Category: Apocalipsa

Cei doi martori

1 Apoi mi‑a fost dată o trestie asemenea unui băț și mi s‑a spus: „Ridică‑te și măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei ce se închină în el!

2 Curtea exterioară a Templului las‑o la o parte și să n‑o măsori, pentru că ea a fost dată neamurilor, care vor călca în picioare cetatea cea sfântă patruzeci și două de luni.

3 Le voi da celor doi martori ai meiautoritateasă profețească o mie două sute șaizeci de zile, îmbrăcați în sac.“

4 Aceștia sunt cei doi măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului.

5 Dacă vrea cineva să le facă rău, din gurile lor iese foc care‑i mistuie pe dușmanii lor. Deci, dacă vrea cineva să le facă rău, așa trebuie să fie omorât.

6 Ei au autoritatea să închidă cerul, ca să nu mai cadă ploaie în zilele profeției lor. Ei au autoritate peste ape, ca să le transforme în sânge, și să lovească pământul cu orice fel de urgie, ori de câte ori doresc ei.

7 Când își vor sfârși mărturia, fiara care se ridică din Adânc va purta război cu ei, îi va învinge și‑i va omorî.

8 Cadavrele lorvor zăceape strada marii cetăți, care, în sens duhovnicesc, este numită „Sodoma“ și „Egipt“, unde a fost răstignit și Domnul lor.

9 Șioamenidin unele popoare, seminții și neamuri și de diferite limbi, se vor uita la cadavrele lor timp de trei zile și jumătate și nu vor da voie ca acestea să fie puse în mormânt.

10 Locuitorii de pe pământ se vor bucura demoartealor, se vor înveseli și își vor trimite daruri unii altora, căci acești doi profeți îi chinuiseră pe locuitorii pământului.

11 Dar după cele trei zile și jumătate, o suflare de viață de la Dumnezeu a intrat în ei, și ei s‑au ridicat în picioare; și o mare frică i‑a cuprins pe cei ce i‑au văzut.

12 Apoi ei au auzit un glas puternic din cer, care le‑a spus: „Suiți‑vă aici!“ Și ei s‑au suit în cer, într‑un nor, în timp ce dușmanii lor se uitau la ei.

13 Chiar în ceasul acela a avut loc un mare cutremur și s‑a prăbușit a zecea parte din cetate. Șapte mii de oameni au murit în acel cutremur, iar cei care au rămas s‑au înfricoșat și au dat slavă Dumnezeului cerului.

14 Al doilea „vai“ s‑a dus. Iată că al treilea „vai“ vine repede.

A șaptea trâmbiță

15 Al șaptelea înger a sunat din trâmbiță. Și erau glasuri puternice în cer, zicând:

„Împărăția lumii a devenit a Domnului nostru

și a CristosuluiSău;

iar El va împărăți în vecii vecilor!“

16 Cei douăzeci și patru de bătrâni care ședeau pe tronurile lor înaintea lui Dumnezeu s‑au aruncat cu fețele la pământ și I s‑au închinat lui Dumnezeu,

17 zicând:

„Îți mulțumim Ție, Doamne Dumnezeule, Cel Atotputernic,

Cel Care este și Care era,

pentru că Ți‑ai luat puterea Ta cea mare

și ai început să împărățești!

18 Neamurile se mâniaseră,

dar a venit mânia Ta,

a venitvremea ca morții să fie judecați,

a venit vremeasă dai răsplată robilor Tăi, profeții,

sfinților și celor ce se tem de Numele Tău,

celor mici și celor mari,

șia venit vremeasă‑i distrugi pe cei ce pervertescpământul!“

19 Apoi a fost deschis Templul lui Dumnezeu din cer și în interiorul Templului a fost văzut Chivotul Legământului. Și au fost fulgere, sunete, tunete, cutremur și grindină mare.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/11-ff3c261ea9fa9849c6d0e6b7d37763f6.mp3?version_id=126—

Femeia și balaurul

1 În cer s‑a văzut un semn mare: o femeie învăluită în soare,avândluna sub picioare, iar pe cap o coroană de douăsprezece stele,

2 era însărcinată și striga în durerile și suferința nașterii.

