Category: Ezechiel

Chemarea lui Ezechiel

1 În al treizecilea an, în a cincea zi a lunii a patra, în timp ce mă aflam printre exilații de lângă râul Chebar, cerurile s‑au deschis și am văzut vedenii dumnezeiești.

2 În a cincea zi a lunii – era al cincilea an de exil al regelui Iehoiachin –

3 CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Ezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în țara caldeenilor, lângă râul Chebar, și mânaDomnuluia fost peste el acolo.

4 M‑am uitat și iată că un vânt năprasnic venea dinspre nord: era un nor mare și un foc strălucitor care scânteia de jur împrejur. La mijloc, în mijlocul focului, era ceva ca metalul lustruit.

5 În mijlocul lui se afla ceva asemănător cu patru ființe vii, a căror înfățișare era ca înfățișarea unui om.

6 Fiecare avea câte patru fețe și câte patru aripi.

7 Picioarele lor erau drepte, iar talpa picioarelor lor era asemenea copitei unui vițel, strălucind ca bronzul lustruit.

8 Sub aripile lor, pe fiecare din cele patru părți, se afla câte o mână de om. Toate cele patruființe viiaveau fețe și aripi.

9 Aripile lor se atingeau una pe alta, astfel încât nu se răsuceau în mers, ci, când mergeau, fiecare mergea drept înainte.

10 Înfățișarea fețelor lor era astfel:în partea dinainte, fiecare aveao față de om; în partea dreaptă, cele patru aveau o față de leu; în partea stângă, cele patru aveau o față de bou, iarîn partea din spate, cele patru aveau o față de vultur.

11 Așa arătau fețele lor. Aripile le erau întinse în sus; fiecare avea două aripi, cu care atingea aripile celor de lângă ea, și alte două aripi cu care își acoperea trupul.

12 Fiecare mergea drept înainte: mergeau într-acolo unde le arăta duhul să meargă, iar în mersul lor, nu se întorceau.

13 Asemănarea ființelor vii, înfățișarea lor, era ca niște cărbuni de foc aprinși, ca asemănarea unor torțe; focul umbla încoace și încolo printre ființele vii. Focul avea strălucire și din foc ieșeau fulgere.

14 Ființele vii alergau și se întorceau, ca înfățișarea fulgerului.

15 Mă uitam la acele ființe vii și iată că pe pământ, în apropierea fiecărei ființe vii, se afla câte o roată, în total patru, câte una pentru fiecare față.

16 Înfățișarea roților și lucrătura lor era ca aspectul crisolitului. Cele patru aveau aceeași asemănare; înfățișarea și lucrătura lor era asemenea unei roți în mijlocul altei roți.

17 În timpul deplasării, ele puteau merge în toate cele patru direcții, fără să‑și schimbe direcția în timpul mersului.

18 Obezile lor erau înalte și stârneau teamă; obezile celor patru erau pline de ochi de jur împrejur.

19 Când mergeau ființele vii, mergeau și roțile pe lângă ele, iar când se ridicau ființele vii de la pământ, se ridicau și roțile.

20 De aceea ființele vii mergeau acolo unde le punea duhul să meargă, încotro le îndruma duhul să meargă, iar roțile se ridicau să li se alăture, deoarece duhul ființelor vii era în roți.

21 Când ele mergeau, mergeau și acestea; când ele se opreau, se opreau și acestea; iar când ele se ridicau de la pământ, se ridicau și roțile odată cu ele, deoarece duhul făpturilor era în roți.

22 Deasupra capetelor acestor ființe vii se afla ceva asemănător unei întinderide cristal strălucitor, care se răspândea în înălțime, deasupra capetelor lor.

23 Dedesubtul întinderii, aripile le stăteau întinse, una spre cealaltă, fiecare ființă vie având câte două aripi cu care se acoperea.

24 Când porneau, am auzit zgomotul aripilor lor ca vuietul unor ape mari, asemenea glasului Celui Atotputernic, asemenea vuietului unei furtuni, asemenea zgomotului unei tabere. Când ele se opreau, aripile lor se lăsau în jos.

25 Și s‑a auzit un glas de deasupra întinderii care era deasupra capetelor lor; când ele s‑au oprit, aripile lor s‑au lăsat în jos.

26 În partea de sus a întinderii care era deasupra capetelor lor se afla ceva precum înfățișarea pietrei de safir, în asemănarea unui tron, iar deasupra acestei asemănări de tron, în partea de sus, se afla cineva a cărei asemănare era ca înfățișarea unui om.

27 De la ceea ce părea a fi brâul său în sus am văzut ceva ca sclipirea metalului lustruit, ca un foc închis de jur împrejur, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în jos am văzut ceva ca înfățișarea focului. De jur împrejurul lui era o lumină strălucitoare.

