Category: 2 Cronici

Reorganizarea slujirii preoților și leviților

1 Când toate acestea s‑au încheiat, tot Israelul prezent a plecat spre cetățile lui Iuda. Ei au zdrobit stâlpii sacri și au retezatașerele, au dărâmat înălțimile și altarele din tot Iuda, Beniamin, Efraim și Manase și nu s‑au lăsat până nu le‑au distrus pe toate. Apoi toți fiii lui Israel s‑au întors în cetățile lor, fiecare la proprietatea lui.

2 Ezechia a așezat din nou pe șiruri cetele preoților și ale leviților, fiecare om cu slujba sa de preot sau de levit: pentru arderea‑de‑tot, pentru jertfele de pace, pentru slujire sau pentru mulțumire și laudă la porțile taberelorDomnului.

3 Regele a dăruit o parte din bunurile sale pentru arderile‑de‑tot, adică pentru arderile‑de‑tot de dimineață și de seară, pentru arderile‑de‑tot de Sabat, de lună nouă și de sărbători, așa cum este scris în LegeaDomnului.

4 El a spus poporului, locuitorilor Ierusalimului, să dea preoților și leviților partea cuvenită lor, pentru ca aceștia să se poată dedica LegiiDomnului.

5 Când s‑a răspândit vestea aceasta, fiii lui Israel și‑au înmulțit darurile din primele roade – din grâne, din must, din ulei, din miere și din toate roadele câmpului. Au adus zeciuială din belșug din tot ce aveau.

6 Fiii lui Israel și ai lui Iuda, care locuiau în cetățile lui Iuda, au dat și ei zeciuială din cirezi și din turme, precum și zeciuială din lucrurile sfinte care erau închinateDomnului, Dumnezeul lor. Ei le‑au adus și le‑au așezat în mai multe grămezi.

7 Au început să facă grămezi în luna a treia și au terminat în luna a șaptea.

8 Când Ezechia și căpeteniile au sosit și au văzut grămezile, au binecuvântat peDomnulși pe poporul Său Israel.

9 Ezechia i‑a întrebat pe preoți și pe leviți cu privire la grămezilestrânse.

10 Azaria, preotul conducător, din familia lui Țadok, i‑a răspuns, zicând: „De când a început să vină la CasaDomnuluicontribuția, am mâncat, ne‑am săturat și a mai rămas încă mult, pentru căDomnulȘi‑a binecuvântat poporul, astfel încât a mai rămas din plin.“

11 Ezechia le‑a poruncit să pregătească niște odăi în CasaDomnului, iar ei le‑au pregătit.

12 Au adus acolo cu credincioșie contribuția, zeciuiala și lucrurile sfinte. Conducătorul responsabil cu acestea era levitul Conania, iar fratele lui, Șimei, era al doileadupă el.

13 Iehiel, Azazia, Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel, Ismachia, Mahat și Benaia erau responsabili sub conducerea lui Conania și a lui Șimei, fratele său, numiți de către regele Ezechia și de către Azaria, cel ce era conducător al Casei lui Dumnezeu.

14 Levitul Core, fiul lui Imna, portarul de la răsărit, era responsabil cu darurile de bunăvoie aduse lui Dumnezeu, cu împărțirea contribuției aduseDomnului, precum și cu lucrurile preasfinte.

15 În cetățile preoților, sub conducerea lui Core erau Eden, Miniamin, Iosua, Șemaia, Amaria și Șecania. Aceștia împărțeau cu credincioșiepartea cuvenităfraților lor, potrivit cetelor lor, fie mari, fie mici,

16 precum și celor înscriși în genealogii – băieții de la vârsta de treiani în sus – tuturor celor ce veneau zilnic la CasaDomnuluipentru slujbele de care erau responsabili, potrivit cetelor lor,

17 preoților înscriși în genealogii, potrivit familiilor lor și leviților de la vârsta de douăzeci de ani în sus, după îndatoririle lor, potrivit cetelor lor

18 – adică întregii adunări a celor înscriși în genealogii cu toți copilașii lor, cu soțiile lor, cu fiii și fiicele lor. Căci ei fuseseră credincioși în a se păstra sfinți.