3 În cer s‑a văzut un alt semn: iată că un dragonmare, roșu, cu șapte capete și zece coarne,avândpe capete șapte diademe,

4 a târât cu coada lui a treia parte din stelele cerului și le‑a aruncat pe pământ. Dragonul a stat înaintea femeii care urma să nască, pentru ca, atunci când copilul se va naște, să‑l mănânce.

5 Ea a născut un fiu, un băiat, care are să conducă toate neamurile cu un sceptru de fier. Copilul ei a fost răpit la Dumnezeu și la tronul Său.

6 Iar femeia a fugit în pustie, unde avea un loc pregătit de Dumnezeu, pentru ca acolo să poată fi hrănită timp de o mie două sute șaizeci de zile.

7 În cer a avut loc un război. Mihail și îngerii lui s‑au războit cu dragonul, iar dragonul și îngerii lui s‑au războitși ei.

8 Dar n‑au putut învinge și locul lor nu li s‑a mai găsit în cer.

9 Marele dragon a fost aruncat, și anume șarpele cel vechi, numit diavolul și Satan, cel care duce în rătăcire întreaga omenire, a fost aruncat pe pământ, iar împreună cu el au fost aruncați și îngerii lui.

10 Apoi am auzit în cer un glas puternic, zicând:

„Acum au venit mântuirea, puterea,

Împărăția Dumnezeului nostru

și autoritatea CristosuluiSău,

căci acuzatorulfraților noștri a fost aruncat,

a fost aruncatcel care îi acuza înaintea Dumnezeului nostru zi și noapte.

11 Ei l‑au învins prin sângele Mielului

și prin cuvântul mărturiei lor

și nu și‑au iubit viața, chiar până la moarte.

12 De aceea, bucurați‑vă, ceruri,

și voi, cei ce locuiți în ele!

Vai de voi, pământ și mare,

pentru că diavolul a coborât la voi

cuprins de o mare furie,

fiindcă știe că are puțină vreme!“

13 Când dragonul a văzut că a fost aruncat pe pământ, a urmărit‑o pe femeia care născuse băiatul.

14 Femeii i s‑au dat cele două aripi ale vulturului celui mare, ca să zboare în pustie, spre locul ei, unde să fie hrănită o vreme, vremi și jumătatea unei vremi,departede fața șarpelui.

15 Șarpele a aruncat din gura lui apă ca un râu după femeie, pentru ca s‑o facă să fie luată de râu,

16 dar pământul a venit în ajutorul femeii, și‑a deschis gura și a înghițit râul pe care‑l aruncase dragonul din gură.

17 Atunci dragonul s‑a mâniat pe femeie și s‑a dus să poarte război cu rămășița semințeiei, cu cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu și țin mărturia lui Isus.

18 Apoi a statpe țărmul mării.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/12-33fa32c34a68270e1d5d438d2f846151.mp3?version_id=126—

Fiara din mare

1 Am văzut ridicându‑se din mare o fiară care avea zece coarne și șapte capete. Pe coarneaveazece diademe, iar pe capete avea nume blasfemiatoare.

2 Fiara pe care am văzut‑o era asemenea unui leopard, dar picioarele îi erau ca ale ursului, iar gura – ca gura de leu. Dragonul i‑a dat ei puterea lui, tronul lui și o mare autoritate.

3 Unul dintre capetele ei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei de moarte a fost vindecată. Întregul pământ a fost uimit și s‑a dus după fiară.

4 Și i s‑au închinat dragonului, pentru că el îi dăduse autoritate fiarei. Ei s‑au închinat și fiarei, zicând: „Cine este ca fiara și cine se poate război cu ea?!“

5 Fiareii s‑a dat o gură, ca să rostească vorbe mari și blasfemii. I s‑a dat să exercite autoritate pentru patruzeci și două de luni.

6 Ea și‑a deschis gura cu blasfemii împotriva lui Dumnezeu, blasfemiind Numele Său, Cortul Său și pe cei ce locuiesc în cer.

7 I s‑a dat să poarte război cu sfinții și să‑i învingă. Și i s‑a dat autoritate peste orice seminție, popor, limbă și neam.

8 Toți locuitorii pământului i se vor închina, și anume aceia ale căror nume nu au fost scrise în Cartea Vieții Mielului, Care a fost înjunghiat de la întemeierea lumii.

9 Cine are urechi, să audă!

10 Dacă cinevaestepentru captivitate,

în captivitate va merge!

Dacă cinevatrebuie să fieomorât de sabie,

de sabie va fi omorât!

