Category: 1 Regi

1 Regele Solomon însă a iubit multe femei străine: pe fiica lui Faraon, moabite, amonite, edomite, sidoniene și hitite,

2 dintre neamurile despre careDomnulle spusese fiilor lui Israel: „Să nu intrați la ele, iar ele să nu intre la voi. Sigur vă vor înclina inima înspre dumnezeii lor!“ Solomon s‑a alipit de ele, iubindu‑le.

3 El avea ca soții șapte sute de prințese și trei sute de țiitoare; iar soțiile sale i‑au pervertit inima.

4 Când Solomon a îmbătrânit, soțiile sale i‑au întors inima înspre alți dumnezei, astfel că inima lui nu a mai fost în întregime aDomnului, Dumnezeul său, așa cum fusese inima tatălui său, David.

5 El i‑a slujit luiAștoret, zeița sidonienilor, și luiMilkom, spurcăciunea amoniților.

6 Și Solomon a făcut ce este rău în ochiiDomnuluiși nu L‑a urmat întru totul peDomnulca David, tatăl său.

7 Pe muntele din fața Ierusalimului, el a zidit o înălțime pentruChemoș, spurcăciunea moabiților, și pentruMoleh, spurcăciunea fiilor lui Amon.

8 Așa a făcut pentru toate soțiile sale străine care ardeau tămâie și aduceau jertfe dumnezeilor lor.

9 DomnulS‑a mâniat pe Solomon pentru că‑și îndepărtase inima de laDomnul, Dumnezeul lui Israel, Care i Se arătase de două ori.

10 El îi poruncise să nu slujească altor dumnezei. Dar el nu a păzit ce‑i porunciseDomnul.

11 ȘiDomnuli‑a spus lui Solomon: „Pentru că ai făcut acest lucru și nu ai păzit legământul Meu și hotărârile Mele, pe care ți le‑am dat, voi smulge regatul de la tine și îl voi da slujitorului tău.

12 Însă nu voi face acest lucru în timpul vieții tale, datorită lui David, tatăl tău, ci îl voi smulge din mâna fiului tău.

13 Totuși, nu voi smulge întregul regat de la el, ci îi voi lăsa fiului tău o seminție, datorită robului Meu David și datorită Ierusalimului pe care l‑am ales.“

Ultimii ani ai domniei lui Solomon: dușmanii lui Solomon

14 ApoiDomnula ridicat un dușman împotriva lui Solomon, pe edomitul Hadad, din sămânța regală a Edomului.

15 Pe vremea când David se lupta cu Edomul, Ioab, conducătorul oștirii, suindu‑se să‑i îngroape pe cei morți, a ucis orice bărbat din Edom.

16 Ioab și tot Israelul rămăseseră acolo timp de șase luni, până au ucis orice bărbat din Edom,

17 însă Hadad, care atunci era doar un băiețel, fugise în Egipt împreună cu câțiva edomiți dintre slujitorii tatălui său.

18 Ei au plecat din Midian și s‑au dus în Paran. Din Paran au luat cu ei niște bărbați și s‑au dus în Egipt, la Faraon, regele Egiptului, care i‑a dat lui Hadad o casă și niște pământ și s‑a îngrijit de hrana lui.

19 Hadad a găsit o așa mare bunăvoință înaintealui Faraon, încât acesta i‑a dat‑o de soție pe sora soției sale, regina Tahpenes.

20 Sora reginei Tahpenes i‑a născut un fiu cu numele Ghenubat, pe care Tahpenes l‑a crescut la curtea lui Faraon. Ghenubat a locuit împreună cu fiii lui Faraon în palatul acestuia.

21 În timp ce era în Egipt, Hadad a aflat că David a adormit alături de părinții săi și că și Ioab, conducătorul oștirii, era mort.

Atunci Hadad i‑a zis lui Faraon:

– Dă‑mi voie să mă întorc în țara mea!

22 Faraon l‑a întrebat:

– Ce‑ți lipsește la mine de vrei să te întorci în țara ta?

El a răspuns:

– Nimic, dar lasă‑mă să plec!

23 Dumnezeu a ridicat un alt dușman împotriva lui Solomon: pe Rezon, fiul lui Eliada, care fugise de la stăpânul său, Hadad-Ezer, regele din Țoba.

24 El a adunatîn jurul săuniște bărbați și a devenit căpetenia unei bande de prădători, atunci când David i‑a ucispe cei din Țoba. Ei s‑au dus la Damasc și s‑au stabilit în el. Astfel, ei au domnit în Damasc.

25 Rezon a fost un dușman al lui Israel în toate zilele lui Solomon, adăugând la răul pe care Hadad i l‑a făcut lui Solomon. El domnea peste Aram și l‑a urât pe Israel.

26 Apoi, slujitorul lui Solomon, Ieroboam, fiul lui Nebat, un efraimit din Țereda, a cărui mamă era Țerua, a ridicat mâna împotriva regelui.

27 Iată cu ce prilej a ridicat el mâna împotriva regelui: Solomon zidea Miloși astupa spărturile cetății tatălui său, David.

28 Ieroboam era un om destoinic, iar când Solomon a văzut cum își îndeplinește acest tânăr slujba, l‑a pus responsabil peste toțioameniide corvoadă din Casa lui Iosif.

29 Pe atunci, Ieroboam a ieșit din Ierusalim și s‑a întâlnit pe drum cu profetul Ahia din Șilo, care era îmbrăcat cu o manta nouă. Cei doi erau singuri pe câmp.

30 Atunci profetul Ahia a luat mantaua de pe el, a rupt‑o în douăsprezece bucăți

31 și i‑a zis lui Ieroboam: „Ia‑ți zece bucăți, căci așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel: «Voi rupe regatul din mâna lui Solomon și‑ți voi da ție zece seminții.

32 Dar lui îi va rămâne o seminție datorită robului Meu David și datorită cetății Ierusalim, pe care am ales‑o dintre toate semințiile lui Israel.

33 Voi face aceasta pentru că M‑au părăsit, și s‑au închinat laAștoret, zeița sidonienilor, luiChemoș, zeul moabiților, și luiMilkom, zeul fiilor lui Amon, și pentru că n‑au umblat pe căile Mele, ca să facă ceea ce este drept în ochii Mei și să păzească legile și hotărârile Mele, ca David, tatăl luiSolomon.

34 Însă nu voi lua întregul regat din mâna luiSolomon, căci l‑am pus domnitor pentru toate zilele vieții lui, datorită robului Meu David, pe care l‑am ales și care a păzit poruncile și hotărârile Mele.

35 Voi lua regatul din mâna fiului său și‑ți voi da ție zece seminții.

36 Însă îi voi da o seminție fiului său, pentru ca robul Meu David să aibă întotdeauna o lumină înaintea Mea, la Ierusalim, cetatea pe care am ales‑o pentru a‑Mi pune Numele acolo.

37 Iar pe tine te voi lua și vei domni peste tot ce‑ți va dori sufletul. Vei fi rege peste Israel!

38 Dacă vei asculta de tot ceea ce‑ți voi porunci, dacă vei umbla pe căile Mele și vei face ceea ce este drept în ochii Mei, păzind legile și hotărârile Mele, așa cum a făcut robul Meu David, atunci voi fi cu tine, îți voi zidi o Casă statornică, precum cea pe care i‑am zidit‑o lui David, și‑ți voi da ție pe Israel.

39 Voi smeri prin aceasta sămânța lui David, dar nu pentru totdeauna.»“

40 Solomon a încercat să‑l omoare pe Ieroboam, dar acesta s‑a ridicat și a fugit în Egipt, la regele Șișak, și a rămas acolo până când Solomon a murit.

Moartea lui Solomon

41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el și înțelepciunea sa, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor lui Solomon“?

42 Perioada în care Solomon a domnit în Ierusalim peste tot Israelul a fost de patruzeci de ani.

43 Apoi Solomon a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în cetatea tatălui său, David. Și în locul lui a domnit fiul său Roboam.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/11-70feae68737de027c2eb387f1f77b041.mp3?version_id=126—

Împrejurările divizării regatului lui Solomon

1 Roboam s‑a dus la Șehem, pentru că tot Israelul venise la Șehem să‑l facă rege.

2 Când Ieroboam, fiul lui Nebat, a auzit lucrul acesta, se afla încă în Egipt, acolo unde fugise de regele Solomon. Ieroboam locuia în Egipt.

