Category: Estera

Împrejurările destituirii împărătesei Vaști

1 Iată ce s‑a întâmplat în zilele lui Ahașveroș, – acel Ahașveroș care domnea din India până în Cuș, peste o sută douăzeci și șapte de provincii–,

2 în perioada în care împăratul Ahașveroș stătea pe tronul său împărătesc din citadela Susei.

3 În al treilea an al domniei sale, Ahașveroș a dat un ospăț în cinstea tuturor demnitarilor și a slujitorilor săi. Armata Persiei și ai Mediei, nobilii și conducătorii provinciilor se aflau înaintea lui.

4 El le‑a arătat bogăția glorioasă a împărăției sale și splendoarea prețioasă a măreției sale în multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

5 Când zilele acestea s‑au încheiat, împăratul a pregătit întregului popor care se afla în citadela Susei, celor mari și celor mici deopotrivă, un ospăț de șapte zile, în curtea grădinii palatului împărătesc.

6 Țesături de bumbac, de culoare albă și violet, erau prinse cu funii din in subțire și din purpură de niște verigi de argint și pe stâlpi de marmură. Paturi de aur și de argint stăteau pe un paviment de porfir, de marmură, de sidef și de piatră neagră.

7 Băuturile se serveau din vase de aur, fiecare vas fiind diferit de celălalt. Vinul împărătesc se găsea din belșug, mulțumită dărniciei împăratului.

8 Băutura era oferită în urma unui decretimperial, fără opreliști, căci împăratul ordonase tuturor mai marilor de la palat să facă pe plac fiecărui oaspete.

9 Împărăteasa Vaști a dat și ea un ospăț femeilor, în palatul imperial al împăratului Ahașveroș.

10 În ziua a șaptea, în timp ce inima îi era veselă de vin, împăratul le‑a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar și lui Carcas, cei șapte eunuci care slujeau înaintea împăratului Ahașveroș,

11 s‑o aducă înaintea împăratului pe împărăteasa Vaști, purtând coroana împărătească, pentru ca popoarele și demnitarii să‑i vadă frumusețea, căci ea era plăcută la înfățișare.

12 Dar împărăteasa Vaști a refuzat să vinăși n‑a ascultatde poruncatrimisă deîmpărat prin eunuci. Împăratul s‑a supărat foarte tare și s‑a aprins de mânie.

13 Atunci împăratul a vorbit cu înțelepții săi, cunoscători ai obiceiurilor vremii, căci așa se obișnuia, și anume ca împăratulsă se sfătuiascăcu toți cei ce cunoșteau legea și dreptatea.

14 În apropierea lui se aflau Karșena, Șetar, Admata, Tarșiș, Meres, Marsena și Memucan, cei șapte demnitari ai Persiei și ai Mediei, care vedeau fața împăratului și care aveau locul întâi în împărăție.

15 El a zis:

– Cum trebuie pedepsită, după lege, împărăteasa Vaști, pentru că nu a împlinit porunca împăratului Ahașveroștrimisăprin eunuci?

16 Memucan a răspuns în prezența împăratului și a demnitarilorastfel:

– Nu numai față de împărat s‑a purtat rău împărăteasa Vaști, ci și față de toți demnitarii și de toate popoarele din toate provinciile împăratului Ahașveroș,

17 pentru că fapta împărătesei se va răspândi la toate soțiile acestora, astfel că ele își vor disprețui soții în ochii lor când vor zice: „Împăratul Ahașveroș i‑a zis împărătesei Vaști să se înfățișeze înaintea lui, dar ea nu a venit!“

18 Când vor fi auzit despre fapta împărătesei, soțiile nobililor Persiei și ai Mediei vor vorbi și ele la fel tuturor demnitarilor împăratului, iar lucrul acesta va da naștere la mult dispreț și mânie.

19 Dacă împăratul găsește că este bine, să dea un decret imperial, care să fie înscris în legislația medo-persană pentru a nu fi încălcat, decret în care să se spună că Vaști nu va mai putea intraniciodatăîn prezența împăratului Ahașveroș, și că demnitatea ei de împărăteasă va fi dată, de către împărat, alteia, mai vrednică decât ea.

20 Decretul împăratului va fi auzit în tot imperiul său, cât este el de mare, și astfel toate soțiile le vor da cinste soților lor, de la cel mai mare până la cel mai mic.

