Category: 1 Regi

Circumstanțele întronării lui Solomon

1 Regele David îmbătrânise și acum era înaintat în vârstă. L‑au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi.

2 Slujitorii săi i‑au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui și care să‑i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău și stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“

3 Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă și au găsit‑o pe Abișag șunamita, pe care au adus‑o la rege.

4 Tânăra era foarte frumoasă. Ea i‑a devenit regelui servitoare și s‑a îngrijit de el, dar regele n‑a cunoscut‑o.

5 Adonia, fiul Haghitei, s‑a îngâmfat, zicând: „Eu voi deveni rege!“ El și‑a pregătit un car, călărețiși cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui.

6 Tatăl său nu‑l mustrase niciodată și nu‑i zisese: „De ce faci astfel?“ El s‑a născut după Absalom și era, de asemenea, foarte frumos la chip.

7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, iar aceștia l‑au sprijinit pe Adonia.

8 Dar preotul Țadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Șimei, Reiși vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia.

9 Adonia a înjunghiat oi, vite și viței îngrășați, lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En‑Roghel. El i‑a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui.

10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe Solomon, fratele său, nu i‑a invitat.

11 Natan i‑a zis Batșebei, mama lui Solomon: „N‑ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s‑a făcut rege? Stăpânul nostru David nu știe acest lucru!

12 Prin urmare, dă‑mi voie să te sfătuiesc cum să‑ți scapi viața, tu și fiul tău Solomon.

13 Du‑te, intră la regele David și spune‑i: «O, rege, stăpânul meu, oare nu i‑ai jurat tu însuți slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine și că el va urma la tron? Atunci de ce domnește Adonia?»

14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine și voi întări cuvintele tale.“

15 Batșeba s‑a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag șunamita se îngrijea de el.

16 Batșeba s‑a plecat și s‑a închinat înaintea regelui.

Regele a zis:

– Ce dorești?

17 Ea a răspuns:

– Stăpânul meu, tu însuți ai jurat slujitoarei tale peDomnul, Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe tronul meu.“

18 Totuși, acum Adonia domnește, iar stăpânul meu, regele, nu știe acest lucru.

19 El a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, conducătorul oștirii. Dar pe Solomon, robul tău, nu l‑a invitat.

20 O, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt ațintiți spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele.

21 Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, va adormi alături de părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.

22 În timp ce vorbea cu regele, iată că a venit și profetul Natan.

23 L‑au înștiințat pe rege, zicând:

– Iată că a sosit profetul Natan.

Acesta a venit în prezența regelui și s‑a plecat înaintea regelui cu fața la pământ.

24 Natan a zis:

– O, rege, stăpânul meu, oare ai spus tu: „Adonia va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“?

25 Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe conducătorii oștirii și pe preotul Abiatar. Iată, ei mănâncă și beau înaintea lui și strigă: „Trăiască regele Adonia!“

26 Cu toate acestea, pe mine, robul tău, pe preotul Țadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, robul tău, nu ne‑a invitat.

27 Oare din porunca stăpânului meu, regele, s‑a înfăptuit acest lucru? Să nu‑i fi făcut cunoscut robului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28 Regele David a zis:

– Chemați‑o la mine pe Batșeba!

Ea a intrat și s‑a înfățișat înaintea regelui.

29 Regele a jurat, zicând:

– Viu esteDomnulCare m‑a izbăvit din fiecare necaz

30 că voi face astăzi așa cum ți‑am jurat peDomnul, Dumnezeul lui Israel, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine. El va ședea pe tron în locul meu.“

31 Batșeba s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat înaintea regelui.

Apoi a zis:

– Să trăiască pe vecie stăpânul meu, regele David!

32 Regele David a zis:

– Chemați‑i pe preotul Țadok, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada!

Ei au venit înaintea regelui,

33 iar regele le‑a zis:

– Luați‑i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți‑l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu și coborâți‑l la Ghihon.

34 Preotul Țadok și profetul Natan să‑l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunați din trâmbițăși să strigați: „Trăiască regele Solomon!“

35 Apoi să vă suiți după el. El să vină și să se așeze pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel și peste Iuda.

