Category: Iov

Primul discurs al lui Țofar

1 Atunci Țofar naamatitul a răspuns și a zis:

2 „Să rămână tot acest potop de cuvinte fără răspuns

șitoate acestevorbe multe să fieo dovadăa dreptății?

3 Crezi că flecăreala ta va închide gura altora

și că‑ți vei bate joc de alții fără să te mustre nimeni?

4 Tu zici: «Învățătura mea este curată

și sunt fără pată în ochii Tăi!»

5 Însă cine n‑ar da ca Dumnezeu să vorbească,

să‑Și deschidă gura împotriva ta

6 și să‑ți arăte tainele înțelepciunii!?

Căci înțelepciunea are două fețe.

Atunci ai ști că Dumnezeu ți‑a iertat câte ceva din nelegiuirea ta.

7 Poți tu să descoperi misterul lui Dumnezeu?

Poți tu să descoperi limita Celui Atotputernic?

8 Ea este cât înălțimile cerurilor – ce poți face?

Ea este mai adâncă decât Locuința Morților – ce poți ști?

9 Întinderea lor este mai lungă decât pământul

și mai largă decât marea.

10 Dacă El trece și întemnițează

și cheamă la judecată, cine‑L poate opri?

11 Căci El îi cunoaște pe oamenii înșelători,

iar când vede nelegiuirea, oare nu va lua seamă?

12 Dar omul nătâng va deveni înțelept,

când se va naște om mânzul măgarului sălbatic.

13 Dacă îți vei îndrepta inima

și îți vei ridica mâinile spre El,

14 dacă vei înlătura nelegiuirea din mâna ta

și nu vei lăsa nedreptatea să locuiască în corturile tale,

15 atunci îți vei putea ridica fața fără pată,

vei fi tare și nu te vei teme.

16 Îți vei uita necazul

și‑ți vei aminti de el ca de apele care au trecut.

17 Viața va fi mai strălucitoare ca amiaza;

deși este întuneric, acesta va fi ca dimineața.

18 Vei fi încrezător pentru că va fi speranță,

vei fi păzit și te vei odihni în siguranță.

19 Te vei culca și nimeni nu te va mai înspăimânta;

mulți vor căuta bunăvoința ta.

20 Dar ochii celor răi se vor închide,

orice cale de scăpare va fi pierdută pentru ei

și speranța lor este să‑și dea ultima suflare.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/11-35fddd15cbc1a693e1599afdbf2d763b.mp3?version_id=126—

Răspunsul lui Iov

1 Iov a zis:

2 „Cu siguranță, voi sunteți glasul celor mulți

și înțelepciunea va muri odată cu voi.

3 Dar ca și voi am și eu minte,

nu sunt mai prejos decât voi.

Cine nu știe toate aceste lucruri?

4 Am ajuns de râsul prietenilor mei,

eu, care L‑am chemat pe Dumnezeu și mi‑a răspuns;

am ajuns de râs,eu, cel dreptșifără pată.

5 O nenorocire, de care râd cei ce o duc bine,

este pregătită pentru cei cărora le alunecă piciorul.

6 Corturile tâlharilor sunt în pace

și cei ce‑L mânie pe Dumnezeu sunt în siguranță,

purtându‑și zeul în mâini.

7 Dar întreabă animalele, și te vor învăța,

și păsările cerului, iar ele îți vor spune;

8 sau plânge‑te pământului, și el te va învăța,

și peștilor mării, iar ei îți vor istorisi.

9 Care dintre toate acestea nu știe

că mânaDomnuluile‑a făcut?

10 În mâna Sa se află sufletul a tot ce este viu

și suflarea oricărui trup omenesc.

11 Oare nu distinge urechea cuvintele,

iar gustă cerul gurii mâncarea?

12 Înțelepciunea este la cei în vârstă,

iar priceperea, în lungimea zilelor.

13 LaDumnezeuse află înțelepciunea și puterea;

sfatul și priceperea sunt ale Lui.

14 Iată, ce dărâmă El, nu poate fi rezidit.

Când El închide un om, acesta nu poate fi eliberat.