21 Sfatul a fost plăcut înaintea împăratului și a demnitarilor, și împăratul a făcut după sfatul lui Memucan.

22 El a trimis scrisori în toate provinciile împăratului, fiecărei provincii după scrierea ei și fiecărui popor după limba lui, pentru ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa lui și să vorbească limba propriului său popor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/1-76796e3591248e337479834a46eebe25.mp3?version_id=126—

Împrejurările alegerii unei evreice ca noua împărăteasă

1 După aceste evenimente, când mânia împăratului Ahașveroș s‑a potolit, el și‑a amintit de Vaști, de ceea ce făcuse ea și de ceea ce se decretase împotriva ei.

2 Atunci slujitorii apropiați ai împăratului au zis: „Să se caute pentru împărat niște fecioare tinere, plăcute la înfățișare.

3 Împăratul să pună responsabili în fiecare din provinciile împărăției ca să adune toate fecioarele tinere, plăcute la înfățișare, în citadela Susei, în casa femeilor, sub supravegherea lui Hegai, eunucul împăratului care supraveghează femeile și le asigură lucrurile pentru înfrumusețare.

4 Tânăra care va plăcea împăratului, să împărățească în locul lui Vaști!“ Sfatulacestai‑a plăcut împăratului și el a făcut întocmai.

5 În citadela Susei trăia un evreu pe nume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chiș, un bărbat beniamit

6 care fusese luat în captivitate din Ierusalim alături de exilații duși în captivitate împreună cu Ieconia, regele lui Iuda, de către Nebucadnețar, împăratul Babilonului.

7 El îngrijea de Hadasa, adică Estera, fiica unchiului său, căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Tânăra era frumoasă la chip și plăcută la înfățișare. După moartea tatălui și a mamei acesteia, Mardoheu o înfiase.

8 Când s‑a auzit de porunca împăratului și de decretul său, au fost strânse un mare număr de fete în citadela Susei, sub supravegherea lui Hegai. Estera a fost luată și ea la palatul împăratului și încredințată lui Hegai, cel care veghea asupra femeilor.

9 Tânăra i‑a plăcut luiHegaiși a găsit bunăvoință înaintea lui, astfel că acesta s‑a grăbit să‑i dea lucrurile pentru înfrumusețare și partea eide hrană. Apoi i‑a dat șapte slujnice, alese din palatul împăratului, și a dus‑o împreună cu slujnicele în cea mai bunăîncăperea casei femeilor.

10 Estera nu și‑a dezvăluit nici poporul și nici originea, căci Mardoheu îi poruncise să nu le dezvăluie.

11 În fiecare zi, Mardoheu se plimba prin fața curții casei femeilor, ca să afle cum îi mergea Esterei și ce se întâmplase cu ea.

12 Fiecărei tinere îi venea rândul să intre la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea legea cu privire la femei, căci atât durau zilele de înfrumusețare: timp de șase luni – ungeri cu ulei de smirnă, și timp de încă șase luni – ungeri cu balsam și alte lucruri femeiești pentru înfrumusețare.

13 Când o tânără intra la împărat, i se dădea voie să aducă cu ea în palatul împăratului ce dorea din casa femeilor.

14 Seara intra la împărat, iar dimineața se întorcea în a doua casă a femeilor, cea de care răspundea Șaașgaz, eunucul împăratului, supraveghetorul țiitoarelor, și nu se mai întorcea la împărat, decât dacă împăratul o plăcuse și era chemată pe nume.

15 Când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, – cel care o înfiase –, deci când i‑a venit rândul să intre la împărat, ea nu a căutat să ia nimic altceva, în afară de ceea ce o sfătuise Hegai, eunucul împăratului, supraveghetorul femeilor. Ea a căpătat bunăvoință înainteatuturor celor ce au văzut‑o.

16 Estera a fost luată la împăratul Ahașveroș, în palat, în luna a zecea, care este luna Tebet, în al șaptelea an al domniei lui.

17 Împăratul a iubit‑o pe Estera mai mult decât pe oricare dintre femeile care i‑au fost aduse înainte, și ea a căpătat bunăvoință și dragoste înaintea lui mai mult decât toate fecioarele. El i‑a pus coroana împărătească pe cap și a făcut‑o împărăteasă în locul lui Vaști.

18 Împăratul a dat apoi un ospăț mare tuturor demnitarilor și slujitorilor săi, un ospățîn cinsteaEsterei. A stabilit o perioadă de odihnă pentru provincii și a oferit daruri cu mână largă, demnă de un împărat.

Complotul descoperit de Mardoheu

19 Când fecioarele au fost strânse laolaltă pentru a doua oară, Mardoheu stătea la poarta împăratului.

20 După porunca lui Mardoheu, Estera nu‑și dezvăluise nici originea, nici poporul. Estera a făcut întocmai cum îi spusese Mardoheu, ca atunci când o educa el.