36 Benaia, fiul lui Iehoiada, i‑a răspuns regelui, zicând:

– Amin! Așa să hotărascăDomnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele.

37 După cumDomnula fost cu stăpânul meu, regele, tot așa să fie și cu Solomon și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38 Preotul Țadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiții și peletițiiau coborât, l‑au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David și l‑au adus la Ghihon.

39 Preotul Țadok a luat cornulcu untdelemn din Cort și l‑a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiță și tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“

40 Tot poporul s‑a suit după el, cântând din fluiere și bucurându‑se nespus de mult; se despica pământul de strigătul lor.

41 Adonia și toți oaspeții care erau cu el au auzitstrigătultocmai când terminaseră de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“

42 În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar.

Adonia i‑a zis:

– Vino, căci tu ești un om vrednic și aduci vești bune.

43 Ionatan a răspuns și i‑a zis lui Adonia:

– Nicidecum. Stăpânul nostru, regele David, l‑a făcut rege pe Solomon.

44 Regele i‑a trimis cu el pe preotul Țadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l‑au pus să călărească pe catârul regelui.

45 Preotul Țadok și profetul Natan l‑au uns rege la Ghihon și au plecat de acolo bucuroși, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care ați auzit‑o.

46 De asemenea, Solomon s‑a așezat pe tronul regal.

47 Iar slujitorii regelui au venit să‑l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s‑a închinat în patul său.

48 Regele a mai zis astfel: „Binecuvântat să fieDomnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi‑a dat astăzi un urmaș care să șadă pe tronul meu și pe care să‑l văd cu ochii mei!“

49 Tremurând, toți oaspeții care erau cu Adonia s‑au ridicat și fiecare a plecat în drumul lui.

50 Adonia s‑a temut de Solomon. El s‑a ridicat, s‑a dusla Cortși s‑a prins de coarnele altarului.

51 Lui Solomon i s‑a spus: „Iată, Adonia se teme de regele Solomon și s‑a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să‑mi jure regele Solomon astăzi că nu‑l va omorî pe robul său cu sabia!»“

52 Solomon a zis: „Dacă este un om vrednic, niciun fir de păr nu‑i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.“

53 Regele Solomon a trimis să‑l coboare de la altar. El a venit și s‑a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i‑a zis: „Du‑te acasă.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/1-87ab49e5ae11fa0d9fb0bc848a3e2bc0.mp3?version_id=126—

Testamentul politic al lui David

1 Când se apropia vremea să moară, David i‑a poruncit fiului său, Solomon, zicând:

2 „Eu mă duc pe calea întregului pământ. Întărește‑te și fii bărbat!

3 Păzește îndatoririleDomnului, Dumnezeul tău, umblând pe căile Lui și păzind hotărârile, poruncile, judecățile și mărturiile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să prosperi în tot ceea ce vei face și oriunde vei merge

4 și pentru caDomnulsă‑Și țină promisiunea pe care mi‑a făcut‑o, zicând: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioșie înaintea Mea, din toată inima lor și din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș la tronul lui Israel.»

5 Tu știi ceea ce mi‑a făcut Ioab, fiul Țeruiei, ce le‑a făcut celor doi conducători ai oștirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, și lui Amasa, fiul lui Ieter. I‑a ucis și a vărsat sânge de război în timp de pace. A pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu și pe sandalele lui din picioare.

6 Fă‑i după înțelepciunea ta, dar nu‑i coborî în pace perii albi în Locuința Morților.

7 Arată‑le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi‑au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.

8 Iată, îl ai cu tine pe Șimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când a coborât în întâmpinarea mea la Iordan, i‑am jurat peDomnul, zicând: «Nu te voi omorî cu sabia.»

9 Tu însă să nu‑l lași nepedepsit, căci ești un om înțelept și vei ști ce să‑i faci. Cu sânge să‑i cobori perii albi în Locuința Morților!“

10 Apoi David a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în Cetatea lui David.

11 El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit șapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci și trei de ani.