Aici este răbdarea și credința sfinților!

Fiara din pământ

11 Am văzut ridicându‑se din pământ o altă fiară. Avea două coarne ca de miel și vorbea ca un dragon.

12 Ea a exercitat toată autoritatea primei fiare, în locul ei. A făcut ca pământul și locuitorii lui să i se închine primei fiare, cea a cărei rană de moarte fusese vindecată.

13 Făcea semne mari și cobora chiar foc din cer pe pământ înaintea oamenilor.

14 Ea îi ducea în rătăcire pe locuitorii pământului prin semnele care îi fusese dat să le facă în locul celeilalte fiare, zicându‑le locuitorilor pământului să facă un chip fiarei care avusese ranacauzatăde sabie, și caretotușia rămas în viață.

15 I‑a fost dat să dea suflare chipului fiarei, ca astfel chipul fiarei să și vorbească și să facă să fie omorâți toți cei care nu se închină chipului fiarei.

16 Ea a făcut ca la toți – mici și mari, bogați și săraci, liberi și sclavi – să li se dea un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte

17 și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde dacă nu are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.

18 Aici este înțelepciunea! Cel ce are pricepere, să calculeze numărul fiarei, pentru că este numărul unui om. Numărul său este șase sute șaizeci și șase.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/13-5f49e329e33dc4867dc8c67ab8442ad9.mp3?version_id=126—

Mielul și cei o sută patruzeci și patru de mii

1 M‑am uitat și iată că Mielul stătea pe muntele Sion, și împreună cu El erau o sută patruzeci și patru de mii, care aveau scrise pe frunțile lor Numele Lui și Numele Tatălui Său.

2 Și am auzit un glas din cer, ca vuietul multor ape și ca sunetul unui tunet puternic. Sunetul pe care l‑am auzit era ca al kitharozilorcare cântă la kitharele lor.

3 Ei cântau o cântare nouă înaintea tronului și înaintea celor patru ființe vii și a bătrânilor. Nimeni nu putea să învețe acea cântare, în afară de cei o sută patruzeci și patru de mii care fuseseră răscumpărați de pe pământ.

4 Aceștia sunt cei care nu s‑au pângărit cu femei, căci sunt virgini. Ei Îl urmează pe Miel oriunde merge. Aceștia au fost răscumpărați dintre oameni ca prime roade pentru Dumnezeu și pentru Miel.

5 Și în gura lor nu s‑a găsit minciună; ei sunt fără cusur.

Mesajele celor trei îngeri

6 Am văzut un alt înger, care zbura în înaltul cerului. El avea de vestit Evanghelia veșnică celor ce trăiesc pe pământ – la fiecare neam, seminție, limbă și popor.

7 El spunea cu glas tare: „Fiți temători de Dumnezeu și dați‑I slavă, pentru că a sosit ceasul judecății Lui! Închinați‑vă Celui Ce a făcut cerul, pământul, marea și izvoarele de apă!“

8 Un alt înger, al doilea, a urmat, zicând: „A căzut, a căzut Babilonul,cetateacea mare, care a dat să bea la toate neamurile din vinulfuriei curviei ei!“

9 Un alt înger, al treilea, le‑a urmat, zicând cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei și chipului ei și primește un semn pe frunte sau pe mână,

10 va bea și el din vinul furiei lui Dumnezeu, turnat neamestecatîn paharul mâniei Lui, și va fi chinuit în foc și sulf înaintea îngerilor sfinți și înaintea Mielului.

11 Fumul chinului lor se ridică în vecii vecilor. Și nu au odihnă nici ziua, nici noaptea, cei ce se închină fiarei și chipului ei și cei ce primesc semnul numelui ei.“

12 Aici este răbdarea sfinților – a celor ce păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința în Isus.

13 Am auzit un glas din cer, zicând: „Scrie: fericiți sunt cei morți, cei care, de acum încolo, mor în Domnul! Da, zice Duhul, pentru că ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează.“

14 Apoi m‑am uitat și iată că era un nor alb, iar pe nor ședea „cineva care era ca un fiu al omului“. Avea pe cap o coroană de aur, iar în mână avea o seceră ascuțită.