3 Au trimis să‑l cheme, iar Ieroboam și întreaga adunare a lui Israel au venit și i‑au vorbit lui Roboam, zicând:

4 – Tatăl tău a îngreunat jugul nostru. Acum, despovărează‑ne de slujba aspră a tatălui tău și de jugul cel greu pe care l‑a pus peste noi și‑ți vom sluji!

5 El le‑a răspuns:

– Duceți‑vă și întoarceți‑vă la mine peste trei zile.

Și poporul a plecat.

6 Regele Roboam s‑a sfătuit cu bătrânii care i‑au slujit tatălui său, Solomon, în timpul vieții acestuia, întrebându‑i:

– Ce mă sfătuiți să răspund acestui popor?

7 Ei i‑au răspuns:

– Dacă vei fi astăzi un slujitor al acestui popor,dacăle vei sluji și dacă le vei răspunde prin cuvinte plăcute, ei vor fi slujitorii tăi toată viața lor.

8 ÎnsăRoboamn‑a luat în seamă sfatul pe care i l‑au dat bătrânii, ci a cerut și sfatul tinerilor cu care a copilărit și care‑i slujeau.

9 El i‑a întrebat:

– Ce mă sfătuiți? Cum să răspundem acestui popor care mi‑a cerut să‑l despovărez de jugul pe care tatăl meu l‑a pus peste el?

10 Tinerii care copilăriseră împreună cu el i‑au răspuns:

– Acestui popor, care ți‑a zis: „Tatăl tău ne‑a îngreunat jugul, însă tu să‑l iei de peste noi“, să‑i spui astfel: „Degetul meu cel mic este mai gros decât coapsele tatălui meu!

11 Tatăl meu a pus un jug greu peste voi, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru. Tatăl meu v‑a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni.“

12 Ieroboam, însoțit de tot poporul, a venit la Roboam a treia zi, după cum le poruncise regele când le zisese: „Întoarceți‑vă la mine peste trei zile!“

13 Regele i‑a răspuns aspru poporului.

El n‑a luat în seamă sfatul pe care i l‑au dat bătrânii

14 și le‑a vorbit potrivit sfatului tinerilor, zicând:

– Tatăl meu v‑a îngreunat jugul, dar eu voi adăuga mai mult la jugul vostru! Tatăl meu v‑a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni!

15 Astfel regele n‑a ascultat de popor, fiindcă această întorsătură a lucrurilor venea de laDomnul, pentru caDomnulsă‑Și împlinească cuvântul pe care‑l rostise cu privire la Ieroboam, fiul lui Nebat, prin șilonitul Ahia.

16 Când tot Israelul a văzut că regele nu l‑a ascultat, poporul i‑a răspuns regelui, zicând:

– Ce parte avem noi în David?

N‑avemnicio moștenire în fiul lui Ișai.

La corturile tale, Israel!

Vezi‑ți de Casa ta, David!

Și Israel a plecat acasă.

17 Roboam însă a continuat să domnească peste fiii lui Israel care locuiau în cetățile lui Iuda.

18 Regele Roboam l‑a trimisla eipe Adoniram, care era mai mare peste oamenii de corvoadă, dar tot Israelul l‑a lovit cu pietre, și el a murit. Atunci regele Roboam s‑a grăbit să se urce în car ca să fugă la Ierusalim.

19 Așa s‑a răzvrătit Israel împotriva Casei lui Davidși așa a și rămaspână în ziua aceasta.

20 Când tot Israelul a auzit că Ieroboam s‑a întors, au trimis să‑l cheme în comunitate și l‑au făcut rege peste tot Israelul. Niciunul nu s‑a dus după Casa lui David, în afară de seminția lui Iuda.

21 Când Roboam a ajuns la Ierusalim, a adunat toată Casa lui Iuda și seminția lui Beniamin – o sută optzeci de mii de bărbați aleși și gata de luptă – ca să lupte împotriva Casei lui Israel și să aducă din nou regatulsub stăpânirealui Roboam, fiul lui Solomon.

22 Dar Cuvântul lui Dumnezeu a venit la Șemaia, omul lui Dumnezeu, zicând:

23 „Spune‑le lui Roboam, fiul lui Solomon, regele lui Iuda, întregii Case a lui Iuda și a lui Beniamin, precum și celor rămași din popor:

24 «Așa vorbeșteDomnul: ‘Să nu porniți la luptă împotriva fraților voștri, fiii lui Israel! Întoarceți‑vă fiecare acasă, căci de la Mine a venit lucrul acesta.’»“ Ei au ascultat CuvântulDomnuluiși s‑au întorsacasă, potrivit porunciiDomnului.

Ieroboam instituie cultul vițelului în Israel

25 Ieroboam a zidit cetatea Șehem pe muntele lui Efraim și a locuit acolo. Apoi a ieșit de acolo și a ziditcetateaPeniel.

26 Ieroboam a zis în inima lui: „S‑ar putea ca acum regatul să se întoarcă la Casa lui David.

27 Dacă acest popor se va sui la CasaDomnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda. Pe mine mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda.“

28 După ce s‑a sfătuit, regele a făcut doi viței de aur și le‑a zis: „Este prea mult pentru voi să vă suiți până la Ierusalim. Israel, iată dumnezeii tăi care te‑au scos din țara Egiptului!“

29 L‑a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan.

30 Și acest lucru a devenit un prilej de păcătuire; poporul mergea până la Dansă se închineînaintea unuiadintre viței.

31 Ieroboama construit sanctuare pe înălțimi și a numit preoți din tot poporul, deși nu făceau parte dintre leviți.

32 Ieroboam a stabilit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, precum cea din Iuda, și aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe vițeilor pe care‑i făcuse și a numit preoți pentru înălțimile pe care le zidise.

33 În ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese singur, el a adus jertfe pe altarul pe care‑l construise la Betel. Astfel, el a rânduit o sărbătoare pentru fiii lui Israel și se ducea la altar ca să ardă tămâie.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/12-e60fa9a637159ef89fe6ac055273f136.mp3?version_id=126—

Omul lui Dumnezeu din Iuda

1 Atunci, un om al lui Dumnezeu a venit din Iuda la Betel, după CuvântulDomnului, în timp ce Ieroboam stătea lângă altar, arzând tămâie.

2 El a strigat împotriva altarului, potrivit CuvântuluiDomnului, și a zis: „Altarule, altarule! Așa vorbeșteDomnul: «Iată că se va naște un fiu Casei lui David, al cărui nume va fi Iosia. El va înjunghia pe tine preoții înălțimilor, care aduc jertfe aici, și oseminte omenești se vor arde pe tine!»“

3 El a dat un semn în aceeași zi, zicând: „Acesta este semnul pe careDomnull‑a dat: altarul se va despica, iar cenușa din el se va împrăștia.“

4 Când a auzit cuvântul pe care omul lui Dumnezeu îl vestise împotriva altarului din Betel, regele Ieroboam și‑a întins mâna de deasupra altarului, zicând: „Prindeți‑l!“ Dar mâna pe care o întinsese spreomul lui Dumnezeus‑a uscat, astfel că nu și‑a mai putut‑o trage înapoi.

5 Altarul s‑a despicat, iar cenușa din el s‑a împrăștiat, potrivit semnului pe care omul lui Dumnezeu îl dăduse prin CuvântulDomnului.

6 Atunci regele i‑a răspuns omului lui Dumnezeu și a zis: „Mijlocește laDomnul, Dumnezeul tău, și roagă‑te pentru mine ca să‑mi pot trage mâna înapoi!“ Omul lui Dumnezeu a mijlocit laDomnul, iar mâna regelui s‑a refăcut și a devenit ca mai înainte.

7 Regele i‑a zis omului lui Dumnezeu:

– Vino cu mine acasă, înviorează‑te și îți voi da un dar!

8 Omul lui Dumnezeu i‑a răspuns regelui:

– Chiar dacă mi‑ai da jumătate din averea ta, nu voi veni cu tine, nu voi mânca pâine, nici nu voi bea apă în acest loc,

9 pentru că mi s‑a poruncit prin CuvântulDomnului: „Să nu mănânci pâine, să nu bei apă și să nu te întorci pe același drum pe care te vei duce!“

10 Astfel, el a plecat pe un alt drum și nu s‑a întors pe același drum pe care venise la Betel.

11 În Betel locuia un profet bătrân. Fiii săi au venit și i‑au istorisit tatălui lor tot ceea ce făcuse omul lui Dumnezeu în Betel în acea zi, precum și cuvintele pe care i le spusese regelui.

12 Atunci tatăl lor i‑a întrebat: „Pe ce drum a plecat?“ Fiii săi văzuseră pe ce drum plecase omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda.

13 Apoi el le‑a zis fiilor săi: „Înșeuați‑mi măgarul!“ După ce i‑au înșeuat măgarul, a încălecat pe el

14 și s‑a dus după omul lui Dumnezeu.

L‑a găsit șezând sub un terebint și l‑a întrebat:

– Tu ești omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda?

El a răspuns:

– Eu sunt.

15 Atunci el i‑a zis:

– Vino acasă cu mine și mănâncă pâine.

16 Dar acesta a răspuns:

– Nu pot să mă întorc și să merg cu tine, nici să mănânc pâine, nici să beau apă în acest loc,

17 pentru că mi s‑a spus prin CuvântulDomnului: „Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă acolo și să nu te întorci pe același drum pe care te vei duce!“

18 El i‑a zis:

– Și eu sunt profet ca tine. Și un înger mi‑a vorbit prin CuvântulDomnului, zicând: „Adu‑l înapoi acasă cu tine ca să mănânce pâine și să bea apă!“

Îl mințea.

19 Atunciomul lui Dumnezeus‑a întors cu el, a mâncat pâine și a băut apă în casa lui.

20 În timp ce stăteau la masă, CuvântulDomnuluia venit la profetul care‑l adusese înapoi

21 și el a strigat împotriva omului lui Dumnezeu care venise din Iuda, zicând: „Așa vorbeșteDomnul: «Pentru că nu L‑ai ascultat peDomnulși nu ai păzit porunca pe careDomnul, Dumnezeul tău, ți‑a dat‑o,

22 ci te‑ai întors și ai mâncat pâine și ai băut apă în locul despre care îți poruncise să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă, cadavrul tău nu va fi înmormântat în mormântul părinților tăi.»“

23 După ceomul lui Dumnezeua terminat de mâncat și de băut, profetul care‑l adusese înapoi i‑a înșeuat măgarul.

24 El a plecat și a întâlnit pe drum un leu care l‑a omorât. Cadavrul lui a fost aruncat pe drum. Atât măgarul, cât și leul stăteau lângă cadavru.

25 Niște bărbați care treceau pe acolo au văzut cadavrul întins pe drum și leul stând lângă el și au venit să spună acest lucru în cetatea în care locuia profetul cel bătrân.

26 Când profetul care‑l întorsese din drumul lui a auzit acest lucru, a zis: „Acesta este omul lui Dumnezeu, care n‑a ascultat de CuvântulDomnului.Domnull‑a datîn gheareleleului, care l‑a sfâșiat și l‑a omorât, potrivit cuvântului pe care îl spuseseDomnul.“

27 Apoi le‑a zis fiilor săi: „Înșeuați‑mi măgarul!“ Și ei l‑au înșeuat.

28 El a plecat și a găsit cadavrul întins pe drum, iar măgarul și leul stând lângă cadavru. Leul nu mâncase cadavrul, nici nu sfâșiase măgarul.

29 Atunci profetul a ridicat cadavrul omului lui Dumnezeu, l‑a pus pe măgar și s‑a întors în cetate să‑l jelească și să‑l înmormânteze.

30 I‑a așezat cadavrul în propriul său mormânt și l‑a jelit, zicând: „Vai, frate!“

31 După ce l‑a înmormântat, profetul le‑a spus fiilor săi: „Când voi muri, înmormântați‑mă în mormântul în care este înmormântat omul lui Dumnezeu. Așezați‑mi oasele lângă oasele lui,

32 deoarece cuvântul pe care el l‑a rostit, potrivit porunciiDomnului, împotriva altarului care se află în Betel și împotriva tuturor sanctuarelor de pe înălțimile care se găsesc în cetățile Samariei, se va împlini.“

33 Ieroboam nu s‑a întors de la calea lui cea rea nici după acest eveniment, ci a numit preoți pentru înălțimi, luați din tot poporul. Cei doritori erau învestiți de el ca preoți pentru înălțimi.

34 Acesta a fost păcatul familiei lui Ieroboam, care a dus la ștergerea și nimicirea ei de pe fața pământului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/13-7a815c8726ec8890dfd5d7f470a6e04f.mp3?version_id=126—

Ahia profețește împotriva familiei lui Ieroboam

1 În vremea aceea, Abia, fiul lui Ieroboam, s‑a îmbolnăvit.

2 Ieroboam i‑a zis soției sale: „Te rog, ridică‑te, deghizează‑te, ca să nu fii recunoscută că ești soția lui Ieroboam, și du‑te la Șilo. Iată că acolo este profetul Ahia, cel care mi‑a spus că eu voi fi rege peste acest popor.

3 Ia cu tine zece pâini, niște plăcinte și un vas cu miere și du‑te la el. El îți va spune ce i se va întâmpla copilului.“

4 Soția lui Ieroboam a făcut ce i s‑a spus: s‑a ridicat și s‑a dus la Ahia acasă, în Șilo.

Ahia nu putea să vadă pentru că vederea îi slăbise din cauza bătrâneții,

5 darDomnulîi spusese: „Iată că soția lui Ieroboam va veni să te întrebe despre fiul ei, căci este bolnav. Să‑i vorbești așa și așa. Când va ajunge, se va da drept altcineva.“

6 Când Ahia a auzit zgomotul pașilor ei, în clipa în care intra pe ușă, i‑a zis: „Intră, soția lui Ieroboam! De ce pretinzi că ești altcineva? Sunt trimis la tine cu un mesaj aspru.

7 Du‑te și spune‑i lui Ieroboam ce a zisDomnul, Dumnezeul lui Israel: «Te‑am ridicat din mijlocul poporului și te‑am pus conducător peste poporul Meu, Israel.

8 Am rupt regatul de la Casa lui David și ți l‑am dat ție, dar tu nu ai fost ca robul Meu David, care a păzit poruncile Mele și care M‑a urmat din toată inima, făcând doar ce este drept în ochii Mei.

9 Tu ai făcut mai mult rău decât toți cei care au fost înainte de tine. Te‑ai dus și ți‑ai făcut alți dumnezei și idoli turnați ca să Mă mânii, iar pe Mine M‑ai aruncat înapoia ta.

10 De aceea voi aduce nenorocirea peste familia lui Ieroboam; voi nimici orice bărbat din Israel care‑i aparține lui Ieroboam, fie rob, fie liber și voi arde familia lui Ieroboam așa cum arde cineva bălegarul, până va pieri.

11 Câinii îi vor devora pe cei ai lui Ieroboam care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.» CăciDomnula vorbit.

12 Cât despre tine, ridică‑te și du‑te acasă. Când îți vor păși picioarele în cetate, copilul va muri.

13 Tot Israelul îl va jeli și‑l va înmormânta. El este singurul,dintre cei care‑i aparținlui Ieroboam, care va fi înmormântat, pentru că el este singurul din familia lui Ieroboam în care s‑a găsit ceva bun pentruDomnul, Dumnezeul lui Israel.

14 DomnulÎși va ridica un rege peste Israel, care va nimici familia lui Ieroboam. Astăzi este acea zi! Chiar acum!

15 Domnulîl va lovi pe Israel și astfel el va fi ca o trestie care se clatină în apă. El îl va dezrădăcina pe Israel din această țară bună, pe care le‑o dăduse părinților lor și‑i va împrăștia dincolo de Râu, pentru că și‑au făcutașere, mâniindu‑L peDomnul.

16 El îl va părăsi pe Israel din cauza păcatelor pe care Ieroboam le‑a săvârșit și prin care l‑a făcut și pe Israel să păcătuiască.“

17 Soția lui Ieroboam s‑a ridicat și s‑a întors la Tirța. Când a pășit ea peste pragul palatului, copilul a murit.

18 L‑au înmormântat și tot Israelul l‑a jelit, așa cumDomnulvorbise prin robul Său, profetul Ahia.

19 Celelalte fapte ale lui Ieroboam, războaiele pe care le‑a purtat și felul în care a domnit, iată, ele sunt scrise în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“.

20 Ieroboam a domnit timp de douăzeci și doi de ani, apoi a adormit alături de părinții săi. Și în locul lui a domnit fiul său Nadab.

Domnia lui Roboam în Iuda

21 Roboam, fiul lui Solomon, domnea în Iuda. El era în vârstă de patruzeci și unu de ani când a început să domnească și a domnit timp de șaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe careDomnulo alesese dintre toate semințiile lui Israel pentru a‑Și pune Numele Său în ea. Mama lui era amonită și se numea Naama.

22 Iuda a făcut ce este rău în ochiiDomnului. Ei I‑au stârnit gelozia prin păcatele pe care le‑au săvârșit, mai mult decât o făcuseră părinții lor.

23 De asemenea, ei și‑au zidit înălțimi, stâlpi sacri șiașerepe orice deal înalt și sub orice copac verde.

24 Erau în țară chiar și bărbați care se prostituau. Ei au săvârșit toate urâciunile neamurilor pe careDomnulle alungase dinaintea fiilor lui Israel.

25 În al cincilea an al regelui Roboam, Șișak, regele Egiptului, s‑a suit împotriva Ierusalimului.

26 El a luat comorile CaseiDomnuluiși comorile palatului regelui; a luat totul. A luat și toate scuturile de aur făcute de Solomon.

27 În locul lor, regele Roboam a făcut niște scuturi de bronz, pe care le‑a pus sub responsabilitatea căpeteniilor gărzilor, cei care păzeau intrarea palatului regelui.

28 De fiecare dată când regele mergea la CasaDomnului, căpeteniile gărzilor le purtauînaintea lui, după care le aduceau înapoi în odaia gărzilor.

29 Celelalte fapte ale lui Roboam și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

30 Între Roboam și Ieroboam a fost război tot timpul.

31 Roboam a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în Cetatea lui David. Mama lui fusese amonita Naama. Apoi în locul lui a domnit fiul său Abia.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/14-3b69296d96104094b4db70995cd95b2d.mp3?version_id=126—

Domnia lui Abia în Iuda

1 În al optsprezecelea an al regelui Ieroboam, fiul lui Nebat, peste Iuda a început să domnească Abia.

2 El a domnit la Ierusalim timp de trei ani. Mama lui se numea Maaca și era fiica lui Absalom.

3 El a trăit în toate păcatele pe care tatăl său le săvârșise înaintea lui și inima lui nu I‑a fostdevotatăîn întregimeDomnului, Dumnezeul său, cum fusese inima tatălui său David.

4 Totuși,Domnul, Dumnezeul său, i‑a dat o lumină în Ierusalim de dragul lui David, ridicându‑lla tronpe fiul său după el și consolidând Ierusalimul,

5 căci David a făcut ce este drept în ochiiDomnuluiși toată viața lui nu s‑a abătut de la niciuna dintre poruncile pe care El i le dăduse, în afară de evenimentul cu hititul Urie.

6 Cât timp a trăit Roboam, Ieroboam a fost în război cu el.

7 Celelalte fapte ale lui Abia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? Între Abia și Ieroboam a fost război.

8 Abia a adormit alături de părinții săi și l‑au înmormântat în Cetatea lui David, iar în locul lui a domnit fiul său Asa.

Domnia lui Asa în Iuda

9 În al douăzecilea an al lui Ieroboam, regele lui Israel, Asa a început să domnească peste Iuda.

10 El a domnit la Ierusalim timp de patruzeci și unu de ani. Bunica lui se numea Maaca și era fiica lui Absalom.

11 Asa a făcut ce este drept în ochiiDomnului, ca tatăl său David.

12 I‑a nimicit din țară pe bărbații care se prostituauși a îndepărtat toți idolii pe care părinții lui îi făcuseră.

13 De asemenea, chiar și pe bunicasa Maaca, nu a mai lăsat‑o să fie regină, pentru că făcuse un idol hidos alAșerei. Asa i‑a sfărâmat idolul și l‑a ars lângă uedulChidron.

14 Dar înălțimile nu au fost îndepărtate, deși inima lui Asa I‑a fostdevotatăîn întregimeDomnuluiîn toate zilele lui.

15 El a adus în CasaDomnuluilucrurile pe care el și tatăl său le închinaserăDomnului: argintul, aurul și celelalte obiecte.

16 Între Asa și Bașa, regele lui Israel, a fost război în toate zilele lor.

17 Bașa, regele lui Israel, s‑a suit împotriva lui Iuda. El a fortificat Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intreîn teritoriullui Asa, regele lui Iuda.

18 Asa a luat tot argintul și aurul care rămăsese în vistieriile CaseiDomnuluiși în vistieriile palatului regelui și l‑a dat slujitorilor săi. Apoi, regele Asa i‑a trimis pe aceștia la Ben‑Hadad, fiul lui Tab‑Rimon, fiul lui Hezion, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându‑i:

19 „Să fie un legământ între mine și tine, așa cum a fost între tatăl meu și tatăl tău. Iată, îți trimit un dar de argint și de aur. Du‑te deci și rupe legământul tău cu Bașa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“

20 Ben‑Hadad a ascultat de regele Asa și i‑a trimis pe conducătorii oștirilor sale împotriva cetăților lui Israel. Ei au cucerit cetățile Iyon, Dan, Abel-Bet-Maaca, tot Chineretul, precum și toată țara lui Neftali.

21 Când Bașa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama și s‑a retras la Tirța.

22 Atunci regele Asa i‑a chemat pe toți cei din Iuda – niciunul n‑a fost scutit – ca să ia pietrele și lemnele folosite de Bașa la fortificarea Ramei. Regele Asa le‑a folosit la fortificarea Ghevei din Beniamin și a Mițpei.

23 Celelalte fapte ale lui Asa, toată puterea lui, tot ce a făcut el și cetățile pe care le‑a zidit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“? La bătrânețe el a avut o boală de picioare.

24 Asa a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat alături de părinții săi, în cetatea tatălui său David. Apoi în locul lui a domnit fiul său Iehoșafat.

Domnia lui Nadab peste Israel și complotul lui Bașa

25 Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a domnit timp de doi ani peste Israel.

26 El a făcut ce este rău în ochiiDomnuluiși a trăit ca tatăl său; a trăit în păcatele prin careacestaîl făcuse și pe Israel să păcătuiască.

27 Bașa, fiul lui Ahia, din seminția lui Isahar, a uneltit împotriva lui și l‑a ucis la Ghibeton, care aparține filistenilor, în timp ce Nadab și tot Israelul asediau Ghibetonul.

28 Bașa l‑a omorât în al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, și a domnit el în locul lui.

29 Când a devenit rege, Bașa a omorât toată familia lui Ieroboam. N‑a lăsat pe nimeni în viață dintre cei ai lui Ieroboam, ci i‑a nimicit pe toți, potrivit cuvântuluirostitdeDomnulprin robul Său Ahia din Șilo,

30 din cauza păcatelor pe care Ieroboam le făcuse și prin care îl făcuse și pe Israel să păcătuiască, mâniindu‑L astfel peDomnul, Dumnezeul lui Israel.

31 Celelalte fapte ale lui Nadab și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

32 Între Asa și Bașa, regele lui Israel, a fost război în toate zilele lor.

Domnia lui Bașa peste Israel

33 În al treilea an al lui Asa, regele lui Iuda, Bașa, fiul lui Ahia, a început să domnească peste tot Israelul, la Tirța, și a domnit timp de douăzeci și patru de ani.

34 El a făcut ce este rău în ochiiDomnuluiși a umblat pe căile lui Ieroboam, comițând păcatele prin care acesta îl făcuse și pe Israel să păcătuiască.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/15-61180c37b9a6b989372bf3f73a4dba9f.mp3?version_id=126—

1 Atunci CuvântulDomnuluia vorbit împotriva lui Bașa prin Iehu, fiul lui Hanani, zicând:

2 „Te‑am ridicat din pulbere și te‑am pus conducător peste poporul Meu, Israel, dar tu ai umblat pe căile lui Ieroboam și l‑ai făcut pe poporul Meu Israel să păcătuiască, mâniindu‑Mă prin păcatele lor.

3 De aceea îl voi nimici pe Bașa împreună cu familia lui și voi face familiei lui cum am făcut familiei lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

4 Câinii îi vor devora pe cei ai lui Bașa care vor muri în cetate, iar păsările cerului îi vor devora pe cei care vor muri pe câmp.“

5 Celelalte fapte ale lui Bașa, ce a făcut el și puterea lui nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

6 Bașa a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat la Tirța, iar fiul său Ela a domnit în locul lui.

7 CuvântulDomnuluivorbise împotriva lui Bașa și împotriva familiei lui prin profetul Iehu, fiul lui Hanani, atât din cauza tuturor relelor pe care acesta le făcuse în ochiiDomnului, mâniindu‑L prin faptele lui și devenind asemenea familiei lui Ieroboam, cât și din cauză că el făcuse să piarăfamilia lui Ieroboam.

Domnia lui Ela peste Israel și complotul lui Zimri

8 În al douăzeci și șaselea an al lui Asa, regele lui Iuda, Ela, fiul lui Bașa, a început să domnească peste Israel. Ela domnitla Tirța timp de doi ani.

9 Slujitorul său Zimri, conducător peste jumătate dintre carele sale, a uneltit împotriva lui. Ela era la Tirța, îmbătându‑se în casa lui Arța, cel care răspundea de palatul din Tirța.

10 Zimri a intrat, l‑a lovit și l‑a omorât în al douăzeci și șaptelea an al lui Asa, regele lui Iuda. Apoi a început să domnească în locul lui.

11 De îndată ce a devenit rege și s‑a așezat pe tronul său, a ucis toată familia lui Bașa; n‑a lăsat în viață niciun bărbat, nici dintre rudele sale, nici dintre prietenii săi.

12 Astfel, Zimri a nimicit toată familia lui Bașa, potrivit cuvântului rostit deDomnulîmpotriva lui Bașa prin profetul Iehu,

13 din cauza tuturor păcatelor pe care le‑au săvârșit Bașa și fiul său Ela și prin care l‑au făcut și pe Israel să păcătuiască, mâniindu‑L peDomnul, Dumnezeul lui Israel, prin idolii lor deșerți.

14 Celelalte fapte ale lui Ela și ce a făcut el nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

Domnia lui Zimri peste Israel și complotul lui Omri

15 În al douăzeci și șaptelea an al lui Asa, regele lui Iuda, Zimri a domnit la Tirța șapte zile, în timp ce poporul asedia Ghibetonul care aparținea filistenilor.

16 Poporul care era în tabără a aflat că Zimri a uneltit împotriva regelui și că l‑a ucis. Și în ziua aceea, chiar acolo în tabără, tot Israelul l‑a făcut rege peste Israel pe Omri, conducătorul oștirii.

17 Apoi Omri împreună cu tot Israelul care era cu el s‑au suit din Ghibeton și au asediat Tirța.

18 Când Zimri a văzut că cetatea a fost capturată, a intrat în fortăreața palatului regelui. El a dat foc palatului regelui peste el și a murit

19 din cauza păcatelor pe care le‑a săvârșit, făcând ce este rău în ochiiDomnului, umblând pe căile lui Ieroboam și trăind în păcatele pe care acesta le săvârșise și prin care îl făcuse și pe Israel să păcătuiască.

20 Celelalte fapte ale lui Zimri și uneltirea pe care a făcut‑o, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

21 Atunci, poporul Israel s‑a împărțit în două: jumătate din popor dorea să‑l facă rege pe Tibni, fiul lui Ghinat, iar cealaltă jumătate, pe Omri.

22 Poporul care era de partea lui Omri a triumfat asupra poporului care‑l urma pe Tibni, fiul lui Ghinat. Astfel, Tibni a murit, iar Omri a devenit rege.

Domnia lui Omri peste Israel

23 Omri a început să domnească peste Israel în al treizeci și unulea an al lui Asa, regele lui Iuda, șia domnittimp de doisprezece ani, dintre care șase în Tirța.

24 El a cumpărat de la Șemer dealul Samariei cu doi talanți de argint. Apoi a zidit o cetate pe deal și i‑a pus numele Samaria, după numele lui Șemer,fostulproprietar al dealului.

25 Însă Omri a făcut ce este rău în ochiiDomnului; a făcut mai mult rău decât toți cei care fuseseră înainte de el.

26 El a trăit întru totul ca Ieroboam, fiul lui Nebat. A trăit în păcatele prin care acesta îl făcuse și pe Israel să păcătuiască, mâniindu‑L peDomnul, Dumnezeul lui Israel, prin idolii lor deșerți.

27 Celelalte fapte ale lui Omri, ce a făcut el și puterea pe care el și‑a arătat‑o, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

28 Omri a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Samaria, iar fiul său Ahab a început să domnească în locul lui.

Consolidarea dinastiei lui Omri: regele Ahab

29 Ahab, fiul lui Omri, a început să domnească peste Israel în al treizeci și optulea an al lui Asa, regele lui Iuda. Ahab, fiul lui Omri, a domnit timp de douăzeci și doi de ani peste Israel, în Samaria.

30 Ahab, fiul lui Omri, a făcut mai mult rău în ochiiDomnuluidecât toți cei care au fost înainte de el.

31 Și, ca și cum ar fi fost puțin lucru să trăiască în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, el și‑a mai luat‑o de soție și pe Izabela, fiica lui Etbaal, regele sidonienilor, i‑a slujit luiBaalși i s‑a închinat.

32 El a așezat un altar pentruBaalîn templul luiBaal, pe care‑l zidise în Samaria

33 și a făcut un stâlp alAșerei. Ahab a făcut mai mult rău decât toți regii lui Israel care au fost înainte de el, mâniindu‑L peDomnul, Dumnezeul lui Israel.

34 În timpul lui, Hiel betelitul a rezidit Ierihonul. I‑a pus temeliile cu prețul lui Abiram, întâiul său născut, și i‑a ridicat porțile cu prețul lui Segub, fiul său cel mai tânăr, potrivit cuvântului rostit deDomnulprin Iosua, fiul lui Nun.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/16-6d9d0eeed7bf99d95c44479b20e9a29d.mp3?version_id=126—

Profetul Ilie anunță seceta

1 Ilietișbitul, unul din locuitorii Ghiladului, i‑a zis lui Ahab: „Viu esteDomnul, Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia stau, că nu va fi nici rouă, nici ploaie în acești ani decât la cuvântul meu.“

2 Apoi CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Ilie, zicând:

3 „Pleacă de aici, du‑te spre răsărit și ascunde‑te lângă uedulCherit, care se află la răsărit de Iordan.

4 Vei bea apă din ued. Le‑am poruncit corbilor să‑ți asigure hrana acolo.“

5 El a făcut potrivit CuvântuluiDomnului: s‑a dus și s‑a așezat lângă uedul Cherit, care se află la răsărit de Iordan.

6 Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața, și pâine și carne seara, iar el bea apă din ued.

7 După o vreme însă, uedul a secat, pentru că nu mai plouase în țară.

Ilie și văduva din Sarepta

8 Atunci CuvântulDomnuluii‑a vorbit, zicând:

9 „Ridică‑te, du‑te la Sarepta care aparține de Sidon și locuiește acolo! Iată, i‑am poruncit unei văduve de acolo să‑ți asigure hrana.“

10 El s‑a ridicat și s‑a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetății, iată că acolo era o văduvă care strângea lemne.

El a strigat‑o și a zis:

– Te rog, adu‑mi puțină apă într‑un vas ca să beau!

11 Ea a plecat să‑i aducă apă, dar Ilie a strigat‑o și a zis:

– Te rog, adu‑mi și o bucată de pâine în mâna ta!

12 Ea a răspuns:

– Viu esteDomnul, Dumnezeul tău, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într‑un urcior și puțin ulei într‑un vas. Dar iată, strângacumdouă bucăți de lemne, apoi mă voi întoarce acasă și voi pregăti cu acesteapâinepentru mine și pentru fiul meu, ca să mâncăm; după aceea vom muri.

13 Ilie i‑a zis:

– Nu te teme. Du‑te și fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o turtă mică pentru mine și adu‑mi‑o. După aceea vei face și pentru tine și pentru fiul tău,

14 căci așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel: „Făina din urcior nu se va termina, iar uleiul din vas nu se va împuțina, până în ziua în careDomnulva da ploaie pe fața pământului.“

15 Ea s‑a dus și a făcut după cuvântul lui Ilie. Și astfel ea, Ilie și familia ei au avut de mâncare în fiecare zi.

16 Făina din urcior nu s‑a terminat și uleiul din vas nu s‑a împuținat, după CuvântulDomnuluirostit prin Ilie.

17 După aceea, fiul femeii, stăpâna casei, s‑a îmbolnăvit. S‑a îmbolnăvit atât de grav, încât n‑a mai rămas suflare în el.

18 Atunci ea i‑a zis lui Ilie:

– Ce ai împotriva mea, om al lui Dumnezeu? Ai venit aici să‑mi amintești nelegiuirea mea și să aduci moartea fiului meu?

19 El i‑a răspuns:

– Dă‑mi‑l pe fiul tău.

L‑a luat din brațele ei, l‑a dus în odaia de sus unde locuia el și l‑a așezat pe patul său.

20 Apoi a strigat cătreDomnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce ai adus această nenorocire peste această văduvă la care locuiesc, făcând ca fiul ei să moară?“

21 El s‑a întins de trei ori peste copil și a strigat cătreDomnul, zicând: „Doamne, Dumnezeul meu, Te rog,făca sufletul acestui copil să se întoarcă în lăuntrul lui!“

22 Domnula ascultat glasul lui Ilie. Sufletul copilului s‑a întors în lăuntrul lui și el a revenit la viață.

23 Ilie a luat copilul, l‑a coborât din odaia de sus în casă, i l‑a dat mamei sale și i‑a zis:

– Iată, fiul tău trăiește!

24 Femeia i‑a zis lui Ilie:

– Acum știu că ești un om al lui Dumnezeu, iar CuvântulDomnuluieste adevăr în gura ta!

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/17-a0ed967c0fd3f6708f46da5fc31d27b6.mp3?version_id=126—

Profetul Ilie anunță încetarea secetei

1 După multe zile, CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Ilie, în al treilea an, zicând: „Du‑teșiînfățișează‑te înaintea lui Ahab! Voi da ploaie pe fața pământului.“

2 Ilie s‑a dus să se înfățișeze înaintea lui Ahab.

În Samaria era foamete mare.

3 Ahab l‑a chemat pe Obadia, cel care răspundea de palat. Obadia se temea mult deDomnul,

4 iar când Izabela i‑a omorât pe profețiiDomnului, Obadia a luat o sută de profeți, a ascuns câte cincizeci încâteo peșteră și le‑a asigurat pâine și apă.

5 Ahab i‑a zis lui Obadia: „Du‑te prin țară, pe la toate izvoarele de apă și pe la toate uedurile! Poate că vom găsi iarbă ca să păstrăm caii și catârii în viață, astfel încât să nu trebuiască să omorâm vreunul din animale.“

6 Apoi și‑au împărțit între ei teritoriul pe care urmau să‑l străbată: Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe un alt drum.

7 În timp ce era pe drum, iată că l‑a întâlnit Ilie.

El l‑a recunoscut, s‑a aruncat cu fațala pământși l‑a întrebat:

– Tu ești, stăpânul meu Ilie?

8 El i‑a răspuns:

– Eu sunt. Du‑te și spune‑i stăpânului tău: „Iată,a venitIlie.“

9 Obadia a zis:

– Cu ce am păcătuit, de‑l dai pe robul tău pe mâna lui Ahab ca să fie omorât?

10 Viu esteDomnul, Dumnezeul tău, că n‑a rămas niciun neam și niciun regat unde stăpânul meu să nu fi trimis să te caute. Iar când spuneau că nu ești acolo, punea regatul sau neamul acela să jure că nu te‑a găsit.

11 Acum tu zici: „Du‑te și spune‑i stăpânului tău: «Iată,a venitIlie.»“

12 Iar apoi, când voi pleca de la tine, DuhulDomnuluite va duce pe nu știu unde! Astfel, dacă mă duc să‑i spun lui Ahab, iar el nu te va găsi, mă va ucide. Însă robul tău se teme deDomnuldin tinerețea lui.

13 Nu i s‑a spus stăpânului meu ce am făcut când Izabela îi omora pe profețiiDomnului? Am ascuns o sută dintre profețiiDomnului, câte cincizeci în câte o peșteră, și le‑am asigurat pâine și apă.

14 Iar acum tu zici: „Du‑te și spune‑i stăpânului tău: «Iată,a venitIlie.»“ Mă va ucide!

15 Ilie a zis:

– Viu esteDomnulOștirilor, înaintea Căruia stau, că astăzi mă voi înfățișa înaintea luiAhab.

Ilie pe muntele Carmel

16 Obadia a pornit să‑l întâmpine pe Ahab și să‑l înștiințeze. Apoi Ahab s‑a dus să‑l întâlnească pe Ilie.

17 Când Ahab l‑a văzut pe Ilie, i‑a zis:

– Tu ești acela care‑l nenorocește pe Israel?

18 Ilie a răspuns:

– Nu eu l‑am nenorocit pe Israel, ci tu și familia tatălui tău, prin faptul că ați părăsit poruncileDomnuluiși te‑ai dus dupăBaal.

19 Strânge acum tot Israelul la mine, pe muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de profeți ai luiBaalși pe cei patru sute de profeți aiAșerei, care mănâncă la masa Izabelei.

20 Ahab a trimis după toți fiii lui Israel și i‑a strâns pe profeți la muntele Carmel.

21 Atunci Ilie s‑a apropiat de tot poporul și a zis:

– Până când veți mai șchiopăta între două cârje? DacăDomnuleste Dumnezeu, urmați‑L pe El, iar dacăBaaleste Dumnezeu, urmați‑l pe acesta!

Poporul nu i‑a răspuns nimic.

22 Apoi Ilie a zis poporului:

– Eu sunt singurul care am rămas dintre profețiiDomnului, iar profeții luiBaalsunt în număr de patru sute cincizeci.

23 Să ni se dea doi tauri. Ei să‑și aleagă un taur, să‑l taie în bucăți și să‑l așeze pe lemnelede pe altar, dar să nu‑i dea foc. Iar eu voi pregăti celălalt taur și‑l voi așeza pe lemne, dar nu‑i voi da foc.

24 Apoi, voi să chemați numele dumnezeului vostru, iar eu voi chema NumeleDomnului. Dumnezeul care va răspunde prin foc, Acela esteadevăratulDumnezeu.

Tot poporul a răspuns și a zis:

– Propunerea este bună.

25 Ilie le‑a zis profeților luiBaal: „Alegeți‑vă un taur și pregătiți‑l voi mai întâi, pentru că sunteți mai mulți. Apoi chemați numele dumnezeului vostru, dar să nu aprindeți voi focul.“

26 Ei au luat taurul oferit lor și l‑au pregătit.

Apoi au chemat numele luiBaalde dimineața până la amiază, zicând: „Baal, răspunde‑ne!“ Dar nu s‑a auzit niciun glas. Nimeni n‑a răspuns, deși ei săreau în jurul altarului pe care‑l construiseră.

27 La amiază, Ilie și‑a bătut joc de ei, zicând: „Strigați mai tare, doar este dumnezeu! Poate că meditează sau este ocupat sau se află în călătorie! Poate că doarme și se va trezi!“

28 Ei au strigat mai tare și, după obiceiul lor, și‑au făcut tăieturi cu săbiile și cu sulițele până a început să le curgă sângele pe ei.

29 După ce a trecut miezul zilei, ei au profețit până când se aducea darul de mâncare, dar nu s‑a auzit niciun glas, niciun răspuns, niciun semn de luare aminte.

30 Atunci Ilie a zis întregului popor:

– Apropiați‑vă de mine!

Și tot poporul s‑a apropiat de el. Apoi el a refăcut altarulDomnului, care fusese dărâmat.

31 Ilie a luat douăsprezece pietre, după numărul semințiilor urmașilor lui Iacov, cel căruiaDomnulîi vorbise, zicând: „Numele tău va fi Israel!“

32 Cu aceste pietre, a zidit un altar în NumeleDomnului. Apoi a făcut un șanț în jurul altarului, în care încăpeau două măsuride sămânță.

33 A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăți și l‑a așezatpe altar, deasupra lemnelor.

34 Apoi le‑a zis:

– Umpleți patru urcioare cu apă și goliți‑le peste arderea‑de‑tot și peste lemne! Faceți lucrul acesta încă o dată! a zis el. Și ei l‑au făcut încă o dată. Faceți lucrul acesta și a treia oară! Iar ei l‑au făcut și a treia oară.

35 Apa curgea în jurul altarului și a umplut chiar și șanțul.

36 În timp ce se aducea darul de mâncare, profetul Ilie s‑a apropiat și a zis:

„Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel, fă să se cunoască astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt robul Tău și că am făcut toate aceste lucruri după porunca Ta.

37 Răspunde‑mi,Doamne! Răspunde‑mi, ca să cunoască acest popor că Tu,Doamne, ești Dumnezeu și că Tu le întorci inimilespre Tine!“

38 Atunci a căzut foc de laDomnul, a mistuit arderea‑de‑tot, lemnele, pietrele și pământul și a înghițit și apa care era în șanț.

39 Când a văzut tot poporul lucrul acesta, s‑au aruncat cu fațala pământși au zis: „Domnuleste Dumnezeu!Domnuleste Dumnezeu!“

40 Ilie le‑a zis:

– Prindeți‑i pe profeții luiBaal! Niciunul dintre ei să nu scape!

I‑au prins, iar Ilie i‑a coborât la râul Chișon și i‑a înjunghiat acolo.

41 Apoi Ilie i‑a zis lui Ahab:

– Suie‑te, mănâncă și bea, căci se aude vuietul unei ploi puternice.

42 Ahab s‑a suit să mănânce și să bea, dar Ilie a urcat pe vârful Carmelului, s‑a plecat la pământ, și‑a așezat fața pe genunchi

43 și i‑a zis slujitorului său:

– Te rog, suie‑te și uită‑te în direcția mării!

El s‑a suit și s‑a uitat.

Apoi a zis:

– Nu este nimic!

Ilie i‑a zis de șapte ori:

– Du‑te din nou!

44 A șaptea oară,slujitorula zis:

– Iată, un nor mic cât o palmă de om se ridică din mare!

Iliea zis:

– Suie‑te și spune‑i lui Ahab: „Pregătește‑ți carul și coboară‑te, ca să nu te prindă ploaia!“

45 Între timp cerul s‑a înnegrit de nori,a început să suflevântul și s‑a pornit o ploaie puternică. Ahab s‑a urcatîn carși s‑a dus la Izreel.

46 MânaDomnuluia venit peste Ilie, care și‑a încins coapsele și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/18-75d347796dca23688916b5bd44cb0597.mp3?version_id=126—

Profetul Ilie este îmbărbătat să‑și continue lucrarea

1 Ahab i‑a istorisit Izabelei tot ceea ce făcuse Ilie și cum îi omorâse pe toți profeții cu sabia.

2 Izabela a trimis un mesager la Ilie ca să‑i spună: „Dumnezeii să se poarte cu mine cu toată asprimeadacă mâine la această oră nu voi face cu viața ta ce ai făcut tu cu viața fiecăruia dintre ei!“

3 Când a auzit acest lucru, Ilie s‑a ridicat și a fugit ca să‑și scape viața. A ajuns la Beer-Șeba, care aparține de Iuda și și‑a lăsat slujitorul acolo,

4 iar el s‑a dus cale de o zi în pustie. A ajuns la un verigel, s‑a așezat sub el și s‑a rugat să moară, zicând: „Destul,Doamne! Ia‑mi viața acum, căci nu sunt mai bun decât părinții mei.“

5 Apoi, s‑a întins sub verigel și a adormit.

Dar iată că un înger l‑a trezit și i‑a zis: „Ridică‑te și mănâncă!“

6 Uitându‑se, a văzut la capul său o turtă coaptă pe niște pietre încălzite și un urcior cu apă. După ce a mâncat și a băut, s‑a culcat din nou.

7 ÎngerulDomnuluia venit a doua oară, l‑a trezit și i‑a zis: „Ridică‑te și mănâncă, întrucât călătoriape care o ai de făcuteste prea lungă pentru tine!“

8 El s‑a ridicat, a mâncat și a băut. Apoi, cu puterea pe care i‑a dat‑o această mâncare, a mers timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți până la Horeb, muntele lui Dumnezeu.

9 Acolo, a intrat într‑o peșteră și a înnoptat în ea.

Domnul i Se arată lui Ilie

Și iată că CuvântulDomnuluia venit la el și i‑a zis:

– Ce faci tu aici, Ilie?

10 El a răspuns:

– Am fost plin de râvnă pentruDomnul, Dumnezeul Oștirilor, fiindcă fiii lui Israel au încălcat legământul Tău, Ți‑au dărâmat altarele și Ți‑au omorât profeții cu sabia. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să‑mi ia viața.

11 El i‑a spus:

– Ieși și stai pe munte înainteaDomnului! Iată căDomnulva trecepe acolo.

ÎnainteaDomnuluia venit un vânt mare și puternic, care despica munții și sfărâma stâncile, darDomnulnu era în acest vânt. După acest vânt, a fost un cutremur de pământ, darDomnulnu era în acest cutremur.

12 După acest cutremur, a venit un foc, darDomnulnu era în acest foc. Dar după acest foc, s‑a auzit o voce blândă, suavă.

13 Când a auzit‑o, Ilie și‑a acoperit fața cu mantaua, a ieșit și a stat la intrarea peșterii.

Și iată că o voce i‑a vorbit și a zis:

– Ce faci tu aici, Ilie?

14 El a răspuns:

– Am fost plin de râvnă pentruDomnul, Dumnezeul Oștirilor, fiindcă fiii lui Israel au încălcat legământul Tău, Ți‑au dărâmat altarele și Ți‑au omorât profeții cu sabia. Numai eu singur am mai rămas, iar ei încearcă să‑mi ia viața.

15 Domnuli‑a zis:

– Întoarce‑te pe drumulpe care ai venitși du‑te până la pustia Damascului. Când vei ajunge acolo, să‑l ungi pe Hazael ca rege peste Aram.

16 Să‑l ungi și pe Iehu, fiul lui Nimși, ca rege peste Israel, iar pe Elisei, fiul lui Șafat din Abel-Mehola, să‑l ungi ca profet în locul tău.

17 Și se va întâmpla că cel care va scăpa de sabia lui Hazael va fi omorât de Iehu, iar cel care va scăpa de sabia lui Iehu va fi omorât de Elisei.

18 Dar Mi‑am păstrat în Israel șapte mii – toți genunchii care nu s‑au plecat înaintea luiBaalși orice gură care nu i‑a dat sărutare.

Chemarea lui Elisei

19 Ilie a plecat de acolo și l‑a găsit pe Elisei, fiul lui Șafat, arând cu douăsprezece perechide boi. El însuși o mâna pe cea de‑a douăsprezecea. Ilie a trecut pe lângă el și și‑a aruncat mantaua peste acesta.

20 Eliseia lăsat boii, a alergat după Ilie și i‑a zis:

– Dă‑mi voie să‑mi iau rămas bun de la tatăl meu și de la mama mea, apoi te voi urma!

Ilie i‑a zis:

– Du‑te și întoarce‑te, dargândește‑te lace ți‑am făcut!

21 Eliseia plecat de lângă el, a luat o pereche de boi și i‑a înjunghiat. Dând foc uneltelor de arat, a fiert carnea boilor și le‑a dat‑o oamenilor s‑o mănânce. După aceea s‑a ridicat, l‑a urmat pe Ilie și i‑a slujit.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/19-263c7b1fc35ee9e20f14925b24e0b61a.mp3?version_id=126—

Confruntarea dintre Israel și Aram: prima victorie a lui Ahab

1 Ben‑Hadad, regele Aramului, și‑a strâns toată armata. Însoțit de treizeci și doi de regi, cu cai și care, s‑a suit, a înconjurat Samaria și a luptat împotriva ei.

2 A trimis mesageri în cetate, la Ahab, regele lui Israel,

3 și i‑a zis: „Așa vorbește Ben‑Hadad: «Argintul și aurul tău sunt ale mele, soțiile și cei mai buni dintre fiii tăi sunt ai mei!»“

4 Regele lui Israel a răspuns: „O, rege, stăpânul meu, eu și tot ceea ce am suntem ai tăi, precum ai spus!“

5 Mesagerii s‑au întors și i‑au spus: „Așa vorbește Ben‑Hadad: «Trimisesem la tine ca să‑mi dai argintul, aurul, soțiile și fiii tăi.