12 Astfel, Solomon i‑a urmat la tron tatălui său, David, și domnia lui s‑a întărit foarte mult.

Consolidarea autorității politice a lui Solomon

13 Adonia, fiul Haghitei, a venit la Batșeba, mama lui Solomon.

Ea l‑a întrebat:

– Vii cu pace?

El a răspuns:

– Cu pace.

14 Apoi el a zis:

– Am ceva să‑ți spun.

Ea a zis:

– Vorbește.

15 El a zis:

– Tu știi că domnia era a mea și că tot Israelul își îndreptase fața spre mine ca să fiu rege. Dar domnia i‑a revenit fratelui meu, căci a primit‑o de laDomnul.

16 Acum, doresc să‑ți cer o favoare. Să nu‑mi întorci fața!

Ea i‑a zis:

– Vorbește.

17 El a zis:

– Spune‑i, te rog, regelui Solomon să mi‑o dea de soție pe Abișag șunamita, fiindcă el nu te va refuza.

18 Batșeba a răspuns:

– Bine, îi voi vorbi regelui pentru tine.

19 Batșeba s‑a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s‑a ridicat s‑o întâmpine, s‑a plecat înaintea ei și apoi s‑a așezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron pentru mama lui, iar ea s‑a așezat la dreapta lui.

20 Apoi ea a zis:

– Doresc să‑ți cer o mică favoare. Să nu‑mi întorci fața!

Regele i‑a răspuns:

– Cere, mamă, căci nu‑ți voi întoarce fața.

21 Ea a zis:

– Abișag șunamita să‑i fie dată de soție fratelui tău Adonia.

22 Regele Solomon a răspuns și i‑a zis mamei sale:

– De ce o ceridoarpe Abișag șunamita pentru Adonia? Cere și domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare.Cere‑opentru el, pentru preotul Abiatar și pentru Ioab, fiul Țeruiei!

23 Atunci regele Solomon a jurat peDomnul, zicând: „Dumnezeu să Se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă cuvintele acestea nu‑l vor costa viața pe Adonia.

24 Viu esteDomnulCare m‑a întărit și m‑a așezat pe tronul tatălui meu, David, și Care mi‑a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“

25 Regele Solomon l‑a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, ca să‑l omoare. Și astfelAdoniaa murit.

26 După aceea, regele i‑a zis preotului Abiatar: „Du‑te la proprietățile tale de la Anatot, căci meriți să mori, dar nu te voi omorî astăzi, deoarece ai purtat ChivotulDomnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, și ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“

27 Astfel, Solomon l‑a alungat pe Abiatar din slujba de preot alDomnului, împlinind cuvântul pe careDomnulîl rostise la Șilo despre Casa lui Eli.

28 Când a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deși nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la CortulDomnuluiși s‑a prins de coarnele altarului.

29 Regele Solomon a fost înștiințat că Ioab a fugit la CortulDomnuluiși că, iată, era lângă altar. Atunci Solomon l‑a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, zicându‑i: „Du‑te și năpustește‑te asupra lui!“

30 Benaia a ajuns la CortulDomnuluiși i‑a zislui Ioab:

– Așa vorbește regele: „Ieși afară!“

Dar el a răspuns:

– Nu! Vreau să mor aici.

Benaia s‑a întors la rege cu acest mesaj, zicând:

– Așa a vorbit Ioab și așa mi‑a răspuns.

31 Regele i‑a zis:

– Fă așa cum a zis. Năpustește‑te asupra lui și apoi îngroapă‑l. Să îndepărtezi astfel de peste mine și de peste familia tatălui meu sângele pe care l‑a vărsat Ioab fără motiv.

32 Domnulîl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i‑a lovit pe cei doi bărbați care erau mai drepți și mai buni decât el și i‑a ucis cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oștirii lui Israel, și pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oștirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să știe acest lucru.

33 Sângele lor să se întoarcă asupra capului lui Ioab și asupra capului seminței lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a semințeilui, a Casei lui și a tronului său să fie pace de laDomnulpe vecie.

34 Atunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s‑a suit, s‑a năpustit asupra lui Ioab și l‑a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatealui din pustie.

35 Regele l‑a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oștirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Țadok l‑a pus în locul lui Abiatar.

