Categories
2 Samuel

2 Samuel 1

Vestea morții lui Saul și a lui Ionatan

1 După moartea lui Saul, David se întorsese de la înfrângerea amalekiților și se afla în Țiklag de două zile.

2 A treia zi a venit un bărbat din tabăra lui Saul, cu hainele sfâșiate și cu țărână pe cap. Când a ajuns la David, s‑a aruncat la pământ și s‑a închinat.

3 David l‑a întrebat:

– De unde vii?

El i‑a răspuns:

– Am scăpat din tabăra lui Israel.

4 David i‑a zis:

– Spune‑mi, te rog, ce s‑a întâmplat?

El a răspuns:

– Oamenii au fugit de pe câmpul de luptă și mulți dintre ei au murit. Saul și fiul său Ionatan au murit și ei.

5 David l‑a întrebat pe tânărul care l‑a înștiințat:

– De unde știi că Saul și fiul său Ionatan au murit?

6 Tânărul care l‑a înștiințat a răspuns:

– S‑a întâmplat să mă aflu pe muntele Ghilboa, unde l‑am văzut pe Saul, sprijinit pe sulița sa, în timp ce carele și călăreții îl ajungeau din urmă.

7 Când Saul s‑a uitat în urmă și m‑a văzut, m‑a chemat, iar eu i‑am răspuns:

– Iată‑mă!

8 El m‑a întrebat:

– Cine ești?

Eu i‑am răspuns:

– Sunt amalekit.

9 Atunci el mi‑a zis:

– Stai în dreptul meu și omoară‑mă, căci, deși mai este viață în mine, m‑a apucat amețeala.

10 Așadar, am stat în dreptul lui și l‑am omorât, deoarece știam că nu va mai trăi în urma căderii sale. I‑am luat apoi coroana de pe cap și brățara de la braț și le‑am adus aici stăpânului meu.

11 Atunci David și‑a apucat hainele și le‑a sfâșiat, iar toți bărbații care erau cu el au făcut același lucru.

12 Au jelit, au plâns și au postit până seara pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru poporulDomnuluiși pentru Casa lui Israel, căci au căzutlovițide sabie.

13 Apoi David l‑a întrebat pe tânărul care i‑a adus veștile:

– De unde ești?

El i‑a răspuns:

– Sunt fiul unui străin, un amalekit.

14 Atunci David i‑a zis:

– Cum de nu te‑ai temut să‑ți ridici mâna ca să‑l dobori pe unsulDomnului?

15 Apoi David l‑a chemat pe unul dintre tinerii lui și i‑a zis:

– Apropie‑te și doboară‑l!

El l‑a lovit și acesta a murit.

16 David i‑a zis:

– Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta când ai zis: „L‑am omorât pe unsulDomnului.“

Cântarea de jale a lui David

17 David a cântat această cântare de jale despre Saul și despre Ionatan, fiul acestuia,

18 și le‑a spus fiilor lui Iuda să învețeaceastă Cântare aArcului (iată că ea se află scrisă în „Cartea lui Iașar“):

19 „Gloria ta, Israel, zace ucisă pe înălțimile tale.

O, cum au căzut vitejii!

20 Nu spuneți în Gat

și nu‑l vestiți pe străzile Așchelonului,

ca nu cumva să se bucure fiicele filistenilor,

ca nu cumva să tresalte de bucurie fiicele celor necircumciși.

21 O, munți ai Ghilboei!

Să nu mai fie nici rouă și nici ploaie peste voi,

și nici câmpii pentru darurile de mâncare!

Căci acolo a fost detestatscutul vitejilor,

scutul lui Saul, care nu va mai fi uns cu untdelemn.

22 De la sângele celor uciși,

de la grăsimea vitejilor,

arcul lui Ionatan nu dădea înapoi,

iar sabia lui Saul nu se învârtea în gol.

23 Saul și Ionatan,

care, în viață, s‑au iubit și s‑au plăcut,

nici măcar în moarte n‑au fost despărțiți.

Erau mai iuți decât vulturii

și mai puternici decât leii.

24 Voi, fiice ale lui Israel, plângeți‑l pe Saul!

Pe cel care vă îmbrăca în stacojiu și cu mult fast,

pe cel care vă împodobea veșmintele cu ornamente de aur.

25 O, cum au căzut vitejii în mijlocul luptei!

Ionatanzaceucis pe înălțimile tale.

26 Sunt mâhnit din cauza ta, frate Ionatan!

Mi‑ai fost atât de drag!

Dragostea ta pentru mine a fost minunată,

maiminunată chiardecât dragostea femeilor.

27 O, cum au căzut vitejii

și cum au fost distruse armele!“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/1-e09336e6dc602b6512c935a368f0cad4.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 2

David, uns drept rege al lui Iuda

1 După aceea, David L‑a întrebat peDomnul, zicând:

– Să mă sui în vreuna din cetățile lui Iuda?

Domnuli‑a răspuns:

– Suie‑te!

David a întrebat:

– Unde să mă sui?

El a răspuns:

– La Hebron.

2 David s‑a suit acolo împreună cu cele două soții ale sale, izreelita Ahinoam și Abigail,fostasoție a carmelitului Nabal.

3 David i‑a luat cu el și pe oamenii săi, pe fiecare cu familia lui, și au locuit în cetățile Hebronului.

4 Bărbații din Iuda au venit și l‑au uns acolo pe David ca rege peste Casa lui Iuda.

Ei l‑au înștiințat pe David, zicând: „Bărbații din Iabeșul Ghiladului sunt cei care l‑au îngropat pe Saul.“

5 Atunci David a trimis mesageri la bărbații din Iabeșul Ghiladului, zicându‑le: „Binecuvântați să fiți deDomnulpentru că ați arătat această bunătate față de stăpânul vostru, Saul, și l‑ați îngropat.