15 Iată, El oprește apele șitotulse usucă;

când El le dă drumul, acestea devastează țara.

16 Ale Lui sunt tăria și înțelepciunea;

cel înșelat și cel ce înșală suntsub stăpânireaLui.

17 El îi duce pe sfetnici desculți

și îi face nebuni pe judecători.

18 El desface cingătorile împăraților

și le leagă coapsele cu o frânghie.

19 El îi duce pe preoți desculți

și îi răstoarnă pe cei demult statornici.

20 El închide gura celor demni de încredere

și le ia discernământul celor bătrâni.

21 El revarsă dispreț asupra nobililor

și îl dezarmează pe cel puternic.

22 El descoperă adâncimile întunericului

și aduce la lumină umbra morții.

23 El înalță neamurile și tot El le distruge,

El le face să crească și tot El le împrăștie.

24 El ia mintea conducătorilor pământului

și‑i face să rătăcească printr‑o pustietate fără drum.

25 Bâjbâie în întuneric fără lumină,

se clatină ca un om beat.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/12-18d811ee43ecc9958ecbbc3c8ea579da.mp3?version_id=126—

1 Iată, ochiul meu a văzut toate acestea,

urechea mea a auzit și a înțeles.

2 Ce știți voi știu și eu;

nu sunt mai prejos decât voi.

3 Dar vreau să vorbesc Celui Atotputernic,

vreau să‑mi apăr cauza înaintea lui Dumnezeu!

4 Dar voi sunteți niște făuritori de minciuni;

sunteți cu toții niște doctori de nimic.

5 Mai bine ați fi tăcut!

Așa ați fi arătat înțelepciune.

6 Ascultați apărarea mea

și luați aminte la argumentele buzelor mele!

7 Veți vorbi cu nedreptate pentru Dumnezeu

și veți vorbi cu înșelăciune pentru El?

8 Îi veți ține partea?

Doar nu Îi veți lua apărarea lui Dumnezeu?

9 Va fi oare bine de voi când vă va cerceta?

Îl puteți oare înșela așa cum înșală un om pe un altul?

10 Cu siguranță vă va mustra

dacă, pe ascuns, Îi țineți partea.

11 Oare nu vă va înspăimânta măreția Lui?

Nu va cădea peste voi groaza Lui?

12 Cugetările voastre sunt proverbe de cenușă;

apărările voastre sunt apărări de lut.

13 Tăceți și vă voi vorbi;

apoi fie cu mine ce‑o fi!

14 Pentru ce să‑mi iau carnea în dinți

și să‑mi pun viața în propriile mâini?

15 Iată, chiar dacă mă va ucide, tot voi nădăjdui în El.

Da, îmi voi apăra căile în fața Lui.

16 Mai mult, aceasta va fi spre izbăvirea mea,

căci cel lipsit de evlavie nu poate veni înaintea Lui.

17 Ascultați cu atenție cuvintele mele

șiaplecați‑văurechile la cuvântarea mea!

18 Iată că mi‑am pregătit apărarea;

știu că am dreptate.

19 Cine poate să mă acuze?

Dacă va face cineva lucrul acesta, atunci voi tăcea și voi muri.

20 Dumnezeule, dă‑mi doar două lucruri

și nu mă voi ascunde de fața Ta:

21 ridică‑Ți mâna de pe mine

și nu mai lăsa groaza Ta să mă înspăimânte.

22 Apoi cheamă‑mă, iar eu voi răspunde;

sau lasă‑mă să vorbesc, și răspunde‑mi Tu.

23 Cât de multe sunt nelegiuirile și păcatele mele?

Arată‑mi fărădelegile și păcatul meu!

24 De ce‑Ți ascunzi fața

și mă consideri un dușman?

25 Vrei să îngrozești o frunză suflată de vânt

și să urmărești un pai uscat?

26 Căci scrii lucruri amare împotriva mea

și mă faci să moștenesc nelegiuirile tinereții mele.

27 Îmi pui picioarele în butuci,

îmi urmărești toate căile

și însemnezi tălpile picioarelor mele.

28 În felul acesta trupul mi se destramă ca un lucru putred,

ca o haină mâncată de molii.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/13-46802de6bd87097db65067d24f8e9e86.mp3?version_id=126—

1 Omul născut din femeie

are zile puține,

dar pline de necaz.

2 Răsare ca o floare și se usucă;

fuge ca o umbră și nu rămâne.

3 Ai Tu ochii ațintiți asupra unui astfel de om?

Mă chemi Tu la judecată cu Tine?

4 Cine poate scoate ceva curat din ceva necurat?

Nimeni!

5 Zilele omului sunt hotărâte.

Tu cunoști numărul lunilor lui

și i‑ai pus hotare pe care nu le poate trece.

6 Așa că întoarce‑Ți privirea de la el și lasă‑l,

în timp ce se bucură ca un zilier de ziua lui.

7 Căci, pentru un copac, mai este speranță:

dacă este tăiat, el continuă să se schimbe,

și lăstarii lui nu înceteazăsă crească.

8 Deși rădăcina îi îmbătrânește în pământ

și‑i piere trunchiul în țărână,

9 la mireasma apei va înmuguri

și va da ramuri ca o plantă.

10 Ființa umană însă, când moare, își pierde toată vlaga;

omul, după ce își dă ultima suflare, nu mai este.

11 Așa cum apele se evaporă din mare,

iar râul seacă și se usucă,

12 tot așa omul se culcă și nu se mai ridică;

cât vor fi cerurile nu se mai trezește,

nici nu se mai scoală din somnul lui.

13 O, de m‑ai ascunde în Locuința Morților,

de m‑ai acoperi până Îți trece mânia

și de mi‑ai hotărî o vreme când să‑Ți amintești de mine!

14 Dacă un om moare, oare va mai trăi?

În toate zilele trudei mele,

aș aștepta până va veni schimbareatrupuluimeu.

15 Atunci mă vei chema, și‑Ți voi răspunde;

vei tânji după lucrarea mâinilor Tale.

16 Atunci îmi vei număra pașii

și nu‑mi vei mai ține în seamă păcatul;

17 vei pecetlui fărădelegea mea într‑un sac

și‑mi vei acoperi nelegiuirea.

18 Dar așa cum munții cad și se surpă,

iar stânca este mutată din locul ei

19 și așa cum apa sapă în piatră,

iar torenții spală pământul,

tot așa distrugi Tu speranța omului.

20 Îl învingi pentru totdeauna și el se duce;

îi schimbi înfățișarea și apoi îl izgonești.

21 Dacă fiii lui sunt onorați, el nu știe,

dacă sunt înjosiți, el nu vede.

22 El simte doar durerea trupului său

și bocește doar pentru sine.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/14-f29b3e9574ea3b70f8aaebce1961acfa.mp3?version_id=126—

Al doilea discurs al lui Elifaz

1 Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:

2 „Răspunde oare înțeleptul cu o cunoștință deșartă

și să‑și umple pântecul cu vântul de răsărit?

3 Să se apere folosind cuvinte nefolositoare

sau o vorbire fără de folos?

4 Tu dai la o parte chiar și teamade Dumnezeu

și împiedici cugetarea înaintea lui Dumnezeu.

5 Căci nelegiuirea ta îți învață gura,

și ai ales limba celor vicleni.

6 Gura ta te condamnă, nu eu,

buzele tale mărturisesc împotriva ta.

7 Crezi cătu te‑ai născut primul între oameni?

Ai fost adus pe lume înaintea dealurilor?

8 Ai fost tu la sfatul lui Dumnezeu?

Tu ești singurul care are înțelepciune?

9 Ce cunoști tu, și noi să nu cunoaștem?

Ce înțelegi tu, iar noi să nu putem?

10 Între noi sunt oameni cu părul cărunt,

oameni mai bătrâni chiar decât tatăl tău.

11 Sunt prea neînsemnate pentru tine mângâierile lui Dumnezeu

sau cuvintele care ți‑au fost spuse cu blândețe?