36 Apoi regele a trimis să‑l cheme pe Șimei și i‑a zis:

– Zidește‑ți o casă în Ierusalim și locuiește acolo, dar să nu pleci de acolo în altă parte.

37 Fii sigur că, în ziua în care vei pleca și vei trece uedulChidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău.

38 Șimei i‑a răspuns regelui:

– Bine, robul tău va face așa cum a zis stăpânul meu, regele.

Astfel, Șimei a locuit multe zile la Ierusalim.

39 Trei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Șimei au fugit la Achiș, fiul lui Maaca, regele Gatului. L‑au înștiințat pe Șimei, zicând: „Iată că slujitorii tăi sunt în Gat.“

40 Atunci Șimei s‑a ridicat, și‑a înșeuat măgarul și s‑a dus la Achiș, la Gat, ca să‑și caute slujitorii. Șimei a plecat și și‑a adus slujitorii înapoi de la Gat.

41 I s‑a spus lui Solomon că Șimei a plecat din Ierusalim la Gat și că s‑a întors.

42 Atunci regele a trimis și l‑a chemat pe Șimei. El i‑a zis: „Oare nu te‑am pus eu să juri peDomnulși nu te‑am avertizat, zicând: «În ziua în care vei pleca și te vei duce în altă parte, să știi sigur că vei muri»? Și nu mi‑ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!»

43 De ce nu ți‑ai ținut jurământul făcutDomnuluiși nu ai ascultat porunca pe care ți‑am dat‑o?“

44 Apoi regele i‑a zis lui Șimei: „Tu știi în inima ta tot răul pe care i l‑ai făcut tatălui meu, David. AcumDomnula întors răutatea ta asupra capului tău.

45 Dar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi păzit înainteaDomnuluipe vecie.“

46 Și regele i‑a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada,să‑l omoare. El a ieșit, s‑a năpustit asupra lui Șimei și l‑a omorât. Și astfel domnia s‑a întărit în mâinile lui Solomon.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/2-2fc1902f4daf56ae2252027e498bedd9.mp3?version_id=126—

1 Solomon s‑a înrudit cu Faraon, regele Egiptului. El a luat‑o de soție pe fiica acestuia și a adus‑o în Cetatea lui David până când a terminat de zidit palatul, CasaDomnuluiși zidul din jurul Ierusalimului.

Vedenia de la Ghivon: Solomon primește înțelepciune

2 Poporul încă mai aducea jertfe pe înălțimi, căci încă nu fusese zidită o Casă pentru NumeleDomnului.

3 Solomon Îl iubea peDomnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe și ardea tămâie pe înălțimi.

4 Regele s‑a dus la Ghivon ca să aducă jertfe acolo, căci era cea mai importantă înălțime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi‑de‑tot.

5 La Ghivon,Domnuli S‑a arătat lui Solomon noaptea într‑un vis și Dumnezeu i‑a zis:

– Cere ce vrei să‑ți dau!

6 Solomon a răspuns:

– Tu ai arătat o mare îndurarefață de robul Tău David, tatăl meu, căci a umblat înaintea Ta în credincioșie, în dreptate și în curăție de inimă. Tu ai păstrat această mare îndurare față de el și i‑ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său.

7 Doamne, Dumnezeul meu, Tu l‑ai făcut rege pe robul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr și nu știu să conduc.

8 Robul Tău se află în mijlocul poporului pe care l‑ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi calculat sau numărat.

9 Dă‑i robului Tău o inimă care ascultă, ca să judec poporul Tău și să pot deosebi între bine și rău. Căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

10 Stăpânului I‑a plăcut lucrul pe care l‑a cerut Solomon.

11 Dumnezeu i‑a zis:

– Pentru că ai cerut acest lucru și nu ai cerut pentru tine nici viață lungă, nici bogății și nici moartea dușmanilor tăi, ci ai cerut pricepere, ca să asculți la judecată,

12 iată, voi face după cum ai cerut. Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută cum n‑a avut nimeni înaintea ta și nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ție.

13 Mai mult, îți voi da și ceea ce nu ai cerut: atât bogății, cât și glorie, așa încât nu va fi niciun alt rege ca tine în toate zilele tale.