6 Și acum, fie caDomnulsă vă arate îndurareși credincioșie! Eu, de asemenea, vă voi face bine pentru fapta pe care ați făcut‑o.

7 Acum, întăriți‑vă și fiți viteji căci stăpânul vostru, Saul, a murit, iarcei dinCasa lui Iuda m‑au uns pe mine drept rege peste ei.“

Război între familia lui David și cea a lui Saul

8 Între timp, Abner, fiul lui Ner, conducătorul oștirii lui Saul, l‑a luat pe Iș‑Boșet, fiul lui Saul, și l‑a trecut în Mahanayim,

9 unde l‑a făcut rege peste Ghilad, peste așuriți, peste Izreel, Efraim, Beniamin și peste tot Israelul.

10 Iș‑Boșet, fiul lui Saul, avea patruzeci de ani când a început să domnească peste Israel și a domnit timp de doi ani. Numai Casa lui Iuda l‑a urmat pe David.

11 Perioadacât David a fost rege la Hebron, peste Casa lui Iuda, a fost de șapte ani și șase luni.

12 Abner, fiul lui Ner, a ieșit din Mahanayim împreună cu slujitorii lui Iș‑Boșet, ca să plece la Ghivon.

13 Atunci Ioab, fiul Țeruiei, și slujitorii lui David au ieșit și i‑au întâlnit la iazul din Ghivon. Unii ședeau de‑o parte a iazului, iar alții de cealaltă parte a iazului.

14 Abner i‑a zis lui Ioab:

– Să se ridice tinerii și să se întreacă în luptă înaintea noastră!

Ioab a răspuns:

– Să se ridice!

15 Tinerii s‑au ridicat și s‑au înfățișat în număr egal: doisprezece pentru Beniamin și pentru Iș‑Boșet și doisprezece dintre slujitorii lui David.

16 Fiecare și‑a apucat semenul de cap, având sabia într‑o parte, și au căzut morți împreună. Locul acela, care se află în Ghivon, s‑a numitde atunciHelkat-Hațurim.

17 Lupta a fost foarte aprigă în acea zi, iar Abner și bărbații lui Israel au fost învinși de către slujitorii lui David.

18 Se aflau acolo și cei trei fii ai Țeruiei: Ioab, Abișai și Asael. Asael era iute de picioare, ca una din gazelele de pe câmp.

19 El l‑a urmărit pe Abner, fără a se abate nici la dreapta, nici la stânga de la urmărirea acestuia.

20 Abner s‑a uitat în urmă și a întrebat:

– Tu ești, Asael?

Asael a răspuns:

– Eu sunt.

21 Atunci Abner i‑a zis:

– Abate‑te la dreapta sau la stânga ta! Apucă‑l pe unul dintre tinerii aceștia și ia‑i armura!

Asael însă nu s‑a abătut de la urmărirea acestuia.

22 Abner i‑a zis din nou lui Asael:

– Întoarce‑te din urmărirea mea! De ce să te dobor la pământ? Cum îmi voi mai ridica fața înaintea fratelui tău Ioab?

23 Dar Asael a refuzat să se întoarcă. Atunci Abner l‑a lovit în stomac cu capătul suliței și sulița i‑a ieșit prin spate. Asael a căzut acolo și a murit pe loc. Toți cei care ajungeau la locul în care căzuse și murise Asael, se opreau.

24 Dar Ioab și Abișai l‑au urmărit pe Abner și, la apusul soarelui, au ajuns la dealul Ama, care se află la răsărit de Ghiah, pe drumul spre pustia Ghivonului.

25 Fiii lui Beniamin se adunaseră în urma lui Abner, alcătuiseră o singură ceată și stăteau pe vârful unui deal.

26 Abner l‑a strigat pe Ioab și i‑a zis:

– Oare să devoreze sabia la nesfârșit? Nu înțelegi că se va sfârși cu amărăciune? Până când vei amâna să spui celor din popor să se întoarcă de la urmărirea fraților lor?

27 Ioab a răspuns:

– Viu este Dumnezeu că, dacă n‑ai fi vorbit, poporul ar fi continuat urmărirea fraților lui până dimineață.

28 Apoi Ioab a sunat din trâmbițăși tot poporul s‑a oprit. Nu l‑au mai urmărit pe Israel și nu s‑au mai luptat.

29 Atunci Abner și oamenii săi au mers toată noaptea prin Araba. Au trecut Iordanul, au străbătut tot Bitronulși au ajuns la Mahanayim.

30 Ioab s‑a întors de la urmărirea lui Abner și a adunat tot poporul. Dintre slujitorii lui David lipseau nouăsprezece oameni și Asael.

31 Slujitorii lui David omorâseră trei sute șaizeci de bărbați din Beniamin și dintre oamenii lui Abner.

32 L‑au luat pe Asael și l‑au înmormântat în mormântul tatălui său din Betleem. Ioab și oamenii săi au mers toată noaptea și au ajuns la Hebron când s‑a luminat de ziuă.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/2-2cb3e5c41875bebf741a8ff7a56ce744.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 3

1 Războiul dintre Casa lui Saul și Casa lui David a durat mult timp. David devenea tot mai puternic, în timp ce Casa lui Saul slăbea tot mai mult.

