale sale.

31 Cea întâi născută i‑a zis celei mai tinere: „Tatăl nostru este bătrân și nu este niciun bărbat pe pământ care să intre la noi, după obiceiulîntregului pământ.

32 Vino să‑l facem pe tatăl nostru să bea vin și să ne culcăm cu el, ca să păstrăm sămânța prin tatăl nostru.“

33 Astfel, l‑au făcut pe tatăl să bea vin în noaptea aceea, iar cea întâi născută s‑a dus și s‑a culcat cu tatăl ei. El n‑a știut nici când s‑a culcat ea, nici când s‑a sculat.

34 În ziua următoare, cea întâi născută i‑a zis celei mai tinere: „Iată, noaptea trecută m‑am culcat eu cu tatăl meu. Haide să‑i dăm vin și în noaptea aceasta. Apoi te vei duce și te vei culca tu cu el, ca să păstrăm sămânța prin tatăl nostru.“

35 Ele l‑au făcut pe tatăl lor să bea vin și în seara aceea, apoi cea tânără s‑a ridicat și s‑a culcat cu el. El n‑a știut nici când s‑a culcat ea, nici când s‑a ridicat.

36 Astfel, cele două fiice ale lui Lot au rămas însărcinate prin tatăl lor.

37 Cea întâi născută a dat naștere unui fiu, căruia i‑a pus numele Moab. El este tatăl moabiților de astăzi.

38 Cea tânără a născut și ea un fiu căruia i‑a pus numele Ben‑Ami. El este tatăl fiilor lui Amon de astăzi.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/19-f85b6c9fd5838db497e06810512e0ff2.mp3?version_id=126—

Avraam la Gherar

1 De acolo, Avraam a călătorit spre ținutul Neghevși s‑a așezat între Kadeș și Șur. El a locuit ca străin în Gherar.

2 Avraam spunea despre Sara, soția lui: „Este sora mea.“ Regele Abimelek din Gherar a trimis după Sara și a luat‑o.

3 Dar Dumnezeu a venit la Abimelek noaptea într‑un vis și i‑a zis:

– Iată, vei muri din cauza femeii pe care ai luat‑o, căci este măritată cu altcineva.

4 Întrucât nu se atinsese de ea, Abimelek a zis:

– Stăpâne, vei ucide Tu un neam drept?

5 Nu mi‑a zis el: „Ea este sora mea“? Și ea însăși a zis: „El este fratele meu.“ Am făcut acest lucru în curăție de inimă și cu mâini nevinovate.

6 Atunci Dumnezeu i‑a zis în vis:

– Da, știu că ai făcut acest lucru în curăție de inimă, dar te‑am oprit să păcătuiești împotriva Mea. De aceea nu te‑am lăsat să te atingi de ea.

7 Acum, dă‑i bărbatului soția înapoi! Întrucât este profet, el se va ruga pentru tine și vei trăi. Dar, dacă nui‑o dai înapoi, să știi că vei muri sigur, tu și toți ai tăi.

8 Abimelek s‑a sculat dis‑de‑dimineață, i‑a chemat pe toți slujitorii săi, iar când a spus toate aceste cuvinte în auzul lor, bărbații s‑au temut foarte tare.

9 Atunci Abimelek l‑a chemat pe Avraam și i‑a zis:

– Ce ne‑ai făcut? Cu ce am păcătuit împotriva ta ca să aduci un păcat atât de mare asupra mea și asupra regatului meu? Ai făcut față de mine lucruri care n‑ar fi trebuit făcute.

10 Abimelek l‑a întrebat pe Avraam:

– Ce urmăreai când ai făcut acest lucru?

11 Avraam a răspuns:

– Mi‑am zis: „Sigur nu este teamă de Dumnezeu în locul acesta și mă vor ucide din cauza soției mele.“

12 De altfel, ea este într-adevăr sora mea, fiica tatălui meu, dar nu și fiica mamei mele, și a devenit soția mea.

13 Când Dumnezeu m‑a făcut să părăsesc casa tatălui meu, i‑am zisSarei: „Aceasta este favoarea pe care să mi‑o faci: în orice loc în care vom ajunge să spui despre mine: «El este fratele meu»“.

14 Atunci Abimelek a luat oi și vite, robi și roabe, i le‑a dat lui Avraam și i‑a dat‑o înapoi și pe Sara, soția lui.

15 Abimelek i‑a zis: „Iată, țara mea este înaintea ta! Locuiește unde‑ți place!“

16 Iar Sarei i‑a zis: „Iată, i‑am dat fratelui tău o mie de arginți. Iată, aceștia sunt o despăgubirepentru toți cei care sunt cu tine. Înaintea tuturor ești dezvinovățită.“

17 Atunci Avraam s‑a rugat lui Dumnezeu, iar Dumnezeu i‑a vindecat pe Abimelek, pe soția lui, precum și pe roabele lui, așa încât au putut avea copii.

18 CăciDomnulînchisese pântecele tuturor femeilor de la curtea lui Abimelek din cauza Sarei, soția lui Avraam.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/GEN/20-e8999ee68b3dd1ca8ee9bdb436335f84.mp3?version_id=126—