21 În zilele acelea, în timp ce Mardoheu stătea la poarta împăratului, Bigtanași Tereș, doi dintre eunucii împăratului, păzitori ai porții, s‑au răzvrătit și au încercat să ridice mâna împotriva împăratului Ahașveroș.

22 Mardoheu a aflat de această uneltire și a înștiințat‑o pe împărăteasa Estera. Estera i‑a spus împăratuluidespre uneltire, în numele lui Mardoheu.

23 S‑a cercetat cu privire la uneltire și s‑a descoperitcă totul era adevărat. Cei doi au fost spânzurați, iar întâmplarea s‑a înscris în „Cartea cronicilor“, în prezența împăratului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/2-f5229b42e2996556486de94d841448a0.mp3?version_id=126—

Conspirația antievreiască

1 După aceste evenimente, împăratul Ahașveroș l‑a avansatîn funcțiepe Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul. El l‑a înălțat și a pus scaunul acestuia mai presus decât cel al tuturor demnitarilor care erau lângă el.

2 Toți slujitorii împăratului, care stăteau la poarta împăratului, îngenuncheau și se plecau înaintea lui Haman, căci așa le poruncise împăratul. Mardoheu însă nu îngenunchea și nu se plecacu fața la pământ.

3 Slujitorii împăratului, care stăteau la poarta împăratului, i‑au zis lui Mardoheu: „De ce încalci porunca împăratului?“

4 Fiindcă ei îi spuneau zi de zi lucrul acesta, iar el nu asculta, l‑au înștiințat pe Haman, ca să vadă dacă atitudinealui Mardoheu va fi îngăduită, căci acesta le spusese că este iudeu.

5 Când Haman a văzut că Mardoheu nu îngenunchea și nu se pleca înaintea lui, s‑a umplut de mânie.

6 A considerat prea puțin lucru să pună mâna numai pe Mardoheu și, pentru că‑l înștiințaseră despre poporul lui Mardoheu, Haman a plănuit nimicirea tuturor iudeilor, poporul lui Mardoheu, din toată împărăția lui Ahașveroș.

7 În prima lună, adică în luna Nisan, în anul al doisprezecelea al împăratului Ahașveroș, au aruncat „Purul“, adică sorțul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi și pentru fiecare lună, până laluna a douăsprezecea, adică luna Adar.

8 Atunci Haman i‑a zis împăratului Ahașveroș:

– Există un anumit popor care a fost împrăștiat și împărțit printre popoare, în toate provinciile împărăției tale, un popor ale cărui legi sunt diferite de ale tuturor popoarelor și nu împlinește legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să le dea pace!

9 Dacă împăratul încuviințează, să se scrie atunciun decretprin care ei să fie nimiciți, iar eu voi cântări zece mii de talanțide argint în mâinile celor ce fac lucrarea, ca să fie puși în vistieria împăratului.

10 Împăratul și‑a scos inelul de pe deget și i l‑a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, dușmanul iudeilor.

11 Împăratul i‑a zis lui Haman:

– Poți să‑ți păstrezi argintul! Iar în privința poporului, fă‑i așa cum crezi că este bine!

12 Scribii împăratului au fost chemați în luna întâi, în ziua a treisprezecea, iar ei au scris tot ce le‑a poruncit Haman satrapilor împăratului, guvernatorilor puși peste fiecare provincie și conducătorilor fiecărui popor, fiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui. S‑a scris în numele împăratului Ahașveroș și s‑a pus apoi pecetea cu inelul împăratului.

13 Scrisorile au fost trimise, prin curieri, spre toate provinciile împăratului și aveau în vedere atât nimicirea, uciderea și stârpirea tuturor iudeilor, tineri și bătrâni, copii și femei, într‑o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar, cât și prădarea bunurilor lor.

14 Câte o copie a documentului a fost dată ca decret în fiecare provincie, anunțând fiecare popor să fie pregătit în vederea acestei zile.

15 Curierii au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat și în citadela Susei. În timp ce împăratul și Haman s‑au așezat să bea, cei din cetatea Susa au rămas înmărmuriți.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/3-f6bba20d8e7e491be440071dae37168e.mp3?version_id=126—

Jalea și răspunsul evreilor

1 Când Mardoheu a aflat tot ce s‑a întâmplat, și‑a sfâșiat hainele, s‑a îmbrăcat în sac și cenușă, a ieșit în mijlocul cetății și s‑a jelit cu strigăte mari și amare.

2 El s‑a dus până în fața porții împăratului, deși nimeni nu avea voie să vină la poarta împăratului în haine de sac.

3 În fiecare provincie, în fiecare loc unde ajungea decretul cu hotărârea împăratului, era bocet mare printre iudei. Era post, plânset și jale și mulți se culcau în sac și cenușă.