2 Fiii lui David care i s‑au născut la Hebron sunt următorii:

Amnon, întâiul născut, fiul izreelitei Ahinoam;

3 Chileab, al doilea, fiul lui Abigail,fostasoție a lui Nabal, carmelitul;

Absalom, al treilea, fiul Maacăi, fiica lui Talmai, regele Gheșurului;

4 Adonia, al patrulea, fiul Haghitei;

Șefatia, al cincilea, fiul lui Abital;

5 Itream, al șaselea, al lui Egla, soția lui David.

Aceștia i s‑au născut lui David în Hebron.

Abner, de partea lui David

6 În timpul războiului dintre Casa lui Saul și Casa lui David, Abner a devenit puternic în Casa lui Saul.

7 Saul avea o țiitoare pe nume Rițpa, fiica lui Aia.

Iș‑Boșet i‑a zis lui Abner:

– De ce ai intrat lațiitoarea tatălui meu?

8 Abner s‑a mâniat foarte tare din cauza spuselor lui Iș‑Boșet și i‑a zis:

– Oare cap de câine sunt eu? Sunt eu oare de partea lui Iuda? Astăzi am dat dovadă de credincioșie față de Casa tatălui tău, Saul, a fraților și a prietenilor lui și nu te‑am dat în mâna lui David, iar tu mă găsești astăzi vinovat din cauza acestei femei!?

9 Dumnezeu să Se poarte cu toată asprimea față de Abnerdacă nu voi face pentru David ceea ceDomnuli‑a promis prin jurământ,

10 și anume că va lua domnia de la Casa lui Saul și va ridica tronul lui David peste Israel și peste Iuda, de la Dan până la Beer-Șeba.

11 Iș‑Boșet n‑a îndrăznit să‑i mai spună ceva lui Abner, pentru că se temea de el.

12 Abner a trimis mesageri la David, din partea lui, zicând: „A cui este țara?“ Apoi a zis: „Încheie un legământ cu mine și, iată, mâna mea va fi cu tine ca să întorci la tine întreg Israelul!“

13 Davidi‑a răspuns: „Bine, voi încheia legământ cu tine, însă îți cer un singur lucru: nu‑mi vei mai vedea fața dacă nu mi‑o aduci pe Mihal, fiica lui Saul, atunci când vii să mă vezi!“

14 David a trimis mesageri la Iș‑Boșet, fiul lui Saul, zicând: „Dă‑mi‑o pe soția mea, pe Mihal, cu care m‑am logodit pentru prețul celor o sută de prepuțuri de‑ale filistenilor!“

15 Iș‑Boșet a trimis după ea, și aceasta a fost luată de la soțul ei, de la Paltiel, fiul lui Laiș.

16 Soțul ei a mers cu ea, plângând în urma ei, până la Bahurim. Abner i‑a zis: „Întoarce‑te acasă!“ Și el s‑a întors acasă.

17 Apoi Abner a vorbit cu bătrânii lui Israel,zicând: „Chiar și în trecut ați căutat să‑l aveți pe David rege peste voi.

18 Acum, faceți întocmai, căciDomnuli‑a vorbit lui David, zicând: «Prin mâna robului Meu David, am să‑l izbăvesc pe poporul Meu, Israel, din mâna filistenilor și a tuturor dușmanilor săi.»“

19 Abner a vorbit, de asemenea, și în auzul celor din Beniamin. După aceea Abner s‑a dus la Hebron ca să spună și în auzul lui David tot ceea ce era bine în ochii lui Israel și a întregii Case a lui Beniamin.

20 A sosit la David, la Hebron, însoțit de douăzeci de bărbați. Și David a dat un ospăț în cinstea lui Abner și a oamenilor care erau cu el.

21 Abner i‑a zis lui David: „Lasă‑mă să plec și să adun tot Israelul la stăpânul meu, regele, ca să încheie un legământ cu tine și astfel să domnești peste tot ce dorește sufletul tău.“

David i‑a dat voie lui Abner să plece, iar acesta a plecat în pace.

Abner, asasinat de Ioab

22 Chiar atunci slujitorii lui David și Ioab s‑au întors de la un raid și au adus cu ei o mare pradă. Abner însă nu se mai afla împreună cu David la Hebron, căci acesta îi dăduse drumul, iar el plecase în pace.

23 Când Ioab și toată oștirea care era cu el au ajuns, l‑au înștiințat pe Ioab, zicând: „Abner, fiul lui Ner, a venit la rege, iar acesta i‑a dat drumul, și el a plecat în pace“.

24 Ioab a venit la rege și i‑a zis: „Ce‑ai făcut? Iată, Abner a fost la tine, iar tu i‑ai dat voie să plece. De ce?

25 Îl cunoști bine pe Abner, fiul lui Ner! El a venit ca să te înșele, ca să‑ți cunoască mișcărileși ca să știe tot ceea ce faci.“

26 După ce a ieșit de la David, Ioab a trimis mesageri după Abner, care l‑au adus înapoi de la puțullui Sira. David însă nu știa nimic.

27 Când a ajuns Abner la Hebron, Ioab l‑a luat deoparte, la poartă, cași cum i‑arvorbi în taină. Acolo, ca să‑l răzbune pe fratele său Asael, Ioab l‑a lovit în stomac și a murit.

28 Când David a aflat ce s‑a întâmplat, a zis: „Eu și regatul meu suntem nevinovați înainteaDomnului, pentru totdeauna, de moartea lui Abner, fiul lui Ner.

29 Fie ca vina acestei morți să cadă asupra lui Ioab și asupra familiei tatălui său! Fie ca în familia lui Ioab să existe întotdeauna cineva care să aibă o scurgeresau o infecție, cineva care să se sprijine în cârjă, cineva care să cadălovitde sabie și cineva care să ducă lipsă de pâine.“

30 (Ioab împreună cu fratele său Abișai l‑au ucis pe Abner pentru că, în lupta de la Ghivon, acesta îl omorâse pe fratele lor Asael.)