19 Pentru urmașii lui Aaron, preoții, care locuiau în ținuturile cu pășuni din apropierea fiecărei cetăți preoțești, au fost desemnați oameni care să dea partea cuvenită tuturor băieților aflațisub îndrumareapreoților și tuturor acelora dintre leviții înscriși în genealogii.

20 Așa a făcut Ezechia în tot ținutul lui Iuda; el a făcut ce este bine, drept și adevărat înainteaDomnului, Dumnezeul său.

21 Toată lucrarea pe care a început‑o cu privire la slujirea de la Casa lui Dumnezeu și cu privire la Lege sau la porunci, ca să‑L caute pe Dumnezeul său, a înfăptuit‑o din toată inima, astfel că el a reușit.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2CH/31-345fb7550486c375eac7556716583034.mp3?version_id=126—

Ierusalimul, amenințat de către Sanherib

1 După aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei. El a intrat în Iuda și și‑a așezat tabăra în direcția cetăților fortificate, gândindu‑se să le cucerească pentru sine.

2 Când Ezechia a văzut că Sanherib a venit și vrea să lupte împotriva Ierusalimului,

3 s‑a sfătuit cu conducătorii și cu vitejii săi ca să astupe izvoarele din afara cetății, iar aceștia l‑au susținut.

4 S‑a adunat mult popor care a astupat toate izvoarele și uedulcare curgea prin mijlocul ținutului,căci îșiziceau: „De ce să vină împărații Asiriei și să găsească apă din belșug?“

5 Ezechias‑a îmbărbătat și a refăcut tot zidul spart, înălțându‑l până la turnuri. El a mai înălțat încă un zid în afară, a întărit Milodin Cetatea lui David și a făcut o mulțime de arme și de scuturi.

6 El a numit căpetenii de război peste popor, i‑a adunat la sine în piața de la poarta cetății și a vorbit inimii lor, zicând:

7 „Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu vă înspăimântați din cauza împăratului Asiriei și a întregii mulțimi care este cu el, căci mai mulți sunt cu noi decât cu el!

8 Cu el este un braț de carne, dar cu noi esteDomnul, Dumnezeul nostru, ca să ne ajute și să poarte bătăliile noastre!“

Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda.

9 După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, în timp ce era înaintea Lachișului împreună cu toate forțele sale, i‑a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim, la Ezechia, regele lui Iuda, și la toți cei din Iuda care erau în Ierusalim, zicând:

10 „Așa vorbește Sanherib, împăratul Asiriei:

«În ce vă încredeți voi de rămâneți sub asediu în Ierusalim?

11 Oare nu vă amăgește Ezechia, ca să vă dea morții prin înfometare și însetare, zicând: ‘Domnul, Dumnezeul nostru, ne va elibera din mâna împăratului Asiriei!’?

12 Oare nu Ezechia I‑a îndepărtat înălțimile și altarele, poruncind lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați numai înaintea unui singur altar și doar pe el să aduceți tămâie!’?

13 Nu știți ce am făcut eu și părinții mei tuturor popoarelor celorlalte țări? Au putut oare dumnezeii neamurilor pământului să‑și elibereze țările din mâna mea?

14 Care dintre toți dumnezeii acestor neamuri, care au fost date spre nimicirede părinții mei, au putut să‑și elibereze poporul din mâna mea? Prin urmare, cum va putea Dumnezeul vostru să vă elibereze din mâna mea?

15 De aceea să nu‑l lăsați pe Ezechia să vă amăgească! Nu‑l lăsați să vă înșele astfel! Să nu credeți în El, căci niciunul din dumnezeii vreunui neam sau ai vreunui regat n‑au putut să‑și elibereze poporul din mâna mea și din mâna părinților mei! Nici Dumnezeul vostru nu va putea să vă elibereze din mâna mea!»“

16 Slujitorii săi au mai vorbit și alte lucruri împotrivaDomnuluiDumnezeu și împotriva lui Ezechia, slujitorul Său.

17 Sanheribmai scrisese și scrisori ca să‑L batjocorească peDomnul, Dumnezeul lui Israel, în care vorbea împotriva Lui, zicând: „Așa cum dumnezeii neamurilor pământului nu și‑au eliberat popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Ezechia nu‑Și va elibera poporul din mâna mea!“

18 Slujitoriiau proclamat aceasta, cu glas tare și în limba iudaică, poporului din Ierusalim aflat pe zid, ca să‑i facă să se teamă și să‑i îngrozească, și să poată captura astfel cetatea.