14 Și, dacă vei umbla pe căile Mele, păzind hotărârile și poruncile Mele, așa cum a făcut tatăl tău, David, îți voi lungi zilele.

15 Solomon s‑a trezit și iată că fusese un vis. El s‑a întors la Ierusalim, s‑a înfățișat înaintea Chivotului Legământului cu Stăpânul și a adus arderi‑de‑tot și jertfe de pace. Apoi a dat un ospăț pentru toți slujitorii săi.

Înțelepciunea lui Solomon

16 Atunci au venit înaintea regelui două prostituate.

17 Prima femeie a zis:

– Ah, stăpânul meu, eu și femeia aceasta locuim în aceeași casă. Eu am născut lângă ea în casă,

18 iar la trei zile după ce am născut eu, a născut și femeia aceasta. Eram împreună; nu mai era nimeni cu noi în casă; eram doar noi două în casă.

19 În timpul nopții, fiul acestei femei a murit, din cauză că se culcase peste el.

20 Ea s‑a sculat în miezul nopții, l‑a luat pe fiul meu de lângă mine, în timp ce slujitoarea ta dormea, și l‑a așezat la sânul ei; iar pe fiul ei mort l‑a așezat la sânul meu.

21 Când m‑am trezit dimineața ca să‑mi alăptez fiul, iată că el era mort. M‑am uitat la el cu atenție dimineața, și iată că nu era fiul meu, pe care‑l născusem.

22 Cealaltă femeie a zis:

– Ba nu! Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!

Dar aceasta a răspuns:

– Ba nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!

Așa au vorbit ele înaintea regelui.

23 Atunci regele a zis:

– Aceasta zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

24 Apoi regele a zis: „Aduceți‑mi o sabie!“ Ei au adus o sabie înaintea regelui.

25 Regele a zis: „Tăiați copilul cel viu în două și dați‑i o jumătate uneia și o jumătate celeilalte!“

26 Atunci femeia al cărei fiu era cel viu i‑a vorbit regelui, căci a cuprins‑o mila pentru fiul ei, și a zis:

– Te rog, stăpânul meu, dă‑i ei nou‑născutul viu și să nu cumva să‑l omori!

Cealaltă însă zicea:

– Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiați‑l în două!

27 Regele a răspuns și a zis:

– Dați primei femei nou‑născutul cel viu și să nu cumva să‑l omorâți! Ea este mama lui.

28 Tot Israelul a auzit judecata pronunțată de rege. Ei s‑au temut de el, căci au văzut că înțelepciunea lui Dumnezeu era în lăuntrul lui, ca să facă dreptate.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/3-0c445a3b44e3b022dc6639e584e96e5e.mp3?version_id=126—

Funcționarii și administratorii lui Solomon

1 Regele Solomon domnea peste tot Israelul.

2 Aceștia erau dregătorii pe care‑i aveaîn slujba lui:

Azaria, fiul preotului Țadok;

3 Elihoref și Ahia, fiii lui Șișa, erau scribi;

Iehoșafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;

4 Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul oștirii;

Țadok și Abiatar erau preoți;

5 Azaria, fiul lui Natan, eranumitpeste administratoriiținuturilor;

Zabud, fiul lui Natan, era preot și prieten al regelui;

6 Ahișar răspundea de palat, iar Adoniram, fiul lui Abda, era mai mare peste oamenii de corvoadă.

7 Solomon avea doisprezece administratori peste tot Israelul, care asigurau hrana regelui și a familiei sale. Fiecare asigura hrana timp de o lună pe an.