31 David i‑a zis lui Ioab și întregului popor care era cu el: „Sfâșiați‑vă hainele, încingeți‑vă cu saci și mergeți jelind înaintea lui Abner.“ Regele David mergea în urma sicriului.

32 L‑au înmormântat pe Abner la Hebron. Regele și‑a ridicat glasul și a plâns la mormântul lui Abner și tot poporul a plâns.

33 Regele a cântat această cântare de jale:

Să moară Abner cum moare un nebun?

34 N‑aveai nici mâinile legate,

nici picioarele puse în lanțuri.

Ai căzut ca unul răpus de mișei.

Și tot poporul a plâns din nou după Abner.

35 Tot poporul s‑a apropiat de David ca să‑l determine să mănânce cât mai era încă ziuă, însă David a jurat, zicând: „Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimeadacă voi gusta pâine sau orice altceva înainte de apusul soarelui.“

36 Tot poporul a văzut aceasta și le‑a plăcuthotărârea regelui. De altfel, tot ce a făcut regele a plăcut întregului popor.

37 Astfel, în acea zi, tot poporul și tot Israelul au știut că nu regele l‑a omorât pe Abner, fiul lui Ner.

38 Apoi regele le‑a zis slujitorilor săi: „Nu vă dați seama că un prinț și un mare om a căzut astăzi în Israel?

39 Și astăzi,deșisunt uns ca rege, sunt slab, iar acești bărbați, fiii Țeruiei, sunt prea puternici pentru mine. Fie caDomnulsă‑i răsplătească celui rău după răutatea lui!“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/3-e85c582122b0c445d65fec29af755bdc.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 4

Asasinarea lui Iș‑Boșet

1 Când a auzit că Abner a murit în Hebron, luiIș‑Boșet, fiul lui Saul, i s‑au înmuiat mâinile, și tot Israelul s‑a îngrozit.

2 Fiul lui Saul avea două căpetenii peste cetele de prădători. Unul se numea Baana, iar celălalt se numea Recab. Aceștia erau fiii lui Rimon, din Beerot, din seminția lui Beniamin – Beerot este considerat ca făcând parte din Beniamin

3 deoarece beerotiții fugiseră la Ghitaim. Ei au locuit acolo ca străini până în ziua aceasta.

4 (Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu care era olog de ambele picioare. Acesta era în vârstă de cinci ani când a sosit din Izreel vestea morții lui Saul și a lui Ionatan. Doica sa l‑a luat și a fugit cu el, însă în graba ei, copilul a căzut și a rămas olog. Numele lui era Mefiboșet).

5 Într‑o zi, aceștifii ai lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, au plecat spre casa lui Iș‑Boșet și au sosit acolo în arșița zilei, tocmai când acesta se odihnea la amiază.

6 Au pătruns până în interiorul casei ca și cum ar fi dorit să ia niște grâu și l‑au înjunghiat în stomac. Apoi Recab și fratele său, Baana, au reușit să scape.

7 Ei intraseră în casă, în timp ce acesta era culcat pe pat, în dormitorul său. După ce l‑au înjunghiat și l‑au omorât, i‑au tăiat capul. Apoi, luându‑i capul cu ei, au străbătut Arabatoată noaptea.

8 Au adus capul lui Iș‑Boșet la David, la Hebron, și i‑au zis regelui:

– Iată capul lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, dușmanul tău, care a căutat să‑ți ia viața. Astăzi,Domnull‑a răzbunat pe stăpânul meu, regele, împotriva lui Saul și a seminței lui.

9 David însă le‑a răspuns lui Recab și fratelui său, Baana, fiii lui Rimon din Beerot:

– Viu esteDomnul, Care m‑a izbăvit din toate necazurile,

10 că pe cel care m‑a înștiințat, zicând: „Iată, Saul este mort!“, crezând că îmi aduce vești bune, l‑am prins și l‑am ucis la Țiklag. Aceasta a fost răsplata pentru vestea pe care mi‑a adus‑o.

11 Oare nu voi face cu atât mai mult unor ticăloși care ucid un om drept în casa și în patul său? Prin urmare, să nu cer eu sângele lui din mâna voastră și să nu vă șterg eu de pe fața pământului?

12 David le‑a poruncit oamenilor săi, iar aceștia i‑au ucis. Le‑au tăiat mâinile și picioarele și le‑au atârnat trupurile lângă iazul din Hebron. Capul lui Iș‑Boșet însă l‑au luat și l‑au înmormântat în mormântul lui Abner din Hebron.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/4-928d33d1ed373cb03e1072b9db484f70.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 5

David, uns drept rege al lui Israel

1 Toate semințiile lui Israel au venit la David, în Hebron, zicând: „Iată, suntem os din oasele tale și carne din carnea ta!

2 Chiar și în trecut, când Saul era rege peste noi, tu îl conduceai pe Israel în războaie. IarDomnulți‑a zis: «Tu vei păstori poporul Meu, Israel, și vei fi conducător peste Israel!»“

3 Toți bătrânii lui Israel veniseră la rege, în Hebron, astfel că regele David a încheiat legământ cu ei înainteaDomnului, la Hebron. Apoi ei l‑au uns pe David ca rege peste Israel.

4 David era în vârstă de treizeci de ani când a devenit rege și a domnit timp de patruzeci de ani:

5 la Hebron a domnit, peste Iuda, timp de șapte ani și șase luni, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci și trei de ani peste tot Israelul și peste Iuda.

David cucerește Ierusalimul

6 Regele și oamenii săi au înaintat spre Ierusalim împotriva iebusiților care locuiau în țară. Aceștia i‑au zis lui David: „Nu vei intra aici, căci până și orbii și ologii te vor respinge.“ Credeau că David nu va reuși să intre în cetate.