19 Ei au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pământului, care sunt făcuți de mâini omenești.

20 Dar regele Ezechia și profetul Isaia, fiul lui Amoț, s‑au rugat cu privire la aceasta și au strigat către ceruri.

21 Domnula trimis un înger care a nimicit orice războinic viteaz, orice conducător și orice căpetenie din tabăra împăratului Asiriei. Acesta s‑a întors rușinat în țara lui. Când a intrat în templul zeului său, cei ieșiți din coapsele sale l‑au înjunghiat acolo cu sabia.

22 Așa i‑a izbăvitDomnulpe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, și din mâna tuturordușmanilorlor. El i‑a protejat din toate părțile.

23 Mulți au venit la Ierusalim cu daruri de mâncare pentruDomnulși cu cadouri pentru Ezechia, regele lui Iuda, care, de atunci, a fost înălțat înaintea ochilor tuturor neamurilor.

Succesul și mândria lui Ezechia

24 În acele zile, Ezechia s‑a îmbolnăvit și era aproape de moarte. El s‑a rugatDomnuluiCare i‑a vorbit și i‑a dat un semn.

25 Însă Ezechia nu a răsplătit binefacerea primită, deoarece i s‑a îngâmfat inima, astfel că mâniaDomnuluia fost peste el, peste Iuda și peste Ierusalim.

26 Ezechia s‑a smerit de îngâmfarea sa, împreună cu locuitorii Ierusalimului, astfel încât mâniaDomnuluinu a venit peste ei în vremea lui Ezechia.

27 Ezechia a avut foarte multă bogăție și glorie. El și‑a făcut vistierii pentru argint, pentru aur, pentru pietre prețioase, pentru mirodenii, pentru scuturi și pentru tot felul de vase scumpe.

28 A construithambare pentru recolta de cereale, pentru vin și pentru ulei, precum și grajduri pentru tot felul de vite și staule pentru oi.

29 El și‑a zidit cetăți șia avutnumeroase turme și cirezi, căci Dumnezeu i‑a dat foarte multe bunuri.

30 Ezechia este cel care a astupat izvorul de sus al Ghihonului și i‑a îndreptat cursul în jos spre partea de apus a Cetății lui David. Ezechia a reușit în tot ce a făcut.

31 Însă, când trimișii conducătorilor din Babilon au venit la el ca să întrebe despre semnul care se făcuse în țară, Dumnezeu l‑a părăsit, ca să‑l pună la încercare și să cunoască tot ce era în inima lui.

32 Celelalte fapte ale lui Ezechia, precum și dovezile sale de credincioșie sunt scrise în „Viziunea profetului Isaia“, fiul lui Amoț, și în „Cartea regilor lui Iuda și ai lui Israel“.

33 Ezechia a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în locul cel mai înalt al mormântului urmașilor lui David. La moartea sa, toți cei din Iuda și locuitorii Ierusalimului i‑au dat cinste. Și în locul lui a domnit fiul său Manase.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2CH/32-9448382ba6c81b919a99a32311dddf38.mp3?version_id=126—

Domnia lui Manase peste Iuda

1 Manase era în vârstă de doisprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de cincizeci și cinci de ani.

2 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, luându‑se după urâciunile neamurilor pe careDomnulle alungase dinaintea fiilor lui Israel.

3 A rezidit înălțimile pe care le dărâmase tatăl său, Ezechia, a ridicat altarebaalilor, a făcut stâlpi aiAșereiși s‑a închinat întregii oștiri a cerurilor și i‑a slujit.

4 A zidit altare în CasaDomnului, despre careDomnulspusese: „În Ierusalim va fi Numele Meu pe vecie.“

5 El a zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în cele două curți ale CaseiDomnului.

6 Și‑a trecutfiii prin foc în valea Ben‑Hinom, s‑a ocupat cu prezicerea,cu interpretarea semnelorși cu vrăjitoria și a apelat la cei ce întreabă duhurile morților șila cei care cheamăspiritele. El a făcut mult rău în ochiiDomnului, mâniindu‑L.