28 Asemenea curcubeului din nor în ziua ploioasă, așa era înfățișarea strălucirii de jur împrejur. Ea era înfățișarea asemănării slaveiDomnului. Când am văzut‑o, m‑am aruncat cu fațala pământși am auzit glasul Unuia Care vorbea.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/1-e929dc8ce7df185ac0dc35a6d795ca4c.mp3?version_id=126—

1 El mi‑a zis: „Fiul omului, stai în picioare și‑ți voi vorbi!“

2 În timp ce‑mi vorbea, Duhul a intrat în mine și m‑a făcut să stau în picioare. Și am ascultat la Cel Ce‑mi vorbea.

3 El mi‑a zis: „Fiul omului, Eu te trimit la fiii lui Israel, la aceste neamuri răzvrătite care s‑au răzvrătit împotriva Mea! Atât ei, cât și părinții lor s‑au răzvrătit împotriva Mea până în ziua aceasta.

4 Fiii la care te trimit Eu au fețe aspre și inimi împietrite. Tu însă să le spui: «Așa vorbește StăpânulDomn!»

5 Atunci fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, – căci sunt o Casă răzvrătită –, vor ști totuși că în mijlocul lor se află un profet.

6 Cât despre tine, fiul omului, să nu te temi de ei și nici de cuvintele lor să nu‑ți fie teamă! Chiar dacă spinii și mărăcinii cresc lângă tine și chiar dacă locuiești printre scorpioni, să nu te temi de cuvintele lor și să nu te înspăimânți de fețele lor, căci ei sunt o Casă răzvrătită.

7 Să le vorbești cuvintele Mele, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta – căci ei sunt niște răzvrătiți.

8 Totodată, fiul omului, ascultă ce am să‑ți spun! Nu fi răzvrătit ca această Casă răzvrătită! Deschide gura și mănâncă ceea ce‑ți voi da!“

9 M‑am uitat și iată că o mână era întinsă spre mine, iar în ea am văzut sulul unei cărți.

10 El l‑a desfășurat înaintea mea. Sulul era scris pe ambele părți, fiind plin de plângeri, bocete și vaiete.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/2-88b23ea3c141d83c64e475eb2a18a547.mp3?version_id=126—

1 El mi‑a zis: „Fiul omului, mănâncă ceea ce vei găsi înaintea ta, mănâncă sulul acesta, apoi du‑te și vorbește‑i Casei lui Israel!“

2 Mi‑am deschis gura și El mi‑a dat să mănânc sulul acela.

3 El mi‑a zis: „Fiul omului, hrănește‑ți pântecul și umple‑ți măruntaiele cu sulul pe care ți l‑am dat!“ L‑am mâncat și, în gura mea, sulul a fost dulce ca mierea.

4 Apoi El mi‑a zis: „Fiul omului, du‑te, mergi la Casa lui Israel și spune‑le cuvintele Mele!

5 Căci nu ești trimis la un popor cu o vorbire neînțeleasă și cu o limbă greoaie, ci la Casa lui Israel.

6 Nu te trimit la popoare multe, cu vorbirea neînțeleasă și cu limba greoaie, ale căror cuvinte nu le poți înțelege. Cu siguranță, dacă te‑aș trimite la ele, te‑ar asculta.

7 Însă cei din Casa lui Israel nu vor dori să te asculte, deoarece nu doresc să Mă asculte pe Mine. Căci toți cei din Casa lui Israel au fruntea tare și inima împietrită.

8 Iată, voi face fața ta la fel de tare ca fețele lor și fruntea ta – la fel de tare ca frunțile lor.

9 Voi face fruntea ta ca diamantul, mai tare decât cremenea. Nu te teme de ei și nu te înspăimânta de fețele lor, căci sunt o Casă răzvrătită!“

10 El mi‑a zis: „Fiul omului, primește în inima ta și ascultă cu urechile tale toate cuvintele pe care ți le spun.

11 Du‑te! Mergi la exilați, la fiii poporului tău! Vorbește‑le și, fie că vor asculta, fie că nu vor asculta, să le spui: «Așa vorbește StăpânulDomn!»“

12 Duhul m‑a ridicat și am auzit înapoia mea un sunet ca vuietul unui mare cutremur: „Binecuvântată fie slavaDomnuluidin Locul Lui!“

13 Acest vuiet, ca al unui mare cutremur, era vuietul făcut de aripile ființelor vii atunci când se atingeau una de cealaltă și vuietul roților din apropierea lor.

14 Când m‑a ridicat Duhul și m‑a luat, mergeam amărât și mânios în duhul meu, iar mânaDomnuluiapăsa tare asupra mea.

15 Am ajuns la exilații din Tel‑Abib, care locuiau lângă râul Chebar, și am șezut acolo unde locuiau ei. Am șezut înmărmurit acolo, în mijlocul lor, timp de șapte zile.