7 David a capturat însă fortăreața Sionului, carea devenitCetatea lui David.

8 David zisese în acea zi: „Oricine vrea să‑i învingă pe iebusiți să o ia prin canalul de apăca să ajungă la acei «ologi» și «orbi», care sunt dușmanii lui David.“ De aceea se zice: „Orbii și ologii n‑au voie să intre în palat.“

9 David s‑a stabilit în fortăreață și a numit‑o „Cetatea lui David“. David a rezidit cetatea de jur împrejur, dinspre Miloînspre interior.

10 David a devenit tot mai puternic pentru căDomnul, Dumnezeul Oștirilor, era cu el.

11 Hiram, regele Tyrului, a trimis mesageri la David cu lemn de cedru, tâmplari și zidari, ca să‑i zidească lui David un palat.

12 David a înțeles căDomnull‑a pus rege peste Israel și i‑a întărit domnia de dragul poporului Său Israel.

13 După ce a venit din Hebron, David și‑a mai luat țiitoare și soții din Ierusalim. Și astfel, lui David i s‑au mai născut fii și fiice.

14 Acestea sunt numele celor care i s‑au născut la Ierusalim: Șamua, Șobab, Natan, Solomon,

15 Ibhar, Elișua, Nefeg, Iafia,

16 Elișama, Eliada și Elifelet.

Războiul cu filistenii

17 Când au auzit filistenii că David a fost uns rege peste Israel, toți filistenii s‑au suit în căutarea lui David. Însă David a aflat acest lucru și s‑a coborât în fortăreață.

18 Filistenii au venit și s‑au răspândit în valea Refaim.

19 David L‑a întrebat peDomnul, zicând:

– Să mă sui împotriva filistenilor? Îi vei da în mâna mea?

Domnuli‑a răspuns lui David:

– Suie‑te, căci sigur îi voi da pe filisteni în mâna ta!

20 David s‑a dus la Baal-Perațimși i‑a învins acolo. El a zis: „Domnula izbucnit împotriva dușmanilor mei dinaintea mea, așa cum izbucnesc apele.“ De aceea, locului aceluia i‑au pus numele Baal-Perațim.

21 Filisteniiși‑au lăsat idolii acolo, iar David și oamenii săi i‑au luat.

22 Filistenii s‑au suit din nou și s‑au răspândit în valea Refaim.

23 David L‑a întrebat peDomnul, iar El i‑a răspuns:

– Să nu te sui! Ocolește‑i și vino asupra lor din dreptul arbuștilor de balsam.

24 Când vei auzi vuiet de marș în vârful arbuștilor de balsam, să pornești la atac, căci atunciDomnula ieșit înaintea ta ca să învingă tabăra filistenilor.

25 David a făcut așa cum i‑a poruncitDomnul. El i‑a învins pe filisteni, de la Ghevapână la Ghezer.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/5-e3a58059ad07f93281d48127b4305522.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 6

David dorește să aducă Chivotul la Ierusalim

1 David i‑a strâns din nou pe toți aleșii din Israel, în număr de treizeci de mii.

2 David s‑a ridicat și a plecat împreună cu tot poporul care era cu el, ca să aducă din Baala-IudaChivotul lui Dumnezeu,înainteacăruia este chemat Numele, NumeleDomnuluiOștirilor, Cel Care șade deasupra heruvimilor.

3 Au așezat Chivotul lui Dumnezeu într‑un car nou și l‑au luat din casa lui Abinadab, de pe deal. Uza și Ahio, fiiilui Abinadab, conduceau carul cel nou.

4 Astfel, ei au luat carul cu Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Abinadab, de pe deal. Ahio mergea în fața Chivotului.

5 David și toată Casa lui Israel sărbătoreau înainteaDomnuluicu tot felul de instrumente din lemn de chiparos, cu lire, cu harfe, cu tamburine, cu sistre și cu talgere.

6 Când au ajuns la aria lui Nahon, Uza și‑a întins mâna să apuce Chivotullui Dumnezeu deoarece era să‑l răstoarne boii.

7 Atunci mâniaDomnuluis‑a aprins împotriva lui Uza și Dumnezeu l‑a lovit acolo pentru neglijențalui.Uzaa murit acolo, lângă Chivotul lui Dumnezeu.

8 David s‑a mâniat pentru căDomnulizbucnise împotriva lui Uza, și a numit acel loc Pereț‑Uza,nume care i‑a rămaspână în ziua aceasta.

9 David s‑a temut deDomnulîn acea zi și a zis: „Cum să vină ChivotulDomnuluila mine?“

10 Și David n‑a vrut să mai aducă ChivotulDomnuluiîn Cetatea lui David, ci l‑a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul.

11 ChivotulDomnuluia rămas în casa lui Obed-Edom, ghititul, timp de trei luni, iarDomnull‑a binecuvântat pe Obed-Edom împreună cu întreaga lui familie.

12 L‑au înștiințat pe regele David, zicând: „Domnula binecuvântat familia lui Obed-Edom și tot ceea ce are, datorită Chivotului lui Dumnezeu“. Atunci David s‑a dus și a adus Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în Cetatea lui David, în mijlocul bucuriei.

13 După fiecare șase pași pe care‑i făceau cei care purtau ChivotulDomnului, David jertfea un bou și un vițel îngrășat.

14 David dansa cu toată puterea înainteaDomnului, încins cu un efod de in.

15 David împreună cu toată Casa lui Israel aduceau ChivotulDomnuluiîn mijlocul strigătelor și al sunetului de trâmbiță.

Mihal îl mustră pe David

16 În timp ce ChivotulDomnuluiintra în Cetatea lui David, Mihal, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Când l‑a văzut pe regele David, sărind și dansând înainteaDomnului, l‑a disprețuit în inima ei.