7 A pus în Casa lui Dumnezeu chipul cioplit al idolului pe care‑l făcuse,în Casadespre care Dumnezeu îi spusese lui David și lui Solomon, fiul acestuia: „În Casa aceasta și în Ierusalim, pe care l‑am ales dintre toatecetățilesemințiilor lui Israel, Îmi voi pune Numele pe vecie.

8 Nu voi mai lăsa piciorul lui Israel să se îndepărteze din țara pe care le‑am încredințat‑o părinților voștri, dacă vor avea grijă să împlinească tot ce le‑am poruncit prin Moise, toată Legea, hotărârile și judecățile.“

9 Însă Manase i‑a dus în rătăcire pe cei din Iuda și pe locuitorii Ierusalimului, astfel că ei au făcut mai mult rău decât toate neamurile pe care le nimiciseDomnuldinaintea fiilor lui Israel.

10 Domnulle‑a vorbit lui Manase și poporului său, însă ei nu au luat aminte.

11 De aceeaDomnula adus împotriva lor pe conducătorii oștirii împăratului Asiriei, care l‑au prins pe Manase în cursă, l‑au ferecat cu lanțuri de bronz și l‑au dus în Babilon.

12 În strâmtorarea sa, el a stăruit înainteaDomnului, Dumnezeul său, și s‑a smerit mult înaintea Dumnezeului părinților săi.

13 L‑a rugat; și lăsându‑Se înduplecat,Dumnezeui‑a ascultat cererea și l‑a întors la Ierusalim, în regatul său. Și Manase a recunoscut căDomnuleste Dumnezeu.

14 După aceea, el a construit un zid în afara Cetății lui David, care trecea prin valea de la apus de Ghihon, pe la Poarta Peștilor și încercuia Ofelul – zidul era foarte înalt. A numit conducători de armată pentru toate cetățile fortificate din Iuda,

15 a îndepărtat dumnezeii și idolul din CasaDomnului, precum și toate altarele pe care le zidise pe muntele CaseiDomnuluiși în Ierusalim și le‑a aruncat în afara cetății.

16 A refăcut altarulDomnuluiși a adus pe el jertfe de paceși de mulțumire. Apoi a poruncit lui Iuda să slujeascăDomnului, Dumnezeul lui Israel.

17 Poporul încă mai aducea jertfe pe înălțimi, dar numaiDomnului, Dumnezeul lor.

18 Celelalte fapte ale lui Manase, rugăciunea lui către Dumnezeul său și cuvintele văzătorilor care i‑au vorbit în NumeleDomnului, Dumnezeul lui Israel, sunt scrise în „Cronicile regilor lui Israel“.

19 Rugăciunea lui, felul în care i‑a răspunsDumnezeu la rugăciune, toate păcatele și greșelile sale, locurile unde a zidit înălțimi și unde a ridicatașereși chipuri cioplite înainte de a se smeri, sunt scrise în „Cronicile văzătorilor“.

20 Manase a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat îngrădinapalatului său. În locul lui a domnit fiul său Amon.

Domnia lui Amon peste Iuda

21 Amon era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de doi ani.

22 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, la fel cum făcuse tatăl său Manase. Amon a jertfit și a slujit tuturor chipurilor cioplite făcute de tatăl său Manase.

23 El însă nu s‑a smerit înainteaDomnului, așa cum se smerise tatăl său Manase, astfel că Amon acesta și‑a mărit tot mai mult vina.

24 Slujitorii lui au uneltit împotriva lui și l‑au omorât în palatul lui,

25 dar poporul țării i‑a omorât pe toți aceia care uneltiseră împotriva regelui Amon. Apoi, în locul luiAmon, poporul țării l‑a făcut rege pe Iosia, fiul lui.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2CH/33-4d89b377f43e701924d131c26eb78d73.mp3?version_id=126—

Domnia lui Iosia peste Iuda

1 Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani.

2 El a făcut ce este drept în ochiiDomnuluiși a umblat pe căile tatălui său David, fără a se abate nici la dreapta, nici la stânga.

3 În al optulea an al domniei sale, pe când era încă tânăr, a început să‑L caute pe Dumnezeul tatălui său David. Iar în al doisprezecelea an al domniei sale, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, deașere, de chipuri cioplite și de idoli turnați.