15 Un alt înger a ieșit din Templu, strigându‑i cu glas tare celui ce ședea pe nor: „Trimite secera ta și seceră, întrucât a sosit ceasul să seceri, pentru că recolta pământului este coaptă!“

16 Cel ce ședea pe nor și‑a aruncat secera pe pământ și pământul a fost secerat.

17 Un alt înger a ieșit din Templul care este în cer, având și el o seceră ascuțită.

18 Un alt înger, care are autoritate peste foc, a ieșit de la altar și a strigat cu glas tare către cel ce avea secera ascuțită, zicând: „Trimite secera ta ascuțită și culege ciorchinii de struguri ai viței pământului, pentru că strugurii ei sunt copți!“

19 Îngerul și‑a aruncat secera pe pământ, a cules vița pământului și a aruncatstruguriiîn teascul cel mare al furiei lui Dumnezeu.

20 Teascul a fost călcat în picioare în afara cetății și din teasc a ieșit sânge până la zăbalele cailor, peo distanță deo mie șase sute de stadii.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/14-8acf42d0df3e2d63b6bf64ec47a79806.mp3?version_id=126—

Îngerii cu ultimele șapte urgii

1 Am văzut în cer un alt semn mare și minunat:eraușapte îngeri, având ultimele șapte urgii, întrucât cu ele ia sfârșit furia lui Dumnezeu.

2 Am văzut ceva ca o mare de sticlă amestecată cu foc și pe cei ce au învins fiara, chipul ei și numărul numelui ei, stând lângă marea de sticlă, cu kitharelelui Dumnezeu.

3 Ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, și cântarea Mielului, zicând:

„Mari și minunate sunt lucrările Tale,

Doamne Dumnezeule, Cel Atotputernic!

Drepte și adevărate sunt căile Tale,

Împărate al neamurilor!

4 Cine nu se va teme, Doamne,

și nu va slăvi Numele Tău?!

Fiindcă numaiTu eștisfânt,

fiindcă toate neamurile vor veni

și se vor închina înaintea Ta,

fiindcă faptele Tale drepte au fost descoperite!“

5 După acestea, m‑am uitat și, în cer, a fost deschis Templul, Cortul Mărturiei.

6 Și din Templu au ieșit șapte îngeri care aveau șapte urgii, îmbrăcați în haine de in curat, strălucitor și fiind încinși împrejurul pieptului cu brâie de aur.

7 Una dintre cele patru ființe vii le‑a dat celor șapte îngeri șapte vase de aur, pline cu furia Dumnezeului Care este viu în vecii vecilor.

8 Templul s‑a umplut de fum din slava lui Dumnezeu și din puterea Sa. Nimeni nu putea să intre în Templu, până când nu se vor fi sfârșit cele șapte urgii ale celor șapte îngeri.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/15-71081664b2c8e1d14477ab9b7b51dbf3.mp3?version_id=126—

Cele șapte vase ale mâniei lui Dumnezeu

1 Am auzit un glas puternic zicându‑le din Templu celor șapte îngeri: „Duceți‑vă și vărsați pe pământ cele șapte vase ale furiei lui Dumnezeu!“

2 Primul s‑a dus și și‑a vărsat vasul pe pământ. Și peste oamenii care aveau semnul fiarei și se închinaseră chipului ei a venit o rană urâtă și dureroasă.

3 Al doilea și‑a vărsat vasul în mare și ea s‑a făcut ca sângele unui mort. Și orice suflare de viață care era în mare a pierit.

4 Al treilea și‑a vărsat vasul în râuri și în izvoarele apelor. Și ele s‑au transformat în sânge.

5 L‑am auzit pe îngerul apelor zicând:

„Tu ești drept, Cel Care este și Care era, Cel Sfânt,

pentru că ai judecat aceste lucruri.

6 Fiindcă ei au vărsat sângele sfinților și al profeților,

le‑ai dat și Tu să bea sânge!

Sunt vrednicide aceasta!“

7 Și am auzit altarul zicând:

„Da, Doamne Dumnezeule, Cel Atotputernic,

judecățile Tale sunt adevărate și drepte!“

8 Al patrulea și‑a vărsat vasul peste soare. Și soarelui i s‑a dat să‑i pârjolească pe oameni cu foc.

9 Oamenii au fost pârjoliți de căldura lui cea mare și au blasfemiat Numele lui Dumnezeu, Cel Care are autoritate peste aceste urgii. Și nu s‑au pocăit și nu I‑au dat slavă.