17 Au adus ChivotulDomnuluiși l‑au așezat la locul lui, în mijlocul cortului pe care i l‑a întins David. Apoi David a adus înainteaDomnuluiarderi‑de‑tot și jertfe de pace.

18 După ce a terminat de adus arderile‑de‑tot și jertfele de pace, David a binecuvântat poporul în NumeleDomnuluiOștirilor

19 și a împărțit la tot poporul, întregii adunări a lui Israel, fiecărui bărbat și fiecărei femei, câte o pâine, o turtă de curmaleși o turtă cu stafide. Apoi tot poporul a plecat, fiecare la casa lui.

20 Când David s‑a întors să‑și binecuvânteze familia, Mihal, fiica lui Saul, i‑a ieșit în întâmpinare și i‑a zis:

– Cu câtă cinste s‑a purtat astăzi regele lui Israel, expunându‑se astăzi înaintea ochilor roabelor slujitorilor săi, așa cum s‑ar fi expus un om de nimic!

21 David i‑a răspuns lui Mihal:

– ÎnainteaDomnului, Care m‑a ales mai presus decât pe tatăl tău și mai presus decât toată familia lui și m‑a pus drept conducător peste poporulDomnului, peste Israel, înaintea Lui am dansat.

22 Și vreau să fiu și mai de nimic decât de data aceasta și să fiu înjosit în ochii mei. Dar față de roabele despre care vorbeai, față de ele, să fiu onorat!

23 Mihal, fiica lui Saul, n‑a avut copii până în ziua morții ei.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/6-8615dd5ec28cbc62621e0299a83ce743.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 7

Dumnezeu încheie legământ cu David

1 După ce regele s‑a stabilit în palatul lui și după ceDomnuli‑a dat odihnăizbăvindu‑lde toți dușmanii din jurul lui,

2 i‑a zis profetului Natan:

– Iată, eu locuiesc într‑un palat din cedru, iar Chivotul lui Dumnezeu locuiește în mijlocul unei pânze de cort.

3 Natan i‑a răspuns regelui:

– Du‑te și fă tot ceea ce ai pe inimă, căciDomnuleste cu tine!

4 În noaptea aceea însă, CuvântulDomnuluia venit la Natan, zicând:

5 „Du‑te și spune‑i robului Meu David: «Așa vorbeșteDomnul: oare tu Îmi vei zidi Mie o Casă de locuit?

6 Căci Eu n‑am locuit într‑o Casă din ziua în care i‑am ridicat pe fiii lui Israel din Egipt și până în ziua aceasta, ci am fost într‑un cort drept locuință.

7 Pretutindeni pe unde am mers împreună cu toți fiii lui Israel, am spus Eu oare vreun cuvânt vreuneia dintre semințiile lui Israel, cărora le poruncisem să păstorească poporul Meu Israel, și le‑am zis Eu: ‘De ce nu‑Mi zidiți o Casă din cedru?’»

8 Prin urmare, să‑i spui robului Meu David, astfel: «Așa vorbeșteDomnulOștirilor: Eu te‑am luat de la pășune, dinapoia turmei, ca să fii conducătorul poporului Meu, Israel.

9 Am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și i‑am nimicit dinaintea ta pe toți dușmanii tăi. Acum îți voi face un nume mare, precum numele celor mari de pe pământ.

10 Voi pregăti un loc pentru poporul Meu Israel și îl voi sădi acolo ca să locuiască singur, fără să mai fie tulburat și fără ca fiii nedreptății să‑l mai poată asupri, așa cum făcuseră mai înainte,

11 încă din zilele în care rânduisem judecători peste poporul Meu Israel. Și îți voi da odihnă din partea tuturor dușmanilor tăi.

AcumDomnulte înștiințează căDomnulÎnsuși îți va face o Casă.

12 Când ți se vor împlini zilele și vei adormi alături de părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va ieși din trupul tău, și‑i voi întări domnia.

13 El va zidi Numelui Meu o Casă, și Eu îi voi întări pe vecie tronul domniei lui.

14 Eu îi voi fi Tată, iar el Îmi va fi fiu. Când va păcătui, îl voi mustra cu nuiaua oamenilor și cu loviturile fiilor omului,

15 dar îndurareaMea nu se va depărta de la el, așa cum am îndepărtat‑o de la Saul, pe care l‑am înlăturat dinaintea ta.

16 Ci Casa ta și regatul tău vor rămâne pe vecie înaintea Mea, iar tronul tău va fi întărit pe vecie.»“

17 Natan l‑a înștiințat pe David întocmai despre toate aceste cuvinte, despre toată această vedenie.

Rugăciunea de mulțumire a lui David

18 Regele David a intrat, s‑a așezat înainteaDomnuluiși a zis:

„Cine sunt eu, StăpâneDoamne, și cine este Casa mea, de m‑ai adus până aici?

19 Și, ca și cum ar fi prea puțin în ochii Tăi, StăpâneDoamne, ai mai vorbit și despre viitorul îndepărtat al Casei robului Tău. Să fie aceasta o învățătură pentru om, StăpâneDoamne!

20 Ce‑ar putea să‑Ți mai răspundă David? Tu, StăpâneDoamne, îl cunoști pe robul Tău.

21 Datorită cuvântului Tău și a inimii Tale, ai făcut Tu toate aceste lucrări mărețe, descoperindu‑le apoi robului Tău.

22 Cât de măreț ești Tu, StăpâneDoamne! După câte am auzit cu urechile noastre, nu este nimeni ca Tine și nu există alt Dumnezeu în afară de Tine.