4 Au dărâmat înaintea lui altarelebaalilorși au tăiat în bucăți altarele pentru tămâiere care erau deasupra acestora; a sfărâmatașerele, chipurile cioplite și idolii turnați, i‑a făcut pulbere și a presărat‑o pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe,

5 iar oasele preoților lor le‑a ars pe altarele lor. Astfel, Iosia a curățit ținutul lui Iuda și Ierusalimul.

6 În cetățile lui Manase, Efraim, Simeon și până în Neftali, precum și în ruinele dimprejurul lor,

7 a dărâmat altarele șiașerele, a făcut pulbere chipurile cioplite și a tăiat în bucăți toate altarele pentru tămâiere din tot ținutul lui Israel. Apoi s‑a întors la Ierusalim.

Restaurarea Casei Domnului

8 În al optsprezecelea an al domniei lui, ca să curățească țara și Casa,Iosial‑a trimis pe Șafan, fiul lui Ațalia, pe Maaseia, conducătorul cetății, și pe Ioah, fiul cronicarului Iehoahaz, ca să restaureze CasaDomnului, Dumnezeul lui.

9 Aceștia s‑au dus la marele preot Hilchia și i‑au dat argintul care a fost adus la Casa lui Dumnezeu, cel care fusese adunat de leviți, adică de paznicii porții, de la cei din Manase și Efraim, de la toată rămășița lui Israel, de la toți cei din Iuda și Beniamin și de la locuitorii Ierusalimului.

10 Ei au dat argintul celor ce supravegheau lucrarea la CasaDomnului, iar aceștia l‑au dat lucrătorilor care lucrau în CasaDomnului, pentru repararea și restaurarea Casei;

11 l‑au dat tâmplarilor și constructorilor ca să cumpere pietre cioplite, lemne pentru grinzi, precum și pentru placarea clădirilor pe care le distruseseră regii lui Iuda.

12 Oamenii își făceau cu credincioșie lucrarea. Peste ei au fost numiți ca responsabili Iahat și Obadia, leviți dintre urmașii lui Merari, precum și Zaharia și Meșulam, dintre chehatiți. Toți leviții care erau pricepuțisă cântela instrumente muzicale

13 vegheau asupra cărăușilor și îi supravegheau pe toți cei ce făceau lucrarea, potrivit slujbelor lor, în timp ce alți leviți erau scribi, supraveghetori și portari.

Cartea Legii și reforma religioasă

14 În timp ce scoteau argintul care fusese adus în CasaDomnului, preotul Hilchia a găsit Cartea LegiiDomnului, care fusesedatăprin Moise.

15 Hilchia a luat cuvântul și i‑a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în CasaDomnului!“ Hilchia i‑a dat Cartea lui Șafan.

16 Șafan a adus Cartea la rege și i‑a adus totodată și următorul mesaj: „Slujitorii tăi fac tot ceea ce le‑ai dat să facă.

17 Ei au strâns argintul care se afla în CasaDomnuluiși l‑au dat celor ce supraveghează și celor ce fac lucrarea.“

18 Apoi scribul Șafan l‑a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi‑a dat o Carte!“ Apoi Șafan a citit din ea înaintea regelui.

19 Când a auzit regele cuvintele Legii, și‑a sfâșiat hainele.

20 Și regele le‑a poruncit lui Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Abdon, fiul lui Mica, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând:

21 „Duceți‑vă și întrebați‑L peDomnulpentru mine și pentru rămășița lui Israel și a lui Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mâniaDomnuluicare s‑a revărsat asupra noastră, pentru că părinții noștri n‑au păzit CuvântulDomnuluiși n‑au împlinit tot ce este scris în Cartea aceasta.“

22 Hilchia și oamenii regelui s‑au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tokhat, fiul lui Hasrah, păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nouși i‑au spus toate acestea.

23 Ea le‑a răspuns: „Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel; să spuneți omului care v‑a trimis la mine că

24 așa vorbeșteDomnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu toate blestemele care sunt scrise în Cartea citită înaintea regelui lui Iuda.

25 Pentru că M‑au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu‑Mă prin toate lucrările mâinilor lor, mânia Mea se va revărsa împotriva acestui loc și nu se va stinge!»