4 Când servitoarele și eunucii Esterei au venit la ea și au înștiințat‑o, împărăteasa s‑a tulburat foarte tare. Ea i‑a trimis haine lui Mardoheu ca să se îmbrace și să‑și dea astfel jos sacul de pe el, dar acesta nu a acceptat.

5 Estera l‑a chemat pe Hatac, unul dintre eunucii împăratului care se aflau în slujba ei, și i‑a poruncit să afle de la Mardoheu ce înseamnă aceasta și care este motivul.

6 Hatac a ieșit la Mardoheu în piața cetății, care se afla în fața porții împăratului.

7 Mardoheu i‑a vorbit despre tot ce i s‑a întâmplat și i‑a spus suma exactă de argint pe care a promis Haman s‑o plătească vistieriei împăratului, în schimbul stârpirii iudeilor.

8 I‑a mai dat și o copie a decretului scris, așa cum fusese vestit în Susa în vederea nimicirii iudeilor, ca să i‑l arate Esterei, s‑o înștiințeze și să‑i poruncească să meargă la împărat, să caute bunăvoința lui și să stăruiască pe lângă el pentru poporul ei.

9 Hatac a venit și i‑a spus Esterei cuvintele lui Mardoheu.

10 Estera i‑a zis lui Hatac să‑i poruncească lui Mardoheu astfel:

11 „Toți slujitorii împăratului șifiecarepopor din provinciile împăratului știu că orice bărbat sau orice femeie care intră la împărat, în curtea interioară, fără să fie chemat, este dat morții prin lege. Doar dacă împăratul îi întinde sceptrul de aur, este lăsat în viață. Nici eu n‑am mai fost chemată să merg la împărat de treizeci de zile!“

12 Când l‑au înștiințat pe Mardoheu despre mesajul Esterei,

13 Mardoheu i‑a trimis înapoi Esterei următorul răspuns: „Să nu‑ți închipui că, fiind în palat, doar tu vei scăpa dintre toți iudeii!

14 Căci dacă vei păstra tăcerea în perioada aceasta, ajutorul și izbăvirea vor veni din alt loc pentru iudei, iar tu și familia tatălui tău veți pieri. Cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăție?“

15 Estera i‑a răspuns lui Mardoheu:

16 „Du‑te, strânge‑i pe toți iudeii care se găsesc în Susa și postiți pentru mine! Nu mâncați și nu beți nimic, timp de trei zile, nici ziua, nici noaptea! Și eu voi posti alături de slujnicele mele, iar apoi voi merge la împărat, deși este împotriva legii, și, dacă va fi să pier, voi pieri!“

17 Mardoheu a plecat și a făcut așa cum îi poruncise Estera.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/4-4ee3f5f0a97fd1612f8d43e610e518db.mp3?version_id=126—

Demersul Esterei pentru izbăvirea evreilor

1 A treia zi împărăteasa Estera s‑a îmbrăcat cu hainele împărătești și a venit în curtea interioară a palatului împăratului, chiar în fața palatului împăratului. Împăratul ședea pe tronul său imperial, în palatul împărătesc, în fața intrării palatului.

2 Împăratul a văzut‑o pe împărăteasa Estera stând în curte. Ea a căpătat bunăvoință înaintealui, și el i‑a întins Esterei sceptrul de aur pe care‑l ținea în mână. Estera s‑a apropiat și a atins vârful sceptrului.

3 Împăratul a întrebat‑o:

– Ce ți s‑a întâmplat, împărăteasă Estera? Care‑ți este cererea? Chiardacă ai cerejumătate din împărăție, ți se va da!

4 Estera a răspuns:

– Dacă împăratul găsește că este bine, să vină astăzi împreună cu Haman la ospățul pe care i l‑am pregătit!

5 Împăratul a zis:

– Grăbiți‑l pe Haman să facă după dorința Esterei!

Împăratul și Haman au venit la ospățul pregătit de Estera.

6 În timp ce petreceau bând vin, împăratul i‑a zis Esterei:

– Care‑ți este dorința? Îți va fi împlinită! Oricare‑ți este cererea, chiar și jumătate din împărăție de ar fi, ți se va facedupă voie!

7 Estera a răspuns și a zis:

–Iatădorința mea și cererea mea.

8 Dacă am găsit bunăvoință înaintea împăratului și dacă împăratul găsește că este bine să‑mi accepte dorința și să‑mi îndeplinească cererea, să vină împăratul împreună cu Haman și la ospățul pe care îl voi pregăti pentru ei. Și mâine voi face după cuvântul împăratului.