12 De ce îți îndepărtezi inima?

Și ce înseamnă strălucirea ochilor tăi,

13 de îți întărâți duhul împotriva lui Dumnezeu

și lași să‑ți iasă din gură astfel de cuvinte?

14 Ce este omul ca să poată fi curat

și cel născut din femeie ca să fie drept?

15 DacăDumnezeunu Se încrede nici în sfinții Săi

și nici chiar cerurile nu sunt curate în ochii Săi,

16 cu atât mai puțin omul care este mârșav și corupt,

care bea nedreptatea ca pe apă!

17 Îți voi explica; ascultă‑mă

și îți voi istorisi ceea ce am văzut,

18 ceea ce au istorisit oamenii înțelepți,

care nu au ascuns nimic din ce le‑au spus părinții lor,

19 pentru că doar lor le‑a fost dată țara

și niciun străin n‑a trecut printre ei.

20 Cel rău se chinuie în durere în toate zilele sale,

iar cel înspăimântător, în numărul de ani păstrați pentru el.

21 Zgomote îngrozitoare îi umplu urechile;

când toate par bine, tâlharii îl atacă.

22 El nu crede că se va întoarce din întuneric;

este însemnat pentru sabie.

23 Aleargă încoace și încolo după pâine,zicând: «Unde e?»

Știe că ziua întunericului este aproape.

24 Necazul și neliniștea îl înspăimântă,

se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă,

25 căci a ridicat mâna împotriva lui Dumnezeu

și s‑a mândrit înaintea Celui Atotputernic,

26 și a alergat cu încăpățânareîmpotriva Lui,

cu grosimea marginilor scuturilor lui.

27 Pentru că și‑a acoperit fața cu grăsime

și a adunat osânză pe coapse,

28 va sălășlui în cetăți distruse,

în case nelocuite,

pregătite să ajungă un morman de pietre.

29 Nu va mai fi bogat, nu‑i va mai rămâne averea,

și avuția lui nu va mai împânzi țara.

30 Nu va scăpa de întuneric,

o flacără îi va usca mlădițele

și suflarea gurii luiDumnezeuîl va îndepărta.

31 Să nu se înșele încrezându‑se în deșertăciune,

căci deșertăciunea îi va fi răsplata.

32 Va fi răsplătit înainte de vreme

și mlădițele lui nu vor înverzi.

33 El va fi ca o viță ai cărei struguri necopți au fost scuturați,

și ca un măslin ale cărui flori au căzut.

34 Căci gloata celor lipsiți de evlavie va ajunge stearpă

și focul va mistui corturile mitei.

35 Ei concep necazul și dau naștere la nelegiuire;

pântecul lor pregătește înșelătoria.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/15-819583bac80219ccb20d3b0aff138200.mp3?version_id=126—

Răspunsul lui Iov

1 Iov a răspuns și a zis:

2 „Am auzit multe lucruri ca acestea!

Sunteți cu toții niște mângâietori jalnici!

3 Oare vor avea sfârșit aceste vorbe în vânt?

Sau ce îți dă imbold când răspunzi?

4 Și eu aș putea vorbi ca voi,

dacă ați fi în locul meu.

Aș ține cuvântări alese împotriva voastră

și aș da din cap înaintea voastră.

5 Dargura mea v‑ar încuraja,

iar mângâierea buzelor mele v‑ar alina.

6 Totuși, dacă vorbesc, nu mi se micșorează durerea,

iar dacă tac, cât din ea pleacă de la mine?

7 Dar acum Elm‑a lăsat fără puteri.

Tu mi‑ai distrus pe toți ai mei,

8 m‑ai apucat și toate acestea stau ca mărturie.

Slăbiciunea mea se ridică împotriva mea și mă învinuiește.

9 El mă sfâșie și mă asuprește în mânia Lui,

scrâșnește din dinți împotriva mea;

vrăjmașul meu mă străpunge cu privirea lui.

10 Oamenii deschid gura să mă batjocorească,

mă bat peste obraji cu dispreț

și se unesc împotriva mea.