Ezechiel, străjer peste Israel

16 La sfârșitul celor șapte zile, CuvântulDomnuluimi‑a vorbit, zicând:

17 „Fiul omului, te‑am pus străjer peste Casa lui Israel. Când vei auzi vreun cuvânt din gura Mea, să‑i avertizezi din partea Mea!

18 Dacă îi voi zice celui nelegiuit: «Sigur vei muri!», iar tu nu‑l vei avertiza și nu‑i vei vorbi ca să‑l întorci de la calea lui cea rea și să‑i scapi astfel viața, cel nelegiuit va muri din cauza nelegiuirii lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta.

19 Dacă însă îl vei avertiza pe cel rău, iar el nu se va întoarce de la răutatea lui și de la calea lui cea rea, atunci acesta va muri din cauza nelegiuirii lui, iar tu îți vei scăpa sufletul.

20 Dacă cel drept se va întoarce de la dreptatea lui și va săvârși nedreptate, voi pune înaintea lui o cursă și el va muri. Dacă nu l‑ai avertizat, atunci el va muri în păcatul lui și nu‑i vor fi amintite faptele drepte pe care le‑a făcut, iar sângele lui îl voi cere din mâna ta.

21 Dacă tu însă l‑ai avertizat pe cel drept să nu păcătuiască, și el nu a păcătuit, atunci sigur va trăi, căci a fost avertizat, iar tu îți vei scăpa sufletul.“

Muțenia lui Ezechiel

22 MânaDomnuluia fost peste mine acolo și El mi‑a zis: „Ridică‑te, du‑te în vale și acolo îți voi vorbi!“

23 M‑am ridicat și m‑am dus în vale. Și iată că slavaDomnuluistătea acolo, întocmai ca slava pe care o văzusem la râul Chebar. Atunci m‑am aruncat cu fațala pământ.

24 Duhul a intrat în mine și m‑a ridicat în picioare. El a vorbit cu mine și mi‑a zis: „Intră în casa ta și închide‑te înăuntru!

25 Cât despre tine, fiul omului, vor pune peste tine funii și te vor lega ca să nu mai poți ieși în mijlocul lor.

26 Voi face ca limba ta să se lipească de cerul gurii tale și vei fi mut, astfel încât nu vei mai putea să‑i mustri, căci sunt o Casă răzvrătită.

27 Dar când îți voi vorbi, îți voi deschide gura, iar tu le vei spune: «Așa vorbește StăpânulDomn!» Și cine va vrea să asculte, să asculte, iar cine va refuza să asculte, să nu asculte, căci sunt o Casă răzvrătită.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/3-5e0e4ac3fc36440d89caa66a799c0f96.mp3?version_id=126—

Căderea Ierusalimului este profețită

1 – Iar tu, fiul omului, ia o cărămidă, pune‑o înaintea ta și gravează pe ea o cetate înfățișând Ierusalimul.

2 Înfățișeaz‑o sub asediu: zidește împotriva ei întărituri, înalță împotriva ei o rampă de asalt, pune împotriva ei tabere și ridică împotriva ei berbeci de fier.

3 Apoi ia un grătar de fier, pune‑o ca pe un zid de fier între tine și cetate și îndreaptă‑ți fața împotriva acesteia, ca ea să fie sub asediu și tu s‑o împresori. Acesta va fi un semn pentru Casa lui Israel.

4 După aceea culcă‑te pe partea ta stângă și pune pe ea nelegiuirea Casei lui Israel! Câte zile vei sta culcat pe această parte, vei purta nelegiuirea lor.

5 Ți‑am hotărât un număr de zile potrivit cu anii nelegiuirii lor: trei sute nouăzeci de zile vei purta nelegiuirea Casei lui Israel.

6 După ce vei termina cu acestea, să te culci a doua oară, pe partea ta dreaptă, și să porți nelegiuirea Casei lui Iuda timp de patruzeci de zile. Ți‑am hotărât, așadar, câte o zi pentru fiecare an.

7 Apoi îndreaptă‑ți fața spre Ierusalimul asediat și profețește împotriva cetății cu brațul descoperit.

8 Iată, voi pune peste tine funii, ca să nu te poți întoarce de pe o parte pe alta, până ți se vor împlini zilele asediului tău.

9 Ia‑ți niște grâu, orz, fasole, linte, mei și secară albă și pune‑ți‑le într‑un vas, ca să‑ți poți face mâncare din ele pe tot parcursul zilelor cât vei sta culcat pe o parte. Timp de trei sute nouăzeci de zile să mănânci din ele.