Ura lui Haman față de Mardoheu

9 În acea zi, Haman a ieșit vesel și cu inima mulțumită. Dar când Haman l‑a văzut pe Mardoheu la poarta împăratuluiși a observatcă nu se ridică și nici nu tremură înaintea lui, s‑a umplut de mânie împotriva acestuia.

10 Haman s‑a stăpânit totuși și s‑a dus acasă. Apoi a trimis după prietenii lui și după Zereș, soția sa.

11 Haman le‑a vorbit despre splendoarea bogățiilor sale, despre mulțimea fiilor săi și despre tot ce făcuse împăratul ca să‑l înalțe, punându‑l deasupra demnitarilor și a slujitorilor împăratului.

12 Apoi Haman a zis:

– Mai mult, împărăteasa Estera nu a invitat pe nimeni, alături de împărat, la ospățul pe care l‑a pregătit, decât pe mine, iar mâine m‑a chemat din nou împreună cu împăratul.

13 Toate acestea însă nu au valoare pentru mine, câtă vreme îl văd pe iudeul Mardoheu stând la poarta împăratului.

14 Atunci Zereș, soția lui, și toți prietenii săi i‑au zis:

– Să se pregătească o spânzurătoare înaltă de cincizeci de coți, iar în zori cere‑i împăratului să‑l spânzure pe Mardoheu pe ea. Apoi du‑te împreună cu împăratul la ospăț și fii vesel!

Sfatul i‑a plăcut lui Haman și el a pregătit spânzurătoarea.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/5-4f23cec8346b4d4ff316beef060991b7.mp3?version_id=126—

Reabilitarea providențială a lui Mardoheu

1 În acea noapte împăratul nu a putut să doarmă. A cerut să‑i fie adusă „Cartea cronicilor“, adică analele, și i s‑a citit împăratului din ea.

2 S‑a găsit scris ce descoperise Mardoheu cu privire la Bigtana și Tereș, doi dintre eunucii împăratului, responsabili cu paza porții, care încercaseră să ridice mâna împotriva împăratului Ahașveroș.

3 Împăratul a întrebat:

– Ce onoare și ce răsplată i s‑au dat lui Mardoheu pentru aceasta?

Tinerii slujitori ai împăratului au răspuns:

– Nu i s‑a dat nimic.

4 Atunci împăratul a întrebat:

– Cine este în curte?

Haman tocmai intrase în curtea exterioară a palatului împăratului, cu gând să‑i ceară împăratului să‑l spânzure pe Mardoheu cu spânzurătoarea pe care i‑o pregătise.

5 Slujitorii împăratului i‑au răspuns:

– Iată, Haman este în curte!

Împăratul a zis:

– Să intre!

6 De îndată ce Haman a intrat, împăratul l‑a și întrebat:

– Ce trebuie făcut pentru omul pe care împăratul dorește să‑l onoreze?

Haman a zis în inima lui: „Pe cine altul ar dori împăratul să‑l onoreze mai mult, dacă nu pe mine?“

7 Haman i‑a răspuns împăratului:

– Omului pe care împăratul dorește să‑l onoreze

8 să i se aducă mantia imperială, cu care se îmbracă împăratul, calul pe care călărește împăratul și să i se pună pe cap coroana împărătească.

9 Calul și haina să fie date celui mai nobil dintre demnitarii împăratului, iar el să‑l îmbrace pe omul pe care împăratul dorește să‑l onoreze, să‑l plimbe călare pe cal prin piața cetății și să strige înaintea lui: „Așa se va face omului pe care împăratul dorește să‑l onoreze!“

10 Împăratul i‑a zis apoi lui Haman:

– Grăbește‑te de ia mantia și calul, așa cum ai spus, și fă‑i întocmai lui Mardoheu, iudeul care stă la poarta împăratului. Să nu lași nimic nefăcut din ce ai zis!

11 Haman a luat mantia și calul, l‑a îmbrăcat pe Mardoheu și l‑a plimbat călare pe cal prin piața cetății, strigând înaintea lui: „Așa se va face omului pe care împăratul dorește să‑l onoreze!“

12 După aceea, Mardoheu s‑a întors la poarta împăratului, iar Haman s‑a grăbit să plece acasă, plângând și cu capul acoperit.