11 Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celui nelegiuit

și mă aruncă în brațele celor răi.

12 Eram în pace, dar El m‑a scuturat,

m‑a apucat de ceafă și m‑a zdrobit;

m‑a luat drept țintă.

13 Arcașii Lui m‑au înconjurat.

El îmi străpunge rărunchii fără milă

și‑mi varsă fierea pe pământ.

14 Mă frânge bucată cu bucată,

Se năpustește asupra mea ca un viteaz.

15 Mi‑am cusut un sac pe piele

și mi‑am îngropat cornulîn țărână.

16 Fața îmi este roșie de plâns,

iar pe pleoapele mele este umbra morții,

17 deși în mâinile mele nu este violență

și rugăciunea mea este curată.

18 Pământule, nu‑mi acoperi sângele!

Strigătul meu să nu găsească locde odihnă!

19 Chiar acum, iată că martorul meu este în ceruri;

apărătorul meu este în înălțimi.

20 Mijlocitorul meu este prietenul meu,

în timp ce ochii mei varsă lacrimi către Dumnezeu,

21 ca el să decidă pentru om înaintea lui Dumnezeu

și pentru fiul omului înaintea prietenilor săi.

22 Căci în anii care vin

mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi întoarce.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/16-1bcd3422d3d5caef98bde4340abbce0a.mp3?version_id=126—

1 Duhul meu este zdrobit,

zilele mele se sting,

mormintele măașteaptă.

2 Nu sunt batjocurile lângă mine?

Ochii mei înnoptează alături de răzvrătirea lor.

3 Te rog, pune‑Te chezaș pentru mine!

Cine altcineva ar putea garanta pentru mine?

4 Pentru că le‑ai ascuns inima în fața chibzuinței,

de aceea nu‑i vei lăsa să triumfe.

5 Cel ce‑și trădează prietenii pentru câștig,

copiilor aceluia li se vor închide ochii.

6 El m‑a făcut de pomină printre oameni

și am devenit unul în fața căruia se scuipă.

7 Ochii mi se‑ntunecă de durere

și toate mădularele mele sunt ca o umbră.

8 Cei drepți sunt înmărmuriți când văd aceasta;

cel nevinovat se ridică împotriva celui lipsit de evlavie.

9 Totuși, cel drept se ține de calea lui

și cel cu mâinile curate va fi și mai tare.

10 Cât despre voi toți, întoarceți‑vă, venițiacum!

Nu voi găsi însă niciun înțelept între voi.

11 Zilele mi‑au trecut, planurile mi s‑au risipit

și chiar șidorințele inimii mele.

12 Oamenii aceștiafac din noapte zi

și în prezența întunericuluizic: «Lumina este aproape!»

13 Dacă aștept ca Locuința Morților să fie casa mea,

dacăîmi întind culcușul în întuneric,

14 dacă strig gropii: «Ești tatăl meu!»

și viermelui: «Mama mea!» sau «Sora mea!»,

15 unde mai este atunci speranța mea?

Cine va vedea speranța mea?

16 Se va coborî ea la porțile Locuinței Morților?

Vom coborî împreună în țărână?“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/17-6b0795b62e039d77fde8e3a2ba0c2285.mp3?version_id=126—

Al doilea discurs al lui Bildad

1 Atunci Bildad șuhitul a răspuns și a zis:

2 „Până când veți pune curse cuvintelor?

Veniți‑vă în fire, și apoi vom vorbi!

3 De ce suntem considerați ca niște vite?

De ce suntem proștiîn ochii voștri?

4 Pentru tine, care te sfâșii în mânia ta,

să fie uitat pământul?

Sau să se mute stânca din locul ei?

5 Cu siguranță, lumina celui rău se va stinge

și flacăra focului său nu va mai străluci.

6 În cortul lui lumina devine întuneric,

se stinge candela deasupra lui.

7 Puterea pașilor săi este slăbită.

Propriile‑i planuri îl trântesc la pământ.

8 Picioarele îl împing în laț

și umblă deasupra unei capcane.