10 Hrana pe care o vei mânca zilnic să fie în greutate de douăzeci de șecheli; să mănânci din ea din când în când.

11 Apa să o bei cu măsură, și anume a șasea parte dintr‑un hin; să bei din ea din când în când.

12 Să mănânci o turtă de orz și s‑o coci înaintea ochilor lor, folosind fecale de om uscate.

13 ApoiDomnula zis:

– Tot la fel de necurată va fi și pâinea pe care o vor mânca fiii lui Israel, acolo unde îi voi izgoni, printre neamuri.

14 Atunci eu am zis:

– Ah, StăpâneDoamne, iată, sufletul meu nu a fost întinat niciodată, căci, din tinerețea mea și până acum, nu am mâncat cadavre de animale sau animale sfâșiate și nu mi‑a intrat în gură carne necurată.

15 El mi‑a răspuns:

– Ei bine, iată, îți dau balegă de bou în loc de fecale de om și‑ți vei coace pâinea pe ea.

16 Apoi mi‑a zis:

– Fiul omului, voi zdrobi toiagul pâinii în Ierusalim, așa încât cu frică își vor mânca porția de pâine și cu groază își vor bea rația de apă.

17 Vor duce lipsă de pâine și de apă, se vor îngrozi unii de ceilalți și se vor chinui din cauza nelegiuirii lor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/4-866c125087599211feb988a07e143518.mp3?version_id=126—

1 „Tu, fiul omului, ia‑ți o sabie ascuțită și folosește‑o ca pe un brici de ras! Trece‑o peste cap și peste barbă, și apoi ia niște talere de cântărit și împarte părul!

2 Când se vor împlini zilele asediului, să arzi o treime din el în mijlocul cetății. Apoi să iei o altă treime și s‑o tai cu sabia,mergândde jur împrejurulcetății, iar o treime s‑o arunci în vânt. Căci voi da drumul la o sabie după ei.

3 Totuși, să iei un mic număr de fire de păr, pe care să le păstrezi în poalele hainei tale.

4 Dintre acestea să iei câteva și să le arunci în mijlocul focului, ca să ardă în el. Din ele va ieși un foc împotriva întregii Case a lui Israel.“

5 Așa vorbește StăpânulDomn: „Acesta este Ierusalimul pe care Eu l‑am pus în mijlocul neamurilor și împrejurul căruia am așezat țări.

6 El s‑a răzvrătit față de judecățile Mele, devenind chiar mai rău decât neamurile, și față de hotărârile Mele, devenind chiar mairăudecât țările din jurul lui. Într-adevăr, el a respins judecățile Mele și nu a urmat hotărârile Mele.

7 De aceea, așa vorbește StăpânulDomn: «Ați fost mai nesupuși până și decât neamurile care vă înconjoară, neurmând hotărârile Mele și neîmplinind judecățile Mele. Nu ați făcut nici măcar după rânduielile neamurilor care vă înconjoară!

8 Din cauza aceasta, așa zice StăpânulDomn: ‘Iată, Eu Însumi sunt împotriva ta și Îmi voi împlini în mijlocul tău judecățile, înaintea ochilor neamurilor.

9 Îți voi face ceea ce n‑am mai făcut și nici nu voi mai face, și aceastase va întâmpladin cauza tuturor urâciunilor tale.

10 De aceea, în mijlocul tău, părinții își vor mânca copiii, iar copiii își vor mânca părinții. Voi face în tine judecată și voi împrăștia întreaga ta rămășiță în toate vânturile.

11 De aceea, viu sunt Eu, zice StăpânulDomn, pentru că ai întinat Sfântul Meu Lăcaș cu toate spurcăciunile tale și cu toate urâciunile tale, Îmi voi întoarce și Eu ochii de la tine! Nu te voi mai privi cu îndurare și nu te voi cruța!

12 O treime din poporul tău va muri de molimă și va fi mistuită de foamete chiar în mijlocul tău, o altă treime va cădeaucisăde sabie împrejurul tău și o altă treime va fi împrăștiată în toate vânturile, iar Eu o voi urmări cu sabia.

13 Și astfel mânia Mea se va potoli și Îmi voi domoli furia față de ei. Mă voi liniști și vor ști că Eu,Domnul, am vorbit în gelozia Mea, când Îmi voi potoli furia față de ei.

14 Te voi da pradă ruinei și disprețului printre neamurile care te înconjoară, înaintea ochilor tuturor trecătorilor.

15 Vei ajunge de dispreț și de batjocură, vei fi o pildă și o pricină de groază pentru neamurile din jurul tău atunci când voi aduce împotriva ta judecățile, cu mânie, cu furie și cu pedepse aspre. Eu,Domnul, am vorbit.