10 Al cincilea și‑a vărsat vasul peste tronul fiarei. Și împărăția ei a fost acoperită de întuneric.Oameniiși‑au mușcat limbile de durere

11 și L‑au blasfemiat pe Dumnezeul cerului din cauza durerilor și a bubelor lor. Și nu s‑au pocăit de faptele lor.

12 Al șaselea și‑a vărsat vasul peste Râul cel Mare, Eufratul. Și apa lui a secat, ca să fie pregătit drumul regilor de la răsărit.

13 Am văzut trei duhuri necurate, ca niște broaște, ieșind din gura dragonului, din gura fiarei și din gura profetului fals.

14 Acestea sunt duhuri de demoni, care fac semne și se duc la regii întregii lumi ca să‑i adune pentru războiul zilei celei mari a lui Dumnezeu, a Atotputernicului.

15 „Iată, Eu vin ca un hoț. Fericit este cel ce veghează și își păzește hainele ca să nu umble gol, șioameniisă nu‑i vadă rușinea.“

16 I‑au adunat în locul numit în ebraică „Armaghedon“.

17 Al șaptelea și‑a vărsat vasul în văzduh. Și din Templu, de la tron, a ieșit un glas puternic, zicând: „S‑a terminat!“

18 Au avut loc fulgere, suneteși tunete și a fost un mare cutremur, așa de tare, cum, de când este omul pe pământ, n‑a mai fost un cutremur așa de mare.

19 Cetatea cea mare s‑a rupt în trei părți, iar cetățile neamurilor s‑au prăbușit. Și marele Babilon a fost amintit înaintea lui Dumnezeu pentru a i se da paharul de vin al furiei mâniei Lui.

20 Orice insulă a fugit, iar munții n‑au mai fost găsiți.

21 Din cer a căzut peste oameni o grindină mare,cu boabecare cântăreau aproape un talant. Din cauza urgiei cu grindină, oamenii L‑au blasfemiat pe Dumnezeu, pentru că fusese o urgie foarte grea.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/16-d27f1368af2ce2aa9f27e7f8459e6802.mp3?version_id=126—

Marea prostituată și fiara

1 Unul dintre cei șapte îngeri, care au avut cele șapte vase, a venit și a vorbit cu mine, zicând: „Vino aici! Îți voi arăta pedeapsa prostituatei celei mari, care șade pe ape multe!

2 Cu ea au curvit regii pământului, iar locuitorii pământului s‑au îmbătat de vinul curviei ei.“

3 M‑a dus în Duhul într‑o pustie. Și am văzut o femeie care ședea pe o fiară cărămizie plină cu nume blasfemiatoare, având șapte capete și zece coarne.

4 Femeia era îmbrăcată înțesăturăpurpurie și cărămizie, fiind împodobită cu aur, pietre prețioase și perle. Avea în mână un pahar de aur, plin cu spurcăciunile și necurățiile curviei ei.

5 Pe fruntea ei era scris un nume, o taină:

Marele Babilon,

Mama prostituatelor

și a spurcăciunilor pământului.

6 Am văzut femeia îmbătată de sângele sfinților și de sângele martorilorlui Isus.

Când am văzut‑o, am rămas foarte uimit.

7 Îngerul m‑a întrebat: „De ce ai rămas uimit? Îți voi spune taina femeii și a fiarei care o duce, cea care are șapte capete și zece coarne.

8 Fiara pe care ai văzut‑o era și numaieste, dar ea urmează să se ridice din Adânc și va merge spre distrugere. Locuitorii pământului, cei ale căror nume n‑au fost scrise în Cartea Vieții de la întemeierea lumii, vor rămâne uimiți văzând fiara, pentru că ea era, numaieste, dar va fi prezentă.

9 Aici este mintea care are înțelepciune. Cele șapte capete sunt șapte munți, pe care șade femeia. De asemenea, ele sunt șapte împărați,

10 dintre care cinci au căzut, unul este și celălalt n‑a venit încă și, când vine, trebuie să rămână puțin.

11 Fiara care era și numaieste, e al optuleaîmpărat. El este dintre cei șapte și merge spre distrugere.

12 Cele zece coarne pe care le‑ai văzut sunt zece împărați, care încă n‑au primit împărăția. Ei primesc autoritatea de împărat pentru un ceas împreună cu fiara.