9 O cursă îl prinde de călcâi,

o prinzătoare îl ținetare.

10 Un laț îi este ascuns în pământ;

o cursă pentru el este pe cărare.

11 Spaime se năpustesc asupra lui din toate părțile

și‑l urmăresc la fiecare pas.

12 Puterea lui este slăbită de foame,

nenorocirea este pregătită pentrumomentulcăderii lui.

13 Ele îi mănâncă părți din piele;

întâiul născut al morții îi devorează mădularele.

14 Este smuls din siguranța cortului său

și este târât spre împăratul spaimelor.

15 În cortul său locuiește focul

și sulful este presărat peste locuința lui.

16 Jos i se usucă rădăcinile,

iar sus i se ofilesc ramurile.

17 Amintirea lui este ștearsă de pe pământ;

nu mai are niciun nume pe întinderea țării.

18 Este tras de la lumină în întuneric

și este alungat din lume.

19 El nu mai lasă nici moștenitori, nici urmași în poporul său

și niciun supraviețuitor în locurile unde a locuit.

20 Cei din apus sunt înmărmuriți în ziua lui,

iar cei din răsărit sunt cuprinși de groază.

21 Așa sunt locuințele celui nedrept,

așa este locul celui ce nu‑L cunoaște pe Dumnezeu.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/18-375adc6dbeb811344f0a94be5f6d99be.mp3?version_id=126—

Răspunsul lui Iov

1 Iov a răspuns și a zis:

2 „Până când îmi veți chinui sufletul

și mă veți zdrobi cu vorbe?

3 De zece orim‑ați batjocorit.

Nu v‑a fost rușine să mă insultați.

4 Dacă într-adevăr am greșit,

greșeala mea rămâne cu mine peste noapte.

5 Dacă într-adevăr vă înălțați împotriva mea

și folosiți rușinea mea drept dovadă împotriva mea,

6 să știți atunci că Dumnezeu a greșit față de mine

și m‑a înconjurat cu lațul Lui.

7 Iată, strig: «Violență!», dar nu mi se răspunde;

strig după ajutor, dar nu este dreptate.

8 El mi‑a tăiat calea și nu mai pot trece,

El mi‑a învăluit cărările în întuneric.

9 M‑a dezbrăcat de gloria mea

și mi‑a smuls coroana de pe cap.

10 Mă dărâmă de jur împrejur și sunt dus;

îmi smulge speranța ca pe un copac.

11 Mânia Lui s‑a aprins împotriva mea;

mă consideră unul dintre vrăjmașii Săi.

12 Oștile Lui pornesc în forță,

au ridicat o rampă de asalt în drumul lor către mine,

și‑au așezat tabăra în jurul cortului meu.

13 Mi‑a îndepărtat frații de mine,

cunoscuții mei s‑au înstrăinat de mine.

14 Rudele mele m‑au părăsit,

și prietenii m‑au uitat.

15 Sunt un străin pentru oaspeții și roabelemele;

în ochii lor sunt un necunoscut.

16 Îmi chem slujitorul, dar el nu‑mi răspunde,

deși caut bunăvoința lui cu gura mea.

17 Suflarea mea stârnește repulsie soției mele,

și sunt dezgustător pentru fiii mamei mele.

18 Chiar și copiii mă resping;

când mă ridic, ei vorbesc împotriva mea.

19 Toți prietenii mei apropiați mă disprețuiesc;

cei pe care‑i iubesc s‑au întors împotriva mea.

20 Mi se lipesc oasele de carne;

n‑am rămas decât cu pielea dinților mei.

21 Arătați bunăvoință față de mine, prietenii mei, arătați bunăvoință față de mine,

pentru că m‑a lovit mâna lui Dumnezeu!

22 De ce mă urmăriți ca Dumnezeu

și nu vă mulțumiți cu carnea mea?

23 O, aș vrea să‑mi fie scrise cuvintele,

să fie scrise pe un sul,

24 să fie săpate în stâncă pentru totdeauna,

cu o daltă de fier și cu plumb!