26 Totodată spuneți‑i regelui lui Iuda, care v‑a trimis să‑L întrebați peDomnul, următoarele: «Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le‑ai auzit:

27 ‘Pentru că ți s‑a înmuiat inima și te‑ai smerit înaintea lui Dumnezeu când ai auzit cuvintele Sale împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, pentru că te‑ai smerit înaintea Mea, ți‑ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, ziceDomnul!

28 De aceea, iată că te voi adăuga la părinții tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui!’»“

Ei i‑au adus regelui răspunsulacesta.

29 Atunci regele a trimis și i‑a strâns pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului.

30 Regele s‑a suit la CasaDomnuluiîmpreună cu toți bărbații lui Iuda, cu locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu leviții, cu întreg poporul, de la cel mai mare până la cel mai mic, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în CasaDomnului.

31 Regele a stat în picioare lângă locul său și a încheiat un legământ înainteaDomnului,hotărându‑sesă‑L urmeze peDomnulși să păzească poruncile, mărturiile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele legământului, scrise în Cartea aceasta.

32 Apoi el i‑a făcutsă intre în legământpe toți cei ce se aflau la Ierusalim și în Beniamin. Și astfel locuitorii Ierusalimului au urmat legământul lui Dumnezeu, Dumnezeul părinților lor.

33 Iosia a îndepărtat toate urâciunile din toate teritoriile unde erau fiii lui Israel și i‑a făcut pe toți cei ce se aflau în Israel să slujeascăDomnului, Dumnezeul lor. În toate zilele lui, ei nu s‑au îndepărtat deDomnul, Dumnezeul părinților lor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2CH/34-9ea1293d94d55555373647980f262edc.mp3?version_id=126—

Celebrarea Paștelui

1 Iosia a ținut PașteleDomnuluila Ierusalim.Oameniiau înjunghiatmieii dePaște în a paisprezecea zi a lunii întâi.

2 El le‑a dat preoților îndatoririle lor și i‑a încurajat în ce privește slujba CaseiDomnului.

3 El le‑a zis leviților, care dădeau învățătură întregului Israel și care erau sfinți pentruDomnul,următoarele:

„Puneți Chivotul cel sfânt în Casa zidită de Solomon, fiul lui David, regele lui Israel! Să nu mai fie pentru voi o povară pe umeri! Acum, slujițiDomnului, Dumnezeul vostru, și poporului Său Israel.

4 Așezați‑vă potrivit familiilor voastre și potrivit cetelor voastre, după cum a scris David, regele lui Israel, și după cum a scris fiul său Solomon.

5 Ocupați‑vă locurile în Lăcaș, câte o parte a familiei leviților pentru fiecare ceată a clanurilor fraților voștri, cei din popor.

6 Înjunghiațimieii dePaște, sfințiți‑vă și pregătițijertfelepentru frații voștri, împlinind CuvântulDomnuluidatprin Moise.“

7 Iosia a oferit fiilor poporului, tuturor celor prezenți, oi, miei și iezi, toți pentru Paște, în număr de treizeci de mii, precum și trei mii de viței. Acestea erau din averea regelui.

8 Căpeteniile regelui au oferit și ei de bunăvoie daruri poporului, preoților și leviților. Hilchia, Zaharia și Iehiel, conducătorii Casei lui Dumnezeu, le‑au dat preoților două mii șase sutede mieipentru Paște și trei sute de viței.

9 Conania și frații săi, Șemaia și Netanel, precum și Hașabia, Ieiel și Iozabad, căpetenii ale leviților, le‑au dăruit leviților cinci miide mieipentru Paște și cinci sute de vite.

10 Slujba a fost pregătită, preoții și‑au ocupat locurile, iar leviții s‑au așezat în cete, după cum poruncise regele.

11 Apoi au înjunghiatmieii dePaște. Preoții au stropit sângele, luându‑l de la leviții care jupuiserăanimalele.

12 Au pus deoparte arderile‑de‑tot, ca să le dea fiilor poporului să le ofereDomnului, potrivit cetelor lor, potrivit familiilor părinților lor, după cum este scris în Cartea lui Moise. Tot așa au făcut și cu vitele.

13 Au friptjertfade Paște la foc, după rânduială, iar celelalte jertfe sfinte le‑au fiert în oale, cazane și cratițe și le‑au împărțit în grabă întregului popor.

14 După aceea,levițiiau pregătit ce era pentru ei și pentru preoți – căci preoții, urmașii lui Aaron, aduseseră arderile‑de‑tot și grăsimile până seara, astfel că leviții au trebuit să facă pregătiri dePașteatât pentru ei, cât și pentru preoți, urmașii lui Aaron.

15 Cântăreții, urmașii lui Asaf, erau la locul lor, așa cum poruncise David, Asaf, Heman și Iedutun, văzătorul regelui, iar portarii erau la fiecare poartă. Ei nu au trebuit să‑și întrerupă slujba, deoarece leviții, frații lor, au pregătitjertfa de Paștepentru ei.

16 Astfel a fost pregătită în ziua aceea întreaga slujbă aDomnului, ca să se poată sărbători Paștele și să se poată aduce arderile‑de‑tot pe altarulDomnului, după porunca regelui Iosia.

17 Fiii lui Israel, aflați atuncila Ierusalim, au sărbătorit Paștele și Sărbătoarea Azimelor timp de șapte zile.

18 Paște ca acesta nu se mai sărbătorise în Israel din zilele profetului Samuel. Niciun rege al lui Israel nu mai sărbătorise un Paște precum cel sărbătorit de Iosia, alături de preoți, leviți, toți cei din Iuda și din Israel, care se aflau acolo, și locuitorii Ierusalimului.

19 Acest Paște a fost sărbătorit în al optsprezecelea an al domniei lui Iosia.

Împrejurările morții lui Iosia

20 După toate acestea, când Iosia pusese deja în ordine Casa, Neco, regele Egiptului, s‑a suit să lupte împotriva Carchemișului, pe Eufrat. Iosia i‑a ieșit împotrivă.

21 Necoi‑a trimis mesageri, zicând: „Ce am eu de‑a face cu tine, rege al lui Iuda? Nu împotriva ta vin astăzi, ci împotriva unei Case cu care sunt în război, iar Dumnezeu mi‑a zis să mă grăbesc. Nu te împotrivi lui Dumnezeu, Care este cu mine, ca să nu te distrugă!“

22 Dar Iosia nu s‑a întors, ci s‑a deghizat ca să lupte împotriva acestuia. El nu a ascultat cuvintele lui Neco,care veneaudin gura lui Dumnezeu, astfel că s‑a dus să lupte în valea Meghido.

23 Arcașii l‑au lovit pe regele Iosia, și regele le‑a zis slujitorilor săi: „Luați‑mă, căci sunt grav rănit!“

24 Slujitorii lui l‑au luat din carul de luptă, l‑au transportat cu un alt car al lui și l‑au adus la Ierusalim. El a murit și a fost înmormântat în mormintele părinților lui. Toți cei din Iuda și din Ierusalim l‑a bocit pe Iosia.

25 Ieremia a compus o cântare de jale pentru Iosia și, până în ziua aceasta, toți cântăreții și cântărețele amintesc de Iosia în cântările lor de jale. Ele au ajuns un obicei în Israel și s‑au păstrat scrise în „Cântările de jale“.

26 Celelalte fapte ale lui Iosia, dovezile sale de credincioșie, făcute după cum scrie în LegeaDomnului,

27 cele dintâi și cele de pe urmă isprăvi ale lui sunt scrise în „Cartea regilor lui Israel și ai lui Iuda“.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2CH/35-1d0d02bac783e8b801eabe87ad47deca.mp3?version_id=126—

Domnia lui Ioahaz peste Iuda

1 Apoi poporul țării l‑a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, și l‑a făcut rege în locul tatălui său, la Ierusalim.

2 Iehoahaz era în vârstă de douăzeci și trei de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni.

3 Regele Egiptului l‑a detronat la Ierusalim și a cerut țării un tribut de o sută de talanțide argint și un talantde aur.

4 Regele Egiptului l‑a făcut rege peste Iuda și Ierusalim, pe Eliachim, fratele lui Iehoahaz, și i‑a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe fratele său, Iehoahaz, Neco l‑a luat și l‑a dus în Egipt.

Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

5 Iehoiachim era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, Dumnezeul său.

6 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s‑a suit împotriva acestuia și l‑a legat cu lanțuri de bronz ca să‑l ducă în Babilon.

7 Nebucadnețar a adus în Babilonuneledin obiectele CaseiDomnuluiși le‑a pus în templulsău din Babilon.

8 Celelalte fapte ale lui Iehoiachim, toate urâciunile pe care le‑a săvârșit și ceea ce a fost găsit împotriva lui, iată, ele sunt scrise în „Cartea regilor lui Israel și ai lui Iuda“. Și în locul lui a domnit fiul său Iehoiachin.

Domnia lui Iehoiachin peste Iuda

9 Iehoiachin era în vârstă de optsprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni și zece zile. El a făcut ce este rău în ochiiDomnului.

10 În anul următor, împăratul Nebucadnețar a trimis să‑l aducă la Babilon împreună cu obiectele scumpe ale CaseiDomnului, iar în locul lui l‑a făcut rege peste Iuda și peste Ierusalim pe unchiulsău, Zedechia.

Domnia lui Zedechia peste Iuda

11 Zedechia era în vârstă de douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani.

12 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, Dumnezeul său, și nu s‑a smerit înaintea profetului Ieremia care vorbea din parteaDomnului.

13 S‑a răsculat chiar împotriva împăratului Nebucadnețar, care‑l pusese să jure pe Dumnezeu. Și‑a înțepenit ceafa și și‑a împietrit inima, ca să nu se întoarcă laDomnul, Dumnezeul lui Israel.

14 Toate căpeteniile preoților, precum și poporul și‑au înmulțit și ei nelegiuirile, luându‑se după toate urâciunile neamurilor și au pângărit CasaDomnului, pe care El o sfințise la Ierusalim.

15 Domnul, Dumnezeul părinților lor, Și‑a trimis mesagerii la ei dis‑de‑dimineață; i‑a trimis pentru că Îi era milă de poporul Lui și de Locuința Sa.

16 Ei însă i‑au luat în derâdere pe mesagerii lui Dumnezeu, I‑au disprețuit cuvintele și I‑au batjocorit profeții, până când a venit mâniaDomnuluipeste poporul Său și n‑a mai fost vindecare.

Căderea Ierusalimului

17 Domnull‑a ridicat împotriva lor pe împăratul caldeenilor.El le‑a ucis tinerii cu sabia chiar în Casa Sfântului lor Lăcaș. Nu a avut milă nici de feciori, nici de fecioare, nici de bătrâni, nici de gârbovi.Domnuli‑a dat pe toți în mâna sa.

18 Toate obiectele Casei lui Dumnezeu, mari și mici, tezaurul CaseiDomnului, bogățiile regelui și ale căpeteniilor sale, pe toate le‑a dus în Babilon.

19 Au dat foc Casei lui Dumnezeu, au dărâmat zidul Ierusalimului, au dat foc tuturor palatelor și au distrus toate obiectele prețioase.

20 Pe cei ce au scăpat de sabie, i‑a dus în captivitate la Babilon, iar aceștia au devenit robii lui și ai fiilor lui, până când a ajuns la putere împărăția Persiei,

21 adică până când țara s‑a bucurat de Sabatele ei, împlinindu‑se astfel CuvântulDomnuluispus prin Ieremia. Tot timpul cât a rămas pustiită, țara s‑a odihnit până când s‑au împlinit șaptezeci de ani.

Edictul de repatriere a evreilor

22 În primul an al lui Cirus, împăratul Persiei, ca să se împlinească CuvântulDomnuluispus prin Ieremia,Domnula trezit duhul lui Cirus, împăratul Persiei, și acesta a pus să se vestească prin viu grai și în scris în toată împărăția sa următoarele:

23 „Așa vorbește Cirus, împăratul Persiei:

«Domnul, Dumnezeul cerurilor, Care mi‑a dat toate regatele pământului, m‑a numit să‑I zidesc o Casă la Ierusalim, în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui?Domnul, Dumnezeul lui, să fie cu el!Lăsați‑lsă se suie!»“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2CH/36-cd4a525ef4c2444b913b19a732fe5340.mp3?version_id=126—