13 Aceștia au un singur scop și își dau puterea și autoritatea lor fiarei.

14 Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va învinge, pentru că El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților. Și cu El vor fi cei chemați, aleși și credincioși.“

15 Apoi mi‑a zis: „Apele pe care le‑ai văzut, cele pe care șade prostituata, sunt popoare, mulțimi, neamuri și limbi.

16 Cele zece coarne pe care le‑ai văzut și fiara o vor urî pe prostituată și o vor lăsa pustiită, goală, iar carnea i‑o vor mânca și o vor arde în foc.

17 Căci Dumnezeu le‑a pus în inimă să‑I ducă la îndeplinire scopul, astfel încât ei să ia o singură decizie și să‑i dea fiarei împărăția lor, până când se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu.

18 Femeia pe care ai văzut‑o este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împărații pământului.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/17-4f875112df826acab8cd769d285149ed.mp3?version_id=126—

Căderea Babilonului

1 După acestea, am văzut un alt înger care cobora din cer și care avea o mare autoritate. Pământul a fost luminat de slava lui.

2 El a strigat cu glas tare, zicând:

„A căzut, a căzut marele Babilon,

a devenit o locuință a demonilor,

un adăpost pentru orice duh necurat,

un adăpost pentru orice pasăre necurată,

un adăpost pentru orice fiară necurată și detestată,

3 pentru că din vinul furiei curviei ei au băut toate neamurile,

regii pământului au curvit cu ea,

iar negustorii pământului s‑au îmbogățit din puterea senzualitățiiei!“

4 Am auzit un alt glas din cer, zicând:

„Ieși afară din ea, poporul Meu,

ca să nu fii părtaș păcatelor ei

și să nu primești din urgiile ei,

5 pentru că păcatele ei s‑au îngrămădit până la cer,

iar Dumnezeu Și‑a adus aminte de nelegiuirile ei!

6 Răsplătiți‑i după cum i‑a răsplătit și eape alții

și plătiți‑i înapoi dublu pentru faptele ei;

în paharul în care a amestecat ea,

amestecați‑i o porție dublă!

7 Dați‑i tot atâta chin și jale,

pe cât s‑a slăvit ea pe sine și a trăit în senzualitate!

Pentru că zice în inima ei:

«Ședcao regină,

nu sunt văduvă și nu voi vedea niciodată jalea!»

8 De aceea, urgiile vor veni asupra ei într‑o singură zi

– moarte, jale și foamete –

și va fi arsă în foc,

pentru că Domnul Dumnezeu,

Care o judecă, este puternic.

9 Împărații pământului, care au curvit cu ea și au trăit în senzualitate, o vor plânge și o vor boci când vor vedea fumul arderii ei.

10 Ei vor sta departe, de frica chinului ei, zicând:

«Vai, vai, cetatea cea mare,

Babilonul, cetatea cea puternică!

Într‑un ceas a venit condamnarea ta!»

11 Negustorii pământului o plâng și o jelesc, pentru că nimeni nu le mai cumpără marfa:

12 marfă de aur, argint, pietre prețioase, perle; in fin, purpură, mătase șițesăturăcărămizie; tot felul de lucruri din lemn de lămâi, tot felul de lucruri din fildeș, tot felul de lucruri din lemn prețios; bronz, fier și marmură;

13 scorțișoară, condimente, tămâie, parfum, tămâie scumpă, vin și ulei de măsline, făină aleasă, grâu, animale de povară, oi, cai, care, trupuriși suflete ale oamenilor.

14 Rodul după care tânjea sufletul tău

s‑a dus de la tine;

toate lucrurile tale luxoase și strălucitoare

sunt pierdute pentru tine

și niciodată nu vor mai fi găsite.

15 Cei ce fac comerț cu aceste lucruri, care s‑au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe, de frica chinului ei, plângând, jelindu‑se

16 și zicând:

«Vai, vai, cetatea cea mare,

îmbrăcată în in fin,

înțesăturăpurpurie și cărămizie,

împodobită cu aur,

pietre prețioase și perle!

17 O bogăție atât de mare a fost distrusă într‑un singur ceas!»

Orice căpitan de corabie, toți cei ce călătoresc pe mare, marinarii și cei care lucrează pe mare stăteau departe

18 și, văzând fumul arderii ei, strigau, zicând: «Carecetate a mai fostasemenea cetății celei mari?»