8 Acestea sunt numele lor:

Ben‑Hur – pe muntele lui Efraim;

9 Ben‑Deker – în Makaț, în Șaalbim, în Bet‑Șemeș și în Elon Bet‑Hanan;

10 Ben‑Hesed – în Arubot; (Soco și toată țara Hefer erau ale lui);

11 Ben‑Abinadab avea toate înălțimile Dorului; (Tafat, fiica lui Solomon, era soția lui);

12 Baana, fiul lui Ahilud – în Taanah, în Meghido și în tot Bet‑Șanul care este lângă Țortan, sub Izreel; apoi de la Bet‑Șan până la Abel-Mehola, până dincolo de Iokmeam;

13 Ben‑Gheber – în Ramotul Ghiladului; el avea așezările lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Ghilad, precum și ținutul Argob, care este în Bașan – șaizeci de cetăți mari cu ziduri și zăvoare de bronz;

14 Ahinadab, fiul lui Ido – în Mahanayim;

15 Ahimaaț – în Neftali; el o luase de soție pe Basmat, fiica lui Solomon;

16 Baana, fiul lui Hușai – în Așer și în Bealot;

17 Iehoșafat, fiul lui Paruah – în Isahar;

18 Șimei, fiul lui Ela – în Beniamin;

19 Gheber, fiul lui Uri – în ținutul Ghiladului, țara lui Sihon, regele amoriților, și a lui Og, regele Bașanului; era singurul administrator în acest ținut.

Bogăția și înțelepciunea lui Solomon

20 Oamenii din Iuda și din Israel erau foarte numeroși, ca nisipul de pe țărmul mării. Ei mâncau, beau și se înveseleau.

21 Solomon era stăpân peste toate regatele de la Râu, până în țara filistenilor și până la hotarul Egiptului. Acestea îi plăteau tribut și i‑au fost supuse lui Solomon în toate zilele vieții lui.

22 Hrana lui Solomon pentru o singură zi era de treizeci de coride făină aleasă și șaizeci de coride făină integrală,

23 zece boi îngrășați în grajd, douăzeci de boi îngrășați la pășune și o sută de oi, în afară de cerbi, gazele, căpriori și păsări îngrășate.

24 El stăpânea peste toată regiunea de dincoace de Râu, de la Tifsah până la Gaza, peste toți regii de dincoace de Râu și avea pace din toate părțile.

25 Iuda și Israel, de la Dan până la Beer-Șeba, au locuit în siguranță, fiecare sub via și sub smochinul lui, în toate zilele lui Solomon.

26 Solomon avea patru mii de grajduri pentru caii de la carele sale și douăsprezece mii de călăreți.

27 Administratorii, fiecare în luna lui, asigurau hrana regelui Solomon și a tuturor celor ce se apropiau de masa regelui Solomon, urmărind să nu lipsească nimic.

28 Ei aduceau și orz și paie pentru cai și pentru armăsari, fiecare potrivit cu responsabilitatea lui.

29 Dumnezeu i‑a dat lui Solomon înțelepciune, o foarte mare pricepere și o înțelegere nemăsurată, ca nisipul de pe țărmul mării.

30 Înțelepciunea lui Solomon era mai mare decât înțelepciunea tuturor fiilor Răsăritului și decât toată înțelepciunea Egiptului.

31 El era mai înțelept decât oricare alt om, mai înțelept decât ezrahitul Etan, decât Heman, Calcol și Darda, fiii lui Mahol. Faima lui s‑a răspândit printre toate neamurile din jur.

32 El a alcătuit trei mii de proverbe și a compus o mie cinci cântări.

33 A vorbit despre copaci, de la cedrul din Liban până la isopul care crește pe ziduri, despre animale, despre păsări, despre târâtoare și despre pești.

34 Oamenidin toate popoarele veneau să audă înțelepciunea lui Solomon.Veneaudin partea tuturor regilor pământului, care auziseră de înțelepciunea lui.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/4-01a065f9bd1468c1e4453bc73e9a7a2f.mp3?version_id=126—

Pregătirile pentru construirea Casei Domnului

1 Hiram, regele Tyrului, și‑a trimis slujitorii la Solomon, întrucât auzise că a fost uns ca rege în locul tatălui său, iar el îl iubise pe Davidtoată viața lui.

2 Apoi Solomon i‑a trimisun mesajlui Hiram, zicând:

3 „Tu știi că tatăl meu, David, n‑a putut să zidească o Casă pentru NumeleDomnului, Dumnezeul său, din cauza războaielor cu care dușmanii lui l‑au înconjurat din toate părțile, până ceDomnuli‑a pus sub picioarele lui.

4 AcumDