Category: 1 Regi

Via lui Nabot din Izreel

1 Iată ce s‑a întâmplat după aceste evenimente: Izreelitul Nabot avea o vie în Izreel, aproape de palatul lui Ahab, regele Samariei.

2 Ahab i‑a zis lui Nabot:

– Dă‑mi mie via ta, ca să‑mi slujească drept grădină de legume, căci este aproape de palatul meu. Îți voi da în schimb o vie mai bună decât aceasta sau, dacă este mai bine pentru tine, îți voi da prețul ei în argint.

3 Dar Nabot i‑a răspuns lui Ahab:

– Să mă fereascăDomnulsă‑ți dau moștenirea părinților mei.

4 Ahab a intrat în palatul său supărat și mâniat din cauza cuvintelor pe care i le spusese izreelitul Nabot: „Nu‑ți voi da moștenirea părinților mei!“ S‑a așezat pe pat, și‑a întors fața și n‑a mâncat nimic.

5 Izabela, soția sa, a venit la el și l‑a întrebat:

– De ce îți este supărat duhul și nu mănânci nimic?

6 El i‑a răspuns:

– Am vorbit cu izreelitul Nabot și i‑am zis: „Dă‑mi via ta pe argint sau, dacă vrei, îți voi da în schimb altă vie.“ Dar el mi‑a răspuns: „Nu‑ți dau via mea!“

7 Atunci Izabela, soția sa, i‑a spus:

– Nu‑ți exerciți tu domnia acum peste Israel? Ridică‑te, mănâncă cevași fii cu inima veselă! Eu îți voi da via izreelitului Nabot.

8 Ea a scris niște scrisori în numele lui Ahab, a pus sigiliul lui pe ele și le‑a trimis bătrânilor și nobililor care locuiau în aceeași cetate cu Nabot.

9 Iată ce a scris în acele scrisori:

„Vestiți un post și puneți‑l pe Nabot în fruntea poporului.

10 Puneți înaintea lui doi oameni de nimic, care să mărturisească împotriva lui și să zică: «Tu L‑ai blestemat pe Dumnezeu și l‑ai blestemat și pe rege!» Apoi scoateți‑l afarădin cetateși omorâți‑l cu pietre.“

11 Oamenii din cetatea luiNabot, bătrânii și nobilii care locuiau în cetatea lui, au făcut așa cum le‑a transmis Izabela, așa cum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

12 Au vestit un post și l‑au pus pe Nabot în fruntea poporului.

13 Cei doi oameni de nimic au venit și s‑au așezat în fața lui. Și oamenii de nimic au mărturisit împotriva lui Nabot, în prezența poporului, zicând: „Nabot a blestemat pe Dumnezeu și pe rege!“ Apoi l‑au scos afară din cetate, l‑au lovit cu pietre, și el a murit.

14 După aceea au trimis să‑i spună Izabelei: „Nabot a fost lovit cu pietre și a murit!“

15 Când Izabela a auzit că Nabot fusese lovit cu pietre și a murit, i‑a zis lui Ahab: „Ridică‑te și ia în stăpânire via izreelitului Nabot, cel care a refuzat să ți‑o dea pe argint, căci Nabot nu mai trăiește, ci a murit.“

16 Auzind că Nabot a murit, Ahab s‑a ridicat să se coboare la via izreelitului Nabot ca s‑o ia în stăpânire.

17 Atunci CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Ilie tișbitul, zicând:

18 „Ridică‑te, coboară să‑l întâlnești pe Ahab, regele lui Israel, care este în Samaria! Iată că se află în via lui Nabot, unde a coborât ca s‑o ia în stăpânire.

19 Să‑i spui astfel: «Așa vorbeșteDomnul: ‘N‑ai ucis tuun omși n‑ai luat tu în stăpânire șiproprietatea lui?’» Apoi să‑i spui astfel: «Așa vorbeșteDomnul: ‘Chiar în locul în care câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge câinii și sângele tău!’»“

20 Ahab i‑a zis lui Ilie:

– M‑ai găsit, dușmanule?

El i‑a răspuns:

– Te‑am găsit, pentru că te‑ai vândut ca să faci ce este rău în ochiiDomnului.

21 Iatăce zice Domnul: „Voi aduce nenorocirea asupra ta, îți voi nimici urmașii și voi omorî fiecare bărbat care ți‑a mai rămas în Israel, fie rob, fie liber.

22 Îi voi face familiei tale așa cum i‑am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat, și familiei lui Bașa, fiul lui Ahia, pentru că M‑ai mâniat și pentru că l‑ai făcut și pe Israel să păcătuiască.“

23 Domnula vorbit și despre Izabela, zicând: „Câinii o vor devora pe Izabela lângă zidul Izreelului!

24 Câinii îi vor devora pe cei ai lui Ahab, care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.“

25 (N‑a mai fost nimeni care să se fi vândut pe sine însuși ca să facă ce este rău în ochiiDomnuluica Ahab, pe care Izabela, soția sa, îl stârneala aceasta.