19 Și își aruncau țărână pe capete și strigau, plângând și jelindu‑se:

«Vai, vai, cetatea cea mare,

din prosperitatea căreia

s‑au îmbogățit toți cei ce aveau corăbii pe mare!

Într‑un ceas a fost pustiită!»

20 «Bucură‑te de ea, cerule!

Bucurați‑vășivoi,sfinților, apostolilor și profeților,

pentru că Dumnezeu a rostit judecata împotriva ei,

în favoareavoastră!»“

21 Un înger puternic a luat o piatră, ca o piatră mare de moară, și a aruncat‑o în mare, zicând:

„Cu o asemenea izbitură

va fi aruncat Babilonul, marea cetate,

încât niciodată nu va mai fi găsit!

22 Iar sunetul kitharozilor, al muzicienilor,

al cântăreților la fluier și al trompetiștilor

nu se va mai auzi niciodată în tine!

Niciun meseriaș de nicio meserie,

nu se va mai găsi vreodată în tine;

sunetul morii

nu se va mai auzi niciodată în tine;

23 lumina candelei

nu va mai străluci niciodată în tine;

glasul mirelui și al miresei

nu se vor mai auzi niciodată în tine –

pentru că negustorii tăi erau oamenii de seamă ai pământului,

pentru că prin vrăjitoria ta au fost duse în rătăcire toate neamurile.

24 În ea s‑a găsit sângele profeților, al sfinților

și al tuturor celor ce au fost uciși pe pământ!“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/18-0698cb7f2a3c3d3f65ef618ccfd7a1ac.mp3?version_id=126—

Aleluia!

1 După toate acestea, am auzit în cer ceva ca un glas puternic al unei mari mulțimi, zicând:

„Aleluia!

Mântuirea, slava și putereasuntale Dumnezeului nostru,

2 pentru că judecățile Lui sunt adevărate și drepte:

El a judecat‑o pe marea prostituată

care a pervertit lumea prin curvia ei!

A răzbunat sângele robilor Săi,vărsatde mâna ei!“

3 Au spus a doua oară:

„Aleluia!

Fumul ei se va ridica în vecii vecilor!“

4 Cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe vii s‑au aruncat la pământ și I s‑au închinat lui Dumnezeu, Care stă pe tron, zicând:

„Amin! Aleluia!“

5 Și de la tron a ieșit un glas, zicând:

„Lăudați‑L pe Dumnezeul nostru,

toți robii Lui

și cei ce vă temeți de El,

mici și mari!“

6 Și am auzit ceva ca un glas al unei mari mulțimi, ca un vuiet de ape multe și ca un sunet de tunete puternice, zicând:

„Aleluia!

Pentru că Domnul Dumnezeul nostru,

Cel Atotputernic, împărățește!

7 Să ne bucurăm, să ne veselim

și să‑I dăm slavă,

pentru că nunta Mielului a sosit,

iar mireasa Lui s‑a pregătit.

8 I s‑a dat să se îmbrace

în in fin, strălucitor și curat.“

Căci inul fin reprezintă faptele drepte ale sfinților.

9 Apoi mi‑a zis: „Scrie! Fericiți sunt cei chemați la Cina nunții Mielului!“ Mi‑a mai zis: „Acestea sunt cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu.“

10 M‑am aruncat la picioarele lui, ca să mă închin lui, dar el mi‑a zis: „Vezi să nufaci așa ceva! Eu sunt rob împreună cu tine și cu frații tăi, care țin mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină‑te! Căci mărturia lui Isus este duhul profeției.“

Călărețul și calul cel alb

11 Apoi am văzut cerul deschis și iată că era un cal alb. Cel Ce îl călărea era numit „Cel Credincios și Adevărat“. El judecă și Se războiește cu dreptate.

12 Ochii Lui erau ca flacăra focului, iar pe cap avea multe diademe. Avea un nume scris, pe care nimeni nu‑l cunoaște în afară de El.

13 Era îmbrăcat cu o haină înmuiată însânge, iar numele Lui este „Cuvântul lui Dumnezeu“.

14 Armatele care erau în cer Îl urmau pe cai albi, fiind îmbrăcate în in fin, de un alb curat.

15 Din gura Lui iese o sabie ascuțită cu care să lovească neamurile. „El le va conduce cu un sceptru de fier.“El calcă în picioare teascul de vin al furiei mâniei lui Dumnezeu, al Atotputernicului.