25 Dar eu știu că Răscumpărătorulmeu este viu

și că, la urmă, va sta pe țărână.

26 Chiar după ce pielea mi‑a fost nimicită,

în trup fiind, Îl voi vedea pe Dumnezeu.

27 Îl voi vedea de partea mea,

Îlvoi vedea cu ochii mei, și nu‑mi va mai fiun străin!

Mi se mistuie rărunchii înăuntrul meu.

28 Veți spune atunci: «De ce îl urmăream?»

Și astfel rădăcina adevărului va fi găsită în mine.

29 Temeți‑vă de sabie,

căci mânia aduce pedeapsa sabiei,

ca să știți că există o judecată.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/19-ac767f603a19df0dff4f3a560e364fba.mp3?version_id=126—

Al doilea discurs al lui Țofar

1 Atunci Țofar naamatitul a răspuns și a zis:

2 „Așadar, gândurile mele mă silesc să‑ți răspund,

pentru că sunt tare frământat.

3 Am auzit o mustrare care mă umple de rușine,

și duhul meu mă face să răspund prin priceperea mea.

4 Nu știi că încă din vechime,

de când a fost pus omulpe pământ,

5 veselia celui rău este scurtă

și bucuria celui lipsit de evlavie ține pentru o clipă?

6 Chiar dacă trufia lui se înalță până la cer,

și capul lui atinge norii,

7 va pieri pentru totdeauna, la fel ca murdăria lui,

iar cei ce l‑au văzut vor întreba: «Unde este?»

8 Va fugi ca un vis, nu va mai putea fi găsit,

va pieri ca o vedenie de noapte.

9 Ochiul care l‑a văzut nu‑l va mai vedea;

locul său nu se va mai uita la el niciodată.

10 Copiii săi vor căuta bunăvoința celui sărac;

mâinile lui vor da înapoi bogăția sa.

11 Oasele lui, pline cândva de puterea tinereții,

vor ședea cu el în țărână.

12 Deși răutatea este dulce în gura sa,

și el o ascunde sub limbă,

13 deși o păstrează pentru el și n‑o lasă

și o ține în cerul gurii,

14 mâncarea i se va strica în măruntaie;

va fi ca veninul cobrelor în lăuntrul lui.

15 El va vărsa bogăția pe care a înghițit‑o;

Dumnezeu o va scoate din pântecul lui.

16 El va suge otrava cobrelor;

limba viperei îl va ucide.

17 Nu se va mai bucura de pâraie,

de râuri de miere și smântână.

18 El va da înapoi câștigul său și nu îl va înghiți.

Nu se va bucura de câștigul negoțului său,

19 pentru că l‑a asuprit și l‑a lăsat lipsit pe cel sărac

și a luat cu forța case pe care nu le‑a zidit.

20 Pentru că n‑a cunoscut odihna în pântecul lui,

nu va salva nimic din ceea ce‑și dorește.

21 N‑a mai rămas nimic după ce a mâncat;

de aceea bunăstarea lui nu va dura.

22 În mijlocul belșugului va fi în necaz;

toată puterea nenorocirii se va năpusti asupra lui.

23 Când își va fi umplut pântecul,

DumnezeuÎși va trimite mânia împotriva lui

și îl va atinge cu o ploaie de lovituri.

24 Deși fuge de o armă de fier,

o săgeată de bronz îl va străpunge.

25 El și‑o va smulge din spate;

va străluci când va ieși din fierea lui.

Groaza îl va cuprinde.

26 Întunericul deplin e pregătit pentru bogățiile lui.

Un foc neaprinsde nimenile va mistui

și va distruge ce a rămas în cortul lui.

27 Cerurile îi vor da la iveală nelegiuirea

și pământul se va ridica împotriva lui.

28 Câștigul casei sale se va pierde,

va fi dus de apeîn ziua mâniei luiDumnezeu.

29 Aceasta este partea omului nelegiuit de la Dumnezeu

și moștenirea pe care i‑o hotărăște Dumnezeu.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/20-d1a0c3980bd452cdb1ed9b57e59716a1.mp3?version_id=126—