26 El a săvârșit lucruri dezgustătoare, mergând după idoli, așa cum făceau amoriții pe careDomnulîi alungase dinaintea fiilor lui Israel.)

27 Când Ahab a auzit aceste cuvinte, și‑a sfâșiat hainele, și‑a pus un sac pe trup și a postit. Se culcaînfășuratînacestsac și mergea încet.

28 Atunci CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Ilie tișbitul, zicând:

29 „Ai văzut cum s‑a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s‑a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea peste familia lui în timpul vieții sale, ci în timpul vieții fiului său.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/21-ee67253f47008fe9d1242fafba99bb1a.mp3?version_id=126—

Micaia profețește împotriva lui Ahab

1 Timp de trei ani, n‑a mai fost niciun război între Aram și Israel.

2 După trei ani, Iehoșafat, regele lui Iuda, a coborât la regele lui Israel.

3 Regele lui Israel le spusese slujitorilor săi: „Știți că Ramotul Ghiladului este al nostru, iar noi nu facem nimic ca să‑l luăm din mâna regelui Aramului!“

4 El l‑a întrebat pe Iehoșafat:

– Vrei să mergi cu mine la război împotriva Ramotului Ghiladului?

Iehoșafat i‑a zis regelui lui Israel:

– Eu și cu tine vom fi una, poporul meu ca poporul tău și caii mei ca ai tăi.

5 Însă Iehoșafat i‑a zis regelui lui Israel:

– Întreabă, te rog, mai întâi CuvântulDomnului.

6 Regele lui Israel i‑a adunat pe profeți, aproape patru sute de bărbați, și i‑a întrebat:

– Să merg la război împotriva Ramotului Ghiladului sau să renunț?

Ei au răspuns:

– Suie‑te! Stăpânul îl va da în mâna regelui.

7 Dar Iehoșafat a zis:

– Nu mai este aici niciun alt profet alDomnului, ca să‑l putem întreba?

8 Regele lui Israel i‑a răspuns lui Iehoșafat:

– Mai este un bărbat prin care putem să‑L întrebăm peDomnul, dar îl urăsc, pentru că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai rău: este Micaia, fiul lui Imla.

Iehoșafat a zis:

– Să nu vorbească regele așa.

9 Atunci regele lui Israel a chemat un demnitarși a zis:

– Cheamă‑l repede pe Micaia, fiul lui Imla!

10 Regele lui Israel și Iehoșafat, regele lui Iuda, îmbrăcați în hainele regale, ședeau pe câte un tron în aria de treierat de la intrarea porții Samariei, și toți profeții profețeau înaintea lor.

11 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fier și spunea: „Așa vorbeșteDomnul: «Cu acestea îi vei străpunge pe aramei până îi vei mistui!»“

12 Și toți profeții profețeau la fel, zicând: „Suie‑te la Ramotul Ghiladului și învinge!Domnulîl va da în mâna regelui.“

13 Mesagerul care s‑a dus să‑l cheme pe Micaia i‑a spus acestuia:

– Iată, cuvintele profeților aduc regelui un singur mesaj de bine. Să fie și cuvântul tău, te rog, ca al fiecăruia dintre ei și să vorbești de bine!

14 Micaia i‑a răspuns:

– Viu esteDomnulcă voi vorbi ceea ce‑mi va spuneDomnul.

15 Când a ajuns la rege, acesta l‑a întrebat:

– Micaia, să mergem la război împotriva Ramotului Ghiladului sau să renunțăm?

El i‑a răspuns:

– Suie‑te și învinge!Domnulîl va da în mâna regelui.

16 Regele i‑a zis:

– De câte ori trebuie să te pun să juri că nu‑mi vei spune decât adevărul în NumeleDomnului?

17 Atunci el a zis:

– Am văzut tot Israelul risipit pe munți ca niște oi care n‑au păstor, iarDomnula zis: „Acestea nu au stăpân. Să se întoarcă fiecare în pace acasă.“

18 Regele lui Israel i‑a zis lui Iehoșafat:

– Nu ți‑am spus că nu profețește nimic bun cu privire la mine, ci numai de rău?

19 Micaiaa zis:

– Ascultă deci CuvântulDomnului! L‑am văzut peDomnulșezând pe tronul Său și toată oștirea cerurilor am văzut‑o stând în picioare lângă El, la dreapta și la stânga Lui.

20 ȘiDomnula întrebat: „Cine‑l va amăgi pe Ahab ca să se suie la Ramotul Ghiladului și să piară acolo?“ Unul a răspuns într‑un fel, altul a răspuns în alt fel.

21 Apoi a venit un duh, s‑a înfățișat înainteaDomnuluiși I‑a zis: „Eu îl voi amăgi.“ „Cum?“ l‑a întrebatDomnul.

22 „Voi ieși, a răspuns el, și voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeților lui.“ ȘiDomnuli‑a zis: „Îl vei amăgi și vei reuși! Du‑te și fă așa!“

23 Și acum, iată,Domnula pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeți ai tăi.Domnula rostit nenorocirea împotriva ta.

24 Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, s‑a apropiat, l‑a lovit pe Micaia peste obraz și i‑a zis:

– Pe unde a ieșit DuhulDomnuluide la mine ca să‑ți vorbească?

25 Micaia a răspuns:

– Iată, vei vedea în ziua în care vei fugi dintr‑o odaie în alta ca să te ascunzi!

26 După aceea, regele lui Israel a zis:

– Ia‑l pe Micaia, du‑l înapoi la Amon, conducătorul cetății, și la Ioaș, fiul regelui,

27 și spune‑le: „Așa vorbește regele: «Puneți‑l pe acest om în temniță și hrăniți‑l cu pâinea întristării și cu apa întristării până mă voi întoarce în pace!»“

28 Dar Micaia a zis:

– Dacă te vei întoarce în pace, înseamnă că nuDomnula vorbit prin mine.

Apoi a zis:

– Să auziți, toate popoarele!

Moartea lui Ahab

29 Regele lui Israel împreună cu Iehoșafat, regele lui Iuda, s‑au suit la Ramotul Ghiladului.

30 Regele lui Israel i‑a zis lui Iehoșafat: „Eu mă voi deghiza și voi intra în luptă îmbrăcat astfel. Tu însă îmbracă‑te cu hainele tale regale!“ Regele lui Israel s‑a deghizat și, îmbrăcat astfel, a intrat în luptă.

31 Regele Aramului le poruncise celor treizeci și două de căpetenii ale carelor sale, zicând: „Să nu vă luptați nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel!“

32 Când căpeteniile carelor l‑au văzut pe Iehoșafat, și‑au zis: „Cu siguranță acesta este regele lui Israel!“ Și s‑au întors spre el ca să‑l atace, dar Iehoșafat a strigatdupă ajutor.

33 Căpeteniile carelor, văzând că nu este el regele lui Israel, s‑au întors de la el.

34 După aceea un arcaș a tras cu arcul la întâmplare și l‑a lovit pe regele lui Israel între armură și zale. Regele i‑a poruncit celui care mâna carul: „Întoarce‑ți mâna și scoate‑mă de pe câmpul de luptă, pentru că am fost rănit!“

35 Lupta s‑a întețit în ziua aceea. Regele a rămas în picioare în car, împotriva arameilor, dar seara a murit. Sângele din rană i‑a curs în interiorul carului.

36 Când a apus soarele, s‑a strigat în tabără: „Fiecare să plece în cetatea lui! Fiecare să plece în țara lui!“

37 Astfel, regele a murit și a fost dus la Samaria, unde l‑au înmormântat.

38 Când au spălat carul într‑un iaz din Samaria, câinii i‑au lins sângele, iar prostituatele s‑au scăldat acolo, potrivit cuvântului pe care‑l spuseseDomnul.

39 Celelalte fapte ale lui Ahab, tot ce a făcut el, palatul de fildeș pe care l‑a construit și toate cetățile pe care le‑a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

40 Ahab a adormit alături de părinții săi, iar în locul său a domnit fiul său Ahazia.

Domnia lui Iehoșafat peste Iuda

41 Iehoșafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, regele lui Israel.

42 Iehoșafat avea treizeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și cinci de ani. Mama lui se numea Azuba și era fiica lui Șilhi.

43 El a umblat în toate căile tatălui său, Asa, și nu s‑a abătut de la ele, făcând ce este drept în ochiiDomnului. Totuși, înălțimile nu au fost îndepărtate, poporul încă aducând jertfe și tămâie pe înălțimi.

44 De asemenea, Iehoșafat a trăit în pace cu regele lui Israel.

45 Celelalte fapte ale lui Iehoșafat, puterea pe care a arătat‑o și războaiele pe care le‑a purtat, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

46 El i‑a nimicit pe bărbații care se prostituauși care rămăseseră în țară din zilele lui Asa, tatăl său.

47 În Edom nu era rege. În locul regelui era un guvernator.

48 Iehoșafat a făcut niște corăbii de Tarșiș, care să meargă la Ofir după aur, dar n‑au mai plecat, pentru că au fost sfărâmate la Ețion-Gheber.

49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, i‑a zis lui Iehoșafat: „Să meargă slujitorii mei împreună cu slujitorii tăi cu corăbiile!“ Dar Iehoșafat nu a vrut.

50 Iehoșafat a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în cetatea tatălui său David, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoram.

Domnia lui Ahazia peste Israel

51 Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în al șaptesprezecelea an al lui Iehoșafat, regele lui Iuda, și a domnit timp de doi ani peste Israel.

52 El a făcut ce este rău în ochiiDomnuluiși a umblat pe calea tatălui său, pe calea mamei sale și pe calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască.

53 El i‑a slujit luiBaal, i s‑a închinat și l‑a provocat astfel la mânie peDomnul, Dumnezeul lui Israel, așa cum făcuse și tatăl său.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/22-20a5bf01c7301d2e36adc798c9269ab1.mp3?version_id=126—