16 Pe haina și pe coapsa Lui avea scris un nume:

împăratul împăraților și domnul domnilor.

17 Am văzut un înger care stătea în picioare în soare și care a strigat cu glas tare către toate păsările ce zboară în înaltul cerului: „Veniți! Adunați‑vă pentru ospățul cel mare al lui Dumnezeu,

18 ca să mâncați carnea regilor, carnea comandanților, carnea celor puternici, carnea cailor și a călăreților și carnea tuturor – atât a celor liberi, cât și a sclavilor, atât a celor mici, cât și a celor mari!“

19 Și am văzut fiara, regii pământului și armatele lor adunate ca să poarte război cu Cel Ce călărea pe cal și cu armata Lui.

20 Fiara a fost prinsă și împreună cu eaa fost prinsși profetul fals, care făcuse semne înaintea ei,semneprin care i‑a dus în rătăcire pe cei ce au primit semnul fiarei și pe cei ce s‑au închinat chipului ei. Cei doi au fost aruncați de vii în lacul de foc care arde cu sulf.

21 Iar ceilalți au fost omorâți de sabia care ieșea din gura Celui Ce călărea pe cal; și toate păsările s‑au săturat din carnea lor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/19-68915ab313650bb2ec564ee1c1283b9d.mp3?version_id=126—

Cei o mie de ani

1 Am văzut un înger care cobora din cer și care avea cheia Adâncului și un lanț mare în mână.

2 El a înșfăcat dragonul, șarpele cel vechi, care este diavolul și Satan, și l‑a legat pentru o mie de ani.

3 El l‑a aruncat în Adânc, apoi a încuiat și a pecetluitintrareadeasupra lui, ca să nu mai ducă în rătăcire neamurile până când se vor fi împlinit cei o mie de ani. După aceea, trebuie să fie dezlegat pentru puțin timp.

4 Am văzut niște tronuri, iar celor ce ședeau pe ele li s‑a datautoritateasă judece.Am văzutși sufletele celor ce au fost decapitați din cauza mărturiei lui Isus și din cauza Cuvântului lui Dumnezeu, care nu i s‑au închinat fiarei, nici chipului ei și care n‑au primit semnuleipe frunte și pe mână. Ei au înviat și au domnit cu Cristos o mie de ani.

5 (Ceilalți morți n‑au înviat până când nu s‑au împlinit cei o mie de ani.) Aceasta este prima înviere.

6 Fericit și sfânt este cel ce are parte de prima înviere! Asupra acestora a doua moarte nu are autoritate, ci vor fi preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Cristos și vor domni cu El o mie de ani.

Condamnarea lui Satan

7 Când se vor fi împlinit cei o mie de ani, Satan va fi dezlegat din închisoarea lui

8 și va ieși ca să ducă în rătăcire neamurile care sunt în cele patru colțuri ale pământului – pe Gog și Magog– și să le adune pentru război. La număr, ele sunt ca nisipul mării.

9 Ele s‑au ridicat pe întinderea pământului și au înconjurat tabăra sfinților și cetatea iubită. Atunci a coborât foc din cer și i‑a mistuit.

10 Diavolul, care‑i ducea în rătăcire, a fost aruncat în lacul de foc și sulf, undeeraufiara și profetul fals. Ei vor fi chinuiți zi și noapte, în vecii vecilor.

Judecarea celor morți

11 Apoi am văzut un tron mare și alb și pe Cel Ce ședea pe el. Pământul și cerul au fugit din prezența Lui și nu s‑a mai găsit loc pentru ele.

12 I‑am văzut pe morții mari și mici stând înaintea tronului. Au fost deschise niște cărți și a fost deschisă și o altă Carte, care esteCarteaVieții. Morții au fost judecați potrivit cu faptele lor, așa cum erau ele scrise în cărți.

13 Marea i‑a dat pe morții care erau în ea, moartea și Locuința Morțilori‑au dat pe morții care erau în ele și fiecare a fost judecat după faptele lui.

14 Moartea și Locuința Morților au fost aruncate în lacul de foc. Aceasta este a doua moarte: lacul de foc.

15 Oricine n‑a fost găsit scris în Cartea Vieții a fost aruncat în lacul de foc.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/REV/20-03699b08363e4b9280fc5a8f4dd7aae2.mp3?version_id=126—