13 Haman a istorisit soției sale, Zereș, și tuturor prietenilor săi tot ce i s‑a întâmplat. Atunciprieteniilui înțelepți și Zereș, soția sa, i‑au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să cazi, este din neamul iudeilor, nu‑l vei putea învinge, ci cu siguranță vei cădea înaintea lui!“

14 În timp ce vorbeau cu el, au sosit eunucii împăratului și s‑au grăbit să‑l ducă pe Haman la ospățul pregătit de Estera.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/6-5bf8b5b4353addb2a6647184748e1c48.mp3?version_id=126—

Dezvăluirea conspirației

1 Astfel, împăratul și Haman au venit să petreacă împreună cu împărăteasa Estera.

2 În timp ce beau vin, împăratul a întrebat‑o pe Estera și în cea de‑a doua zi:

– Care‑ți este dorința, împărăteasă Estera? Îți va fi împlinită! Oricare îți este cererea, chiar și jumătate din împărăție de ar fi, ți se va facedupă voie!

3 Împărăteasa Estera a răspuns și a zis:

– Dacă am găsit bunăvoință înainteata, împărate, și dacă împăratul crede că este bine, cruță‑mi viața! Aceasta este dorința mea. De asemenea,cruță‑miși poporul,

4 căci atât eu, cât și poporul meu am fost vânduți, ca să fim nimiciți, uciși și stârpiți. Dacă am fi fost vânduți ca robi și ca roabe, aș fi tăcut, căci un astfel de necaz nu ar fi meritat atenția împăratului.

5 Atunci împăratul Ahașveroș a întrebat‑o pe împărăteasa Estera:

– Cine și unde este acela căruia i‑a îndrăznit inima să facă așa ceva?

6 Estera a zis:

– Asupritorul și dușmanul este Haman, răul acesta.

Atunci Haman a rămas îngrozit în fața împăratului și a împărătesei.

7 Plin de mânie, împăratul și‑a lăsat paharul de vinși s‑a dusîn grădina palatului. Haman însă a rămas să mijlocească pentru viața sa înaintea împărătesei Estera, căci văzuse că pierzarea lui fusese hotărâtă de către împărat.

8 Când s‑a întors împăratul din grădina palatului în sala ospățului vinului, a văzut că Haman se aruncase pe patul pe care ședea Estera.

Împăratul a zis atunci:

– Cum?! Vrei s‑o mai și constrângi pe împărăteasă chiar în palat, de față cu mine?

De îndată ce au ieșit aceste cuvinte din gura împăratului, i‑au și acoperit fața lui Haman.

9 Harbona, unul dintre eunucii care îi slujeau împăratului, a zis:

– Mai mult, iată și spânzurătoarea înaltă de cincizeci de coți, pe care a făcut‑o Haman pentru Mardoheu, cel ce a vorbit spre binele împăratului, se află încurteacasei lui Haman.

Împăratul a zis:

– Spânzurați‑l pe ea!

10 Ei l‑au spânzurat pe Haman pe spânzurătoarea ridicată chiar de el pentru Mardoheu, iar mânia împăratului s‑a potolit.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/7-08935020ae506ca56b8c816d7b2c1db7.mp3?version_id=126—

Remedierea crizei

1 În acea zi, împăratul Ahașveroș i‑a dat împărătesei Estera proprietatea lui Haman, dușmanul iudeilor, iar Mardoheu a ajuns înaintea împăratului, căci Estera îi spusesecă erau rude.

2 Împăratul și‑a scos de pe deget inelul cu sigiliul imperial, pe care‑l luase înapoi de la Haman, și i l‑a dat lui Mardoheu. Iar Estera l‑a pus pe Mardoheustăpânpeste proprietatea lui Haman.

3 Apoi Esteras‑a dusdin nou înaintea împăratului și i‑a vorbit. A căzut la picioarele lui, a plâns și a căutat bunăvoința lui, ca să oprească răul adus de agaghitul Haman și planul pe care acesta l‑a urzit împotriva iudeilor.

4 Împăratul i‑a întins Esterei sceptrul de aur, iar Estera s‑a ridicat și a stat înaintea împăratului.

5 Ea a zis atunci:

– Dacă împăratul crede că este bine și dacă am găsit bunăvoință înaintea lui, dacă sfatul acesta i se pare potrivit împăratului, iar eu sunt plăcută în ochii lui, să fie scris să se anuleze scrisorile gândite de Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, pe care le‑a scris ca să‑i stârpească pe iudeii din toate provinciile împăratului.

6 Cum aș putea să văd eu nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea să văd nimicirea neamului meu?

7 Împăratul Ahașveroș i‑a zis atunci împărătesei Estera și iudeului Mardoheu:

– Iată, i‑am dat Esterei proprietatea lui Haman, iar el a fost spânzurat pe lemn, deoarece ridicase mâna împotriva iudeilor.