23 Și cine este ca poporul Tău, ca Israel, singurul neam de pe pământ pe care Dumnezeu S‑a dus să‑l răscumpere pentru Sine ca popor, ca să‑Și facă un nume, înfăptuind pentru voi lucrări mărețe și de temut și alungând dinaintea poporului Tău, pe care l‑ai răscumpărat din Egipt pentru Tine, neamuri și pe dumnezeii lor?

24 Tu l‑ai stabilit pentru Tine pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; și Tu,Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.

25 Și acum,Doamne, Dumnezeule, fă să rămână pe vecie promisiunea pe care ai făcut‑o cu privire la robul Tău și la Casa lui și fă precum ai zis.

26 Astfel, Numele Tău va fi preamărit pe vecie, spunându‑se: «DomnulOștirilor este Dumnezeu peste Israel». Iar Casa robului Tău David va fi întărită înaintea Ta!

27 Tu,Doamneal Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o Casă. De aceea a avut îndrăzneală robul Tău să‑Ți facă această rugăciune.

28 Așadar, StăpâneDoamne, Tu, Cel Care ești Dumnezeu și ale Cărui cuvinte sunt adevăr, i‑ai promis robului Tău acest lucru bun.

29 Binevoiește deci să binecuvântezi Casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta. Căci Tu, StăpâneDoamne, ai vorbit și, prin binecuvântarea Ta, Casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/7-f1af42c6820dfa26e1b1b3ae25f89f52.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 8

Consolidarea și extinderea regatului lui David

1 După aceea, David i‑a învins pe filisteni, i‑a supus și a luat din mâna filistenilorcetateaMeteg‑Ama.

2 Apoi i‑a învins și pe moabiți. Pe aceștia i‑a culcat la pământ și i‑a măsurat cu o funie.Cei cuprinși îndouă lungimi de funie erau omorâți, iarcei cuprinșiîn a treia lungime erau lăsați în viață. Moabiții au devenit robii lui David, plătindu‑i tribut.

3 David l‑a învins și pe Hadad-Ezer, fiul lui Rehob, regele Țobei, când acesta s‑a dus să‑și redobândească stăpânirea la râul Eufrat.

4 David a capturat de la el o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedestrași. David a tăiat tendoanele tuturor cailor de la care, păstrând din ei doar pentru o sută de care.

5 Arameii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadad-Ezer, regele Țobei, însă David a omorât douăzeci și două de mii de oameni.

6 David a pus garnizoane în regatul arameu al Damascului, iar arameii au devenit robii lui David, plătindu‑i tribut.Domnulîi dădea victorie lui David oriunde mergea.

7 David a luat scuturile de aur ale slujitorilor lui Hadad-Ezer și le‑a adus la Ierusalim,

8 iar din Tebah și din Berotai, cetățile lui Hadad-Ezer, regele David a luat foarte mult bronz.

9 Când Toi, regele Hamatului, a aflat că David a învins toată armata lui Hadad-Ezer,

10 l‑a trimis pe fiul său Ioramla regele David ca să‑l întrebe de sănătate și să‑l laude pentru că s‑a luptat cu Hadad-Ezer, cu care și el era în război, și pentru că l‑a învins. Ioram a adus cu el lucruri din argint, din aur și din bronz.

11 Regele David le‑a închinatși pe acesteaDomnului, așa cum făcuse cu argintul și cu aurul luat de la toate celelalte neamuri pe care le‑a supus:

12 de la Edom, de la Moab, de la fiii lui Amon, de la filisteni și de la Amalek, precum și din prada luată de la Hadad-Ezer, fiul lui Rehob, regele Țobei.

13 Astfel, David și‑a făcut un nume. La întoarcere a ucis optsprezece mii de edomiți în Valea Sării.

14 El a pus garnizoane în Edom. A pus garnizoane în tot Edomul și toți edomiții au devenit robii lui David.Domnulîi dădea victorie lui David oriunde mergea.

Demnitarii lui David

15 David domnea peste tot Israelul, judecând și făcând dreptate întregului său popor.

16 Ioab, fiul Țeruiei, era conducătorul oștirii;

Iehoșafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;

17 Țadok, fiul lui Ahitub, și Ahimelek, fiul lui Abiatar, erau preoți;

Seraia era scrib;

18 Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul cheretiților și al peletiților,

iar fiii lui David erau preoți.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/8-757587942e599b4eccd8ec2fa44496a1.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 9

David și Mefiboșet

1 David a întrebat: „Se mai află în viață cineva din familia lui Saul, căruia să‑i pot arăta bunătate, datorită lui Ionatan?“

2 Familia lui Saul avusese un slujitor pe nume Țiba, pe care l‑au chemat la David.

Regele l‑a întrebat:

– Tu ești Țiba?

El a zis:

–Da, eu sunt, robul tău.

3 Regele l‑a întrebat:

– A mai rămas cineva din familia lui Saul, căruia să‑i pot arăta bunătatealui Dumnezeu?

Țiba i‑a zis regelui:

– Mai este un fiu al lui Ionatan, olog de picioare.

4 Regele l‑a întrebat:

– Unde este acesta?

Țiba i‑a zis regelui:

– Iată că el este în casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lo‑Debar.

5 Regele David a trimis după el și l‑a adus din Lo‑Debar, din casa lui Machir, fiul lui Amiel.

6 Mefiboșet, fiul lui Ionatan și nepotul lui Saul, a ajuns înaintea lui David, a căzut cu fața la pământ și s‑a plecatastfel înaintea lui.

David i‑a zis:

– Mefiboșet!