16 Când voi trimite împotriva voastră săgețile ucigătoare ale foametei, – care vor fi pentru distrugere și pe care Eu le voi trimite să vă distrugă –, voi înăspri foametea în mijlocul vostru și vă voi zdrobi toiagul pâinii.

17 Voi trimite peste voi foametea și fiarele sălbatice și veți fi lăsați fără copii. Molima și vărsarea de sânge vor trece pe la voi și voi aduce sabia împotriva voastră. Eu,Domnul, am vorbit.’»“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/5-19f531270228f523b063958f68408c70.mp3?version_id=126—

Profeție împotriva idolatrului Israel

1 CuvântulDomnuluimi‑a vorbit, zicând:

2 „Fiul omului, îndreaptă‑ți fața spre munții lui Israel și profețește împotriva lor.

3 Să spui: «Munți ai lui Israel, ascultați CuvântulDomnuluiDumnezeu! Așa vorbește StăpânulDomncătre munți și către dealuri, către trecători și către văi: ‘Iată, voi aduce împotriva voastră sabia și vă voi nimici înălțimile.

4 Altarele voastre vor fi pustiite și altarele voastre pentru tămâiere vor fi zdrobite. Voi face să cadă înaintea idolilor voștri cei înjunghiați dintre voi.

5 Voi așeza cadavrele fiilor lui Israel înaintea idolilor lor și le voi împrăștia oasele de jur împrejurul altarelor lor.

6 Pretutindeni unde veți locui, cetățile vor fi pustiite și înălțimile vor fi dărâmate, astfel încât altarele voastre vor fi pustiite și devastate, idolii voștri vor fi zdrobiți și desființați, altarele voastre pentru tămâiere vor fi dărâmate, iar lucrările voastre vor fi nimicite.

7 Cel lovit de moarte va cădea înaintea ochilor voștri și veți ști atunci că Eu suntDomnul.

8 Voi lăsa însă în viață câțiva fugari de‑ai voștri, care vor scăpa de sabie printre neamuri, atunci când veți fi împrăștiați prinfeluritețări.

9 Acolo, printre neamurile unde au fost luați captivi, fugarii voștri își vor aminti de Mine, Cel Care am fost mâhnit din cauza inimii lor adultere, care s‑a îndepărtat de Mine, și din cauza ochilor lor adulteri,care au poftitdupă idolii lor. Atunci le va fi scârbă de toate răutățile pe care le‑au săvârșit și de toate urâciunile lor.

10 Și vor ști astfel că Eu suntDomnulși că nu în zadar am zis că le voi face răul acesta.’»“

11 Așa vorbește StăpânulDomn: „Bate din palme, dă din picioare și zi: «Vai!», din cauza tuturor urâciunilor și răutăților Casei lui Israel, care va fi doborâtă de sabie, de foamete și de molimă!

12 Cel de departe va muri de molimă și cel de aproape va cădeaucisde sabie. Iar cel ce va fi lăsat și cruțat va muri de foame. Așa Îmi voi dezlănțui toată furia împotriva lor.

13 Și vor ști că Eu suntDomnul, atunci când cei străpunși ai lor vor zăcea printre idolii lor, împrejurul altarelor lor, pe orice deal înalt, pe orice vârf de munte, sub orice copac verde și sub orice terebint stufos, adică întoatelocurile unde au ars tămâie mirositoare tuturor idolilor lor.

14 Îmi voi întinde mâna împotriva lor și voi da țarapradădevastării și distrugerii din pustie până la Dibla, în toate așezările lor. Și vor ști astfel că Eu suntDomnul.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/6-9f908ec87071733109b7036eda99f1b8.mp3?version_id=126—

Iminența dezastrului

1 CuvântulDomnuluimi‑a vorbit, zicând:

2 „Fiul omului, așa îi vorbește StăpânulDomnțării lui Israel:

«Sfârșitul! A venit sfârșitul peste cele patru colțuri ale țării!

3 Acum sfârșitul este peste tine!

Voi trimite mânia Mea împotriva ta.

Te voi judeca după căile tale

și voi pune peste tine povara tuturor urâciunilor tale.

4 Nu Mă voi uita cu milă la tine și nu te voi cruța,

ci îți voi răsplăti după căile tale

și potrivit cu urâciunile care au loc în mijlocul tău.

Și vei ști astfel că Eu suntDomnul.»

5 Așa vorbește StăpânulDomn:

«Un singur dezastru! Iată, vine un dezastru!

6 Vine sfârșitul! Vine sfârșitul!

S‑a deșteptat împotriva ta! Iată‑l venind!

7 Vine condamnarea peste tine, locuitor al țării!

Vine vremea! Ziua este aproape!

Pe munți este panică, nu strigăte de bucurie!