8 Scrieți deci cu privire la iudei ce credeți că este bine, în numele împăratului, și pecetluiți cu inelul împăratului, căci o scrisoare care a fost scrisă în numele împăratului și pecetluită cu inelul împăratului nu poate fi anulată.

9 Scribii împăratului au fost chemați atunci, în luna a treia, adică în luna Sivan, în a douăzeci și treia zi, și s‑a scris fiecare poruncă a lui Mardoheu atât pentru iudei, cât și pentru satrapi, pentru guvernatori și pentru conducătorii celor o sută douăzeci și șapte de provincii carese întindeaudin India până în Cuș.S‑a scrisfiecărei provincii în scrierea ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor – în scrierea și limba lor.

10 El a scris în numele împăratului Ahașveroș, a pecetluit cu inelul împăratului și a trimis scrisorile prin curieri călare, călărind armăsari crescuți în herghelia imperială.

11 Împăratul dădea iudeilor din fiecare cetate dreptul de a se aduna și de a‑și apăra viețile, de a nimici, de a ucide și de a stârpi orice armată, popor sau provincie care s‑ar ridica împotriva lor, a copiilor și a femeilor lor, ca să le prade averile.

12 Puteau să facă aceastaîn toate provinciile împăratului Ahașveroș, într‑o singură zi, și anume în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar.

13 O copie a scrisorii era dată ca lege în fiecare provincie, făcându‑se cunoscut tuturor popoarelor că iudeii sunt gata ca, în acea zi, să se răzbune împotriva dușmanilor lor.

14 Curierii, călare pe armăsarii împăratului, au plecat în mare grabă, după porunca împăratului. Decretul a fost dat și în citadela Susei.

15 Mardoheu a ieșit din prezența împăratului, purtând o mantie imperială alb‑albăstruie, o coroană mare de aur și o robă de in subțire și de purpură. Cei din cetatea Susa strigau de bucurie.

16 Pentru iudei nu era decât fericire și bucurie, veselie și onoare.

17 În fiecare provincie și în fiecare cetate, oriunde ajungea decretul împăratului, era bucurie și veselie printre iudei, erau ospețe și zile de sărbătoare. Și mulțioamenidin popoarele țării s‑au făcut iudei, căci îi apucase groaza de iudei.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/8-6d725abd457f3e7de81aef9d3ab1d12e.mp3?version_id=126—

Ziua de jale transformată în zi de triumf

1 În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în ziua a treisprezecea a lunii, când avea să se ducă la îndeplinire porunca și decretul împăratului, chiar în ziua în care dușmanii iudeilor se așteptau să pună stăpânire peste ei, situația s‑a schimbat, astfel că iudeii au pus stăpânire peste cei ce îi urau.

2 Iudeii s‑au adunat în cetățile lor, în toate provinciile împăratului Ahașveroș, ca să pună mâna pe cei ce căutau să le facă rău. Nimeni nu le‑a putut sta împotrivă, căci groaza de iudei cuprinsese toate popoarele.

3 Toți conducătorii provinciilor, satrapii, guvernatorii și slujbașii împăratului îi sprijineau pe iudei, căci îi apucase groaza de Mardoheu,

4 fiindcă Mardoheu era renumit la palatul împăratului și‑i mergea faima prin toate provinciile, deoarece el era un bărbat a cărui influență creștea tot mai mult.

5 Iudeii au lovit cu tăișul sabiei pe toți dușmanii lor. I‑au înjunghiat, i‑au nimicit și le‑au făcut ce‑au vrut celor ce‑i urau.

6 În citadela Susa iudeii au ucis și au nimicit cinci sute de oameni,

7 precum și pe Parșandata, Dalfon, Aspata,

8 Porata, Adalia, Aridata,

9 Parmașta, Arisai, Aridai și Vaizata, –

10 cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, dușmanul iudeilor –, pe care i‑au ucis, însă fără să se atingă de pradă.

11 În ziua aceea, numărul celor uciși în citadela Susei a ajuns la cunoștința împăratului.

12 Împăratul i‑a zis împărătesei Estera:

– În citadela Susa, iudeii au ucis și au nimicit cinci sute de oameni și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce vor fi făcut oare în celelalte provincii ale împăratului? Care‑ți este cererea? Ți se va împlini. Ce rugăminte mai ai? Va fi îndeplinită.

13 Estera a zis:

– Dacă împăratul găsește că este bine, să se dea voie iudeilor din Susa să facă și mâine după decretul de astăzi și să‑i atârne pe lemn pe cei zece fii ai lui Haman.

14 Împăratul a zis să se facă așa. S‑a dat un decret în Susa, și i‑au atârnatpe lemnpe cei zece fii ai lui Haman.