6 Așadar, mâine pe la această oră, ți‑i voi trimite pe slujitorii mei, care vor căuta prin palatul tău și prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe orice lucru plăcut ochilor tăi și vor lua cu ei.»“

7 Regele lui Israel i‑a chemat pe toți bătrâniițării și le‑a zis:

– Să știți și să vedeți că acesta caută răul! Căci a trimis după soțiile mele, după fiii mei, după argintul meu și după aurul meu, și nu l‑am refuzat!

8 Toți bătrânii și tot poporul i‑au răspuns:

– Nu‑l asculta și nu încuviința.

9 Atunci Ahab le‑a zis mesagerilor lui Ben‑Hadad: „Spuneți‑i stăpânului meu, regele: «Voi face tot ceea ce i‑ai cerut robului tău prima dată, dar acest lucru nu‑l pot face!»“ Mesagerii au plecat și i‑au dat regelui Ben‑Hadad răspunsul lui Ahab.

10 Ben‑Hadad i‑a trimisun alt mesajluiAhabși i‑a zis: „Dumnezeii să se poarte cu mine cu toată asprimeadacă praful Samariei va fi suficient să umple mâna întregului popor care mă urmează!“

11 Regele lui Israel a răspuns: „Spuneți‑i: «Cine încingearmelesă nu se laude precum cel care le pune jos!»“

12 Ben‑Hadad a primit acest mesaj în timp ce stătea la băut împreună cu regii, în tabără, și le‑a spus slujitorilor săi: „Pregătiți‑vă!“ Și ei s‑au pregătit de atac împotriva cetății.

13 Dar iată că un profet s‑a apropiat de Ahab, regele lui Israel, și i‑a zis:

– Așa vorbeșteDomnul: „Vezi toată această mulțime mare? Astăzi o voi da în mâinile tale și vei ști că Eu suntDomnul!“

14 Ahab a întrebat:

– Prin cine?

El a răspuns:

– Așa vorbeșteDomnul: „Prin slujitorii conducătorilor de provincii!“

Ahab a întrebat:

– Și cine va începe lupta?

El a răspuns:

– Tu!

15 Ahab i‑a numărat pe slujitorii conducătorilor de provincii. Aceștia erau două sute treizeci și doi. Apoi a numărat tot poporul, pe toți fiii lui Israel. Aceștia erau șapte mii.

16 Ei au ieșit pe la amiază, în timp ce Ben‑Hadad se îmbăta în tabără împreună cu cei treizeci și doi de regi care‑l ajutau.

17 Mai întâi au ieșit slujitorii conducătorilor de provincii.

Ben‑Hadad a trimisniște oamenicare l‑au înștiințat, zicând:

– Au ieșit niște bărbați din Samaria!

18 El a zis:

– Dacă au ieșit pentru pace, prindeți‑i vii, iar dacă au ieșit pentru război, prindeți‑i tot vii!

19 Slujitorii conducătorilor de provincii au ieșit din cetate împreună cu armata care‑i urma

20 și fiecare și‑a lovit omuldinaintealui. Arameii au luat‑o la fugă, iar Israel i‑a urmărit. Însă Ben‑Hadad a scăpat pe un cal împreună cu niște călăreți.

21 Regele lui Israel a ieșit și a atacat caii și carele, provocându‑le arameilor o mare înfrângere.

Confruntarea dintre Israel și Aram: a doua victorie a lui Ahab

22 Apoi, profetul s‑a apropiat de regele lui Israel și i‑a zis: „Du‑te și întărește‑te! Cercetează și vezi ce trebuie să faci, pentru că regele Aramului se va sui din nou împotriva ta în primăvara viitoare!“

23 Slujitorii regelui Aramului i‑au spus acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munților. De aceea au fost mai tari decât noi. Dar dacă ne vom lupta cu ei în podiș, cu siguranță vom fi mai tari decât ei.

24 Fă lucrul acesta: îndepărtează pe fiecare din regi de la locul lor și pune căpetenii în locul acestora.

25 Pregătește‑ți o armată la fel ca armata pe care ai pierdut‑o, cu tot atâția cai și tot atâtea care, și să ne luptăm cu ei în podiș. Atunci cu siguranță vom fi mai tari decât ei!“ El a ascultat de glasul lor și a făcut așa.

26 Primăvara următoare, Ben‑Hadad i‑a strâns pe aramei și s‑a suit la Afek, ca să lupte împotriva lui Israel.

27 Fiii lui Israel au fost mobilizați, au primit provizii și au mărșăluit ca să‑i întâmpine. Fiii lui Israel și‑au așezat tabăra în fața lor, ca două turme mici de capre, în vreme ce arameii umpleau țara.

28 Un om al lui Dumnezeu s‑a apropiat de regele lui Israel și i‑a zis: „Așa vorbeșteDomnul: «Pentru că arameii au spus căDomnuleste un Dumnezeu al munților, nu și un Dumnezeu al văilor, voi da toată această mulțime mare în mâinile tale și veți ști că Eu suntDomnul!»“

29 Timp de șapte zile au rămas în taberele lor unii în fața altora, iar în ziua a șaptea au început lupta. Fiii lui Israel au omorât o sută de mii de pedestrași aramei într‑o singură zi.

30 Ceilalți au fugit în cetatea Afek, unde zidul s‑a prăbușit peste douăzeci și șapte de mii dintre ei. Ben‑Hadad a fugit în cetate și s‑a ascuns într‑o odaie interioară.

31 Slujitorii săi i‑au zis: „Iată, am auzit că regii Casei lui Israel sunt îndurători. Dă‑ne voie să ne punem saci pe coapse, să ne legăm cu funii la cap și să ieșim la regele lui Israel! Poate că te va lăsa în viață.“

32 Ei și‑au înfășurat saci pe coapse și s‑au legat cu funii la cap, după care s‑au dus la regele lui Israel și i‑au zis:

– Robul tău Ben‑Hadad zice: „Te rog, lasă‑mă în viață!“

Ahaba zis:

– Mai este încă în viață? Atunci este fratele meu!

33 Bărbații au luat de bun augur răspunsul și s‑au grăbit să accepte, zicând:

–Da, fratele tău Ben‑Hadad!

Ahaba zis:

– Duceți‑vă și aduceți‑l.

Ben‑Hadad a venit la el, iar Ahab l‑a urcat în carul lui.

34 Ben‑Hadadi‑a spus:

– Îți voi înapoia cetățile pe care tatăl meu le‑a luat de la tatăl tău și vei putea să‑ți faci piețe în Damasc, așa cum a făcut tatăl meu în Samaria.

Ahab a zis:

– Iar eu îți voi da drumul, încheind un legământ cu tine.

Astfel, după ce a încheiat un legământ cu el,Ahabi‑a dat drumul.

35 Unul din fiii profețilori‑a spus confratelui său prin CuvântulDomnului: „Lovește‑mă, te rog!“ Dar acesta n‑a vrut să‑l lovească.

36 „Pentru că n‑ai ascultat de CuvântulDomnului, i‑a zis profetul, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu.“ După ce a plecat de la el, a întâlnit un leu care l‑a omorât.

37 Profetul a găsit un alt om și i‑a spus: „Lovește‑mă, te rog!“ Acel om l‑a lovit și l‑a rănit.

38 Apoi profetul s‑a dus și l‑a așteptat pe rege lângă drum. El s‑a deghizat acoperindu‑și ochii cu un bandaj.

39 Când regele a trecut pe acolo, el a strigat și i‑a spus regelui:

– În timp ce robul tău era în toiul bătăliei, un bărbat a venit și mi‑a adus un captiv, zicându‑mi: „Păzește‑l pe acest om. Dacă va scăpa, vei răspunde cu viața pentru el sau vei plăti un talantde argint!“

40 Dar pe când robul tău făceacâte cevaîncoace și încolo, el a dispărut.

Regele lui Israel i‑a răspuns:

– Aceasta îți este condamnarea. Tu însuți ai rostit‑o.

41 Îndată profetul și‑a dat jos bandajul de pe ochi, iar regele lui Israel l‑a recunoscut că era dintre profeți.

42 El i‑a zis regelui:

– Așa vorbeșteDomnul: „Fiindcă i‑ai dat drumul omului pe care îl hotărâsem pentru nimicire, vei răspunde cu viața ta pentru viața lui și cu poporul tău pentru poporul lui.“

43 Regele lui Israel s‑a dus și a intrat supărat și mâniat în palatul său din Samaria.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/20-bdc2e5eb8464ee3c936bd8bcd2f19229.mp3?version_id=126—