8 Acum sunt aproape să‑Mi revărs furia asupra ta

și să‑Mi dezlănțui toată mânia împotriva ta.

Te voi judeca după cum ți‑e umbletul

și îți voi face după toate urâciunile tale.

9 Nu Mă voi uita cu milă la tine și nu te voi cruța,

ci îți voi răsplăti după cum ți‑e umbletul

și potrivit cu urâciunile care au loc în mijlocul tău.

Și vei ști astfel că Cel Ce lovește sunt Eu,Domnul!

10 Iată ziua! Iat‑o că vine!

Vine condamnarea! Ramura a înmugurit!

Îngâmfarea a înfrunzit!

11 Violența s‑a înălțat

ca să slujeascăde toiag răutății:

nu va mai rămâne nimic din ei,

nici din mulțimea lor, nici din bogăția lor;

nu va mai rămâne nimic deosebit între ei.

12 Vine vremea! Se apropie ziua!

Să nu se bucure cumpărătorul,

iar vânzătorul să nu bocească,

deoarece mânia se va revărsa peste toată mulțimea.

13 Căci vânzătorul nu se va mai întoarce

la ceea ce a vândut,

cât timp trăiesc amândoi,

fiindcă viziunea cu privire la mulțime

nu se va schimba.

Și niciunul, din cauza nelegiuirilor lui,

nu‑și va scăpa viața.

14 Ei au sunat din cornși au pregătit totul!

Totuși, niciunul nu merge la luptă,

căci mânia Mea este împotriva întregii mulțimi.

15 Afară va fi sabia,

iar în casă – molima și foametea.

Cine va fi pe câmp va muri de sabie,

iar pe cel ce va fi în cetate

îl vor devora foametea și molima.

16 Cei ce vor scăpa cu viață dintre ei

se vor afla în munți,

ca porumbeii văilor,

gemând cu toții,

fiecare pentru nelegiuirea lui.

17 Toate mâinile vor slăbi

și pe toți genunchii se va scurge apă.

18 Se vor încinge cu saci

și tremurul îi va cuprinde pe toți.

Toate fețele vor fi acoperite de rușine

și toate capetele vor fi rase.

19 Își vor arunca argintul pe străzi,

iar aurul le va fi ca o necurăție.

Argintul și aurul lor nu vor putea să‑i scape în ziua furieiDomnului.

Nu vor putea nici să le sature sufletul,

nici să le umple pântecul,

căci ele au fost cauza

care i‑a făcut să cadă în nelegiuire.

20 Se mândreau cu frumusețea podoabelor lor,

din care își făceau chipurile urâciunilor lor,

ale lucrurilor lor spurcate.

De aceea le voi preface într‑o necurăție.

21 Le voi da ca pradă în mâna străinilor,

vor fi de jaful celor răi de pe pământ,

și ei le vor întina.

22 Îmi voi întoarce fața de la ei

și vor întina locul Meu prețios.

Prădătorii vor intra în el și‑l vor întina.

23 Pregătește lanțul,

căci țara este plină de vărsare de sânge,

iar cetatea este plină de violență.

24 Voi aduce cele mai rele neamuri

ca să le ia în stăpânire casele.

Voi pune capăt mândriei celor puternici,

iar locurile lor sfinte vor fi întinate.

25 Când va veni teroarea,

ei vor căuta pacea, dar nu o vor găsi.

26 Va veni dezastru după dezastru,

va sosi veste după veste.

Atunci vor încerca să găsească o viziune din partea profetului,

dar învățătura din Lege a preotului va fi pierdută

și sfatul bătrânilor la fel.

27 Regele va boci, prințul se va îmbrăca cu pustiirea,

iar mâinile poporului țării vor fi cuprinse de groază.

Le voi face după calea lor

și‑i voi judeca după legile lor.

Și vor ști astfel că Eu suntDomnul.»“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/7-ba50674e730f9ef177629f85c00e604c.mp3?version_id=126—

Idolatria din Templu

1 În anul al șaselea, în luna a șasea, în a cincea zi a lunii, în timp ce ședeam la mine în casă împreună cu bătrânii lui Iuda, care ședeau înaintea mea, mâna StăpânuluiDomna venit peste mine.

2 M‑am uitat și iată că era cineva care semăna la înfățișare cu un om. De la ceea ce părea a fi brâul său în jos era foc, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în sus era ceva asemenea strălucirii metalului lustruit.

3 El a întins ceva ca forma unei mâini și m‑a luat de zulufii capului. Duhul m‑a ridicat între pământ și ceruri și m‑a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeiești, la intrarea dinspre nord a curții interioare, acolo unde era așezat idolul care stârnea gelozialui Dumnezeu.