15 Iudeii care erau în Susa s‑au strâns din nou în ziua a paisprezecea a lunii Adar și au ucis, în Susa, încă trei sute de oameni, fără însă să se atingă de pradă.

16 Restul iudeilor din provinciile împăratului s‑au strâns și ei ca să‑și apere viețile și și‑au dobândit odihna,scăpândde dușmanii lor. Au ucis șaptezeci și cinci de mii dintre cei ce îi urau, fără însă să se atingă de pradă.

17 Așa s‑a întâmplat în ziua a treisprezecea a lunii Adar, iar în a paisprezecea zi s‑au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie.

Celebrarea Purimului

18 Iudeii din Susa s‑au strâns și în ziua a treisprezecea a lunii, și în ziua a paisprezecea a lunii, iar în ziua a cincisprezecea s‑au odihnit și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie.

19 De aceea iudeii de la sate au făcut din ziua a paisprezecea a lunii Adaro zide bucurie și de ospăț, o zi de sărbătoare în care prietenii își trimit unii altora daruri.

20 Mardoheu a scris aceste lucruri și a trimis scrisori tuturor iudeilor din provinciile împăratului Ahașveroș, celor de aproape și celor de departe,

21 ca să‑i îndemne să sărbătorească în fiecare an ziua a paisprezecea a lunii Adar și ziua a cincisprezecea a aceleiași luni,

22 ca zile în care iudeii au scăpat de dușmanii lor și ca lună în care întristarea lor s‑a transformat în bucurie, iar bocetul lor – în fericire.I‑a îndemnatsă facă din ele zile de ospăț și de bucurie și să trimită daruri prietenilor și daruri celor nevoiași.

23 Iudeii au acceptat ceea ce începuseră deja să facă șiau făcut întocmaicum le scrisese Mardoheu.

24 Căci Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, dușmanul tuturor iudeilor, plănuise stârpirea iudeilor, aruncând „Purul“, adică sorțul, pentru ca să‑i tulbure și să‑i nimicească,

25 însă împăratul a prins de vesteși a poruncit în scris să se întoarcă asupra capului luiHamanplanul cel rău pe care acesta l‑a pus la cale împotriva iudeilor și să fie spânzurat pe spânzurătoare atât el, cât și fiii acestuia.

26 De aceea au numit aceste zile „Purim“, după cuvântulPur. Astfel, datorită tuturor celor scrise în acea scrisoare și datorită a ceea ce au văzut și a ceea ce li s‑a întâmplat,

27 iudeii au hotărât atât pentru ei, cât și pentru sămânța lor, dar și pentru toți cei care li se vor mai adăuga, să nu înceteze să sărbătorească aceste două zile, în fiecare an, după cum spunea scrisoarea, la vremea hotărâtă.

28 Zilele acestea trebuiau amintite și sărbătorite în fiecare generație, de către fiecare clan în parte, în fiecare provincie și în fiecare cetate. Zilele de „Purim“ nu trebuiau să fie desființateniciodatădin mijlocul iudeilor, iar amintirea lor nu trebuia să înceteze printre urmașiilor.

29 Împărăteasa Estera, fiica lui Abihail, și iudeul Mardoheu au scris, cu toată autoritatea, ca să întărească această a doua scrisoare cu privire laPurim.

30 Mardoheua trimis scrisori tuturor iudeilor din cele o sută douăzeci și șapte de provincii imperiale ale lui Ahașveroș. Ele conțineau cuvinte de pace și de încredere,

31 pentru a confirmasărbătorireaacestor zile dePurimla vremea hotărâtă, așa cum iudeul Mardoheu și împărăteasa Estera stabiliseră pentru ei și așa cum ei înșiși stabiliseră, pentru ei și pentru sămânța lor, reglementări cu privire la postul lor și la strigătul lor.

32 Porunca Esterei a întărit aceste reglementări cu ocaziaPurimuluiși a fost scrisă într‑o carte.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/9-95cfe7e9e389e7202e2a0d3890282aae.mp3?version_id=126—

Epilog

1 Împăratul Ahașveroș a rânduit un tribut asupra țării și asupra insulelor mării.

2 Toate fapteleprivitoare laputerea și isprăvile lui, precum și amănunte despre măreția lui Mardoheu, cel promovat de împărat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor împăraților Mediei și Persiei“?

3 Iudeul Mardoheu era al doileaîn rangdupă împăratul Ahașveroș și era renumit printre iudei, fiind prețuit de mulțimea fraților săi, pentru că a căutat binele poporului său și a vorbit pentru pacea întregului său neam.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EST/10-dbb9ed0fcb304c4a3c70942dabb2ed1c.mp3?version_id=126—