El a răspuns:

– Iată robul tău!

7 David i‑a zis:

– Nu te teme, căci vreau să‑ți arăt bunătate, datorită tatălui tău, Ionatan. Am să‑ți înapoiez toate terenurile care au fost ale bunicului tău, Saul, și vei mânca întotdeauna la masa mea.

8 Mefiboșet s‑a plecat și a zis:

– Ce este robul tău, ca să bagi în seamă un câine mort cum sunt eu?

9 Regele l‑a chemat apoi pe Țiba, slujitorul lui Saul, și i‑a zis:

– I‑am dăruit nepotului stăpânului tău tot ceea ce aparținuse lui Saul și întregii sale familii.

10 Tu, fiii tăi și slujitorii tăi îi veți lucra pământul și‑i veți culege recolta pentru ca nepotul stăpânului tău să aibă ce să mănânce. Mefiboșet, nepotul stăpânului tău, va mânca întotdeauna la masa mea.

Țiba avea cincisprezece fii și douăzeci de slujitori.

11 Atunci Țiba i‑a zis regelui:

– Robul tău va face tot ceea ce a poruncit regele, stăpânul meu, robului său.

Astfel, Mefiboșet a mâncat la masa lui David ca unul dintre fiii acestuia.

12 Mefiboșet avea un fiu tânăr pe nume Mica. Toți cei ce locuiau în casa lui Țiba erau slujitorii lui Mefiboșet.

13 Mefiboșet locuia la Ierusalim, fiindcă mânca întotdeauna la masa regelui. El era olog de ambele picioare.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/9-7b47544d0e59f5aaf4423898b1723177.mp3?version_id=126—

Categories
2 Samuel

2 Samuel 10

Amoniții și arameii sunt învinși

1 După aceea, regele fiilor lui Amon a murit, iar în locul lui a domnit fiul său Hanun.

2 David a zis: „Voi da dovadă de loialitate față de Hanun, fiul lui Nahaș, tot așa cum și tatăl său a dat dovadă de loialitate față de mine.“ David și‑a trimis slujitorii ca să‑l mângâie pe Hanun pentrumoarteatatălui său. Când slujitorii lui David au ajuns în țara fiilor lui Amon,

3 căpeteniile fiilor lui Amon i‑au zis stăpânului lor, Hanun: „Chiar crezi că David dorește să‑l cinstească pe tatăl tău, trimițându‑ți mângâietori? Oare nu i‑a trimis David la tine pe slujitorii lui ca să observe cetatea, s‑o cerceteze și s‑o distrugă?“

4 Atunci Hanun i‑a luat pe slujitorii lui David, le‑a ras bărbile pe jumătate, le‑a tăiat hainele pe jumătate, până la brâu, și le‑a dat drumul.

5 Când David a fost înștiințat de acest lucru, a trimis să le spună bărbaților care fuseseră atât de mult umiliți: „Rămâneți în Ierihon până vă va crește din nou barba, și apoi să vă întoarceți!“

6 Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră nesuferiți lui David și au tocmit douăzeci de mii de pedestrași aramei din Bet‑Rehob și din regatul arameu al Țobei, pe regele din Maaca cu o mie de luptători și încă douăsprezece mii de luptători dintre bărbații din Tob.

7 Când David a auzit aceasta, l‑a trimis împotriva lor pe Ioab împreună cu toată oștirea de viteji.

8 Fiii lui Amon au ieșit, ocupându‑și pozițiile de luptă la intrarea porții, în timp ce arameii din Țoba și Rehob, bărbații din Tob și cei din Maaca s‑au așezat separat în câmp.

9 Ioab a văzut că avea de luptat și în față și în spate. Prin urmare, a ales o parte dintre vitejii lui Israel și i‑a mobilizat împotriva arameilor,

10 iar restul poporului l‑a pus sub comanda fratelui său Abișai, mobilizându‑l împotriva fiilor lui Amon.

11 Ioab i‑a zis lui Abișai: „Dacă arameii mă copleșesc, să‑mi vii în ajutor, iar dacă fiii lui Amon te copleșesc, voi veni eu în ajutorul tău.

12 Fii tare și îmbărbătează‑te pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, iarDomnulsă facă ceea ce este bine în ochii Lui!“

13 Când Ioab și poporul care era cu el i‑au atacat pe aramei, aceștia au fugit dinaintea lui.

14 Fiii lui Amon, văzând că arameii dau bir cu fugiții, au fugit dinaintea lui Abișai și s‑au retras în cetate. Atunci Ioab a oprit lupta și s‑a dus la Ierusalim.

15 Când au văzut că au fost învinși de Israel, arameii și‑au adunat toate forțele.

16 Hadad-Ezer a trimis după arameii de dincolo de Râu, și aceștia au venit la Helam, avându‑l în fruntea lor pe Șobac, conducătorul oștirii lui Hadad-Ezer.

17 Când a fost înștiințat de acest lucru, David a adunat tot Israelul, a trecut Iordanul și a ajuns la Helam. Arameii s‑au așezat în poziție de luptă ca să‑l înfrunte pe David și s‑au luptat împotriva lui.

18 Însă Aram a fugit dinaintea lui Israel. David le‑a ucis arameilor șapte sute de oameni care conduceau carele și patruzeci de mii de pedestrași. L‑a rănit și pe Șobac, conducătorul oștirii lor, care a și murit acolo.

19 Văzând că au fost învinși de Israel, toți regii vasali lui Hadad-Ezer au făcut pace cu Israel și i‑au slujit. Și Aram s‑a temut să‑i mai ajute pe fiii lui Amon.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/10-465594ddcc8f8fe0c8670776d29f1f05.mp3?version_id=126—