4 Și iată că acolo era slava Dumnezeului lui Israel, așa cum am văzut‑o în vale.

5 El mi‑a zis: „Fiul omului, ridică‑ți ochii înspre nord!“ Mi‑am ridicat ochii înspre nord și iată că în partea de nord a porții altarului era idolul geloziei, chiar la intrare.

6 Apoi mi‑a zis: „Fiul omului, vezi tu ce fac ei? Vezi marile urâciuni pe care le săvârșesc aici cei din Casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Sfântul Meu Lăcaș? Vei vedea însă urâciuni și mai mari!“

7 Atunci m‑a dus la intrarea curții. M‑am uitat și am văzut o gaură în zid.

8 El mi‑a zis: „Fiul omului, sapă în zid!“ Am săpat în zid până am dat de o intrare.

9 Apoi mi‑a zis: „Intră și uită‑te la urâciunile groaznice pe care le fac ei aici!“

10 Am intrat, m‑am uitat și iată că acolo erau tot felul de forme de târâtoare și de animale scârboase, și toți idolii Casei lui Israel gravați pe zid, de jur împrejur.

11 Înaintea lor stăteau șaptezeci de bărbați dintre bătrânii Casei lui Israel, iar în mijlocul lor stătea Iaazania, fiul lui Șafan. Fiecare avea în mână câte o cădelniță din care se ridica un nor mirositor de tămâie.

12 El mi‑a zis: „Fiul omului, ai văzut ce fac bătrânii Casei lui Israel în întuneric, fiecare în odaia idolului său? Căci ei zic: «Domnulnu ne vede!Domnula părăsit țara!»“

13 El mi‑a mai zis: „Vei vedea însă urâciuni și mai mari pe care le săvârșesc ei!“

14 Atunci m‑a dus la intrarea CaseiDomnuluidinspre nord. Și iată că acolo stăteau niște femei care‑l plângeau peTamuz.

15 Mi‑a zis: „Ai văzut, fiul omului? Vei vedea însă urâciuni mai mari decât acestea!“

16 Apoi m‑a dus în curtea interioară a CaseiDomnului. Și iată că la intrarea în CasaDomnului, între portic și altar, erau în jur de douăzeci și cinci de oameni, cu spatele spre CasaDomnuluiși cu fața spre răsărit; ei se închinau soarelui, plecându‑se spre răsărit.

17 El mi‑a zis: „Ai văzut, fiul omului? Este prea puțin oare pentru cei din Casa lui Iuda să săvârșească urâciunile pe care le săvârșesc aici? Trebuia să mai umple și țara de violență și să nu înceteze să Mă mânie? Iată‑i apropiindu‑și ramura de nas!

18 De aceea și Eu Mă voi purta cu ei cu furie. Nu voi avea milă de ei și nu‑i voi cruța. Deși vor striga la urechile Mele cu glas tare, nu‑i voi auzi!“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/8-bd4e62b01b909cc10d78b4a79daf338f.mp3?version_id=126—

Uciderea idolatrilor

1 După aceea a strigat cu glas tare în auzul urechilor mele, zicând: „Să se apropie străjerii cetății, fiecare cu arma lui de distrugere!“

2 Și iată că șase bărbați veneau dinspre drumul Porții de Sus, care este înspre nord, fiecare cu arma lui distrugătoare în mână. Între ei era un om îmbrăcat în haine de in, care avea la brâu o călimară. Ei au venit și s‑au oprit în apropierea altarului de bronz.

3 Slava Dumnezeului lui Israel s‑a ridicat dintre heruvimii de unde era și a venit deasupra pragului Casei. Apoi El l‑a chemat pe bărbatul care era îmbrăcat în haine de in și care avea călimara la brâu.

4 Domnuli‑a zis: „Străbate cetatea, străbate Ierusalimul și fă un semn pe frunțile celor ce suspină și gem din cauza tuturor urâciunilor care se săvârșesc în mijlocul ei.“

5 Iar celorlalți le‑a zis în auzul urechilor mele: „Străbateți cetatea în urma lui și ucideți! Ochii voștri să nu arate milă și să nu cruțați pe nimeni!

6 Bătrâni și tineri, fecioare, copii și femei, pe toți să‑i ucideți! Însă de toți aceia care au primit semnul să nu vă atingeți! Începeți chiar din Sfântul Meu Lăcaș!“ Așa că ei au început cu bătrânii care erau înaintea Casei.

7 El le‑a zis: „Întinați Casa și umpleți‑i curțile cu morți! Porniți!“ Ei au pornit și au ucis prin cetate.

8 În timp ce ucideau ei, eu am rămas singur.

Atunci m‑am aruncat cu fațala pământși am strigat, zicând:

– Ah, StăpâneDoamne! Vei distruge Tu toată rămășița lui Israel, revărsându‑Ți furia peste Ierusalim?

9 El mi‑a zis:

– Nelegiuirea Casei lui Israel și Iuda este mare, este foarte mare. Țara este plină de vărsare de sânge, iar cetatea este plină de nedreptate, căci ei zic: „Domnula părăsit țara șiDomnulnu vede!“

10 De aceea nu voi avea milă de ei și nu‑i voi cruța, ci voi face să cadă asupra capului lor faptele lor.

11 Și, iată, bărbatul îmbrăcat în haine de in și cu călimara la brâu s‑a întors cu următorul mesaj: „Am făcut cum ai poruncit!“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/9-916bf6d27a6b01bd787b30efdbc65b74.mp3?version_id=126—

Slava lui Dumnezeu părăsește Templul

1 M‑am uitat și iată că pe întindereacare se afla deasupra capetelor heruvimilor se vedea ceva ca o piatră de safircare semăna la înfățișare cu un tron.

2 El i‑a vorbit bărbatului îmbrăcat în haine de in și a zis: „Intră între roțile de sub heruvimi! Umple‑ți apoi mâinile cu cărbunii aprinși care sunt între heruvimi și împrăștie‑i peste cetate!“ Și el a intrat înaintea ochilor mei.

3 În acest timp, heruvimii stăteau în partea de suda Casei, iar norul umpluse curtea interioară.

4 Atunci slavaDomnuluis‑a ridicat dintre heruvimi și s‑a oprit deasupra pragului Casei. Norul a umplut Casa și strălucirea slaveiDomnuluia umplut curtea.

5 Zgomotul făcut de aripile heruvimilor se auzea până în curtea exterioară și era asemenea glasului Dumnezeului cel Atotputerniccând vorbește.

6 Atunci i‑a poruncit bărbatului îmbrăcat înhaine dein, zicând: „Ia cărbuni aprinși dintre roți, dintre heruvimi!“ Acesta s‑a dus și s‑a oprit lângă roți.

7 Atunci unul dintre heruvimi a întins mâna spre focul care era între ei, a luat cărbuni și i‑a pus în palma celui cu haine de in. Acesta i‑a luat și a ieșit.

8 Undeva, sub aripile heruvimilor, se vedea forma unei mâini de om.

9 M‑am uitat și iată că în apropierea heruvimilor erau patru roți, o roată în apropierea unui heruvim și o roată în apropierea următorului heruvim. Înfățișarea roților era ca strălucirea unei pietre de crisolit.

10 Cele patru roți aveau aceeași înfățișare, fiecare având aspectul unei roți care se afla în mijlocul altei roți.

11 Când mergeau, ele se puteau deplasa în toate cele patru direcții fără să se rotească în mers, căci, încotro era îndreptat capulfiecărui heruvim, într-acolo mergeau și ele, fără să se rotească în mers.

12 Tot trupulheruvimilor, inclusiv spatele, mâinile, aripile și roțile – cele patru roți ale lor – era plin de ochi de jur împrejur.

13 Cât despre roțile lor, ele au fost numite, în auzul meu, roți mișcătoare.

14 Fiecare heruvim avea patru fețe: prima față era de heruvim, a doua față era de om, a treia față era de leu, iar a patra față era de vultur.

15 Apoi heruvimii s‑au ridicat. Erau aceleași ființe vii pe care le văzusem la râul Chebar.

16 Când mergeau heruvimii, mergeau și roțile alături de ei, iar când își ridicau aripile ca să se înalțe de la pământ, roțile rămâneau tot în apropierea lor.

17 Când se opreau, se opreau și ele; când mergeau, mergeau și ele, căci duhul ființelor vii era în ele.

18 SlavaDomnuluia părăsit pragul Casei și s‑a oprit deasupra heruvimilor.

19 Apoi, înaintea ochilor mei, heruvimii și‑au ridicat aripile și s‑au înălțat de la pământ. Când au ieșit ei,au plecatși roțile împreună cu ei. S‑au oprit la intrarea porții dinspre răsărit a CaseiDomnului, slava Dumnezeului lui Israel fiind sus, deasupra lor.

20 Erau aceleași ființe vii pe care le văzusem stând sub Dumnezeul lui Israel, la râul Chebar, și mi‑am dat seama că sunt heruvimi.

21 Fiecare avea câte patru fețe, câte patru aripi și ceva de forma unor mâini omenești sub aripi.

22 Înfățișarea fețelor lor era aceeași cu a fețelor pe care le văzusem la râul Chebar; aveau aceeași înfățișare și fiecare mergea în partea în care avea îndreptată fața.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZK/10-baf88316b34431106a9d16264a2c6f18.mp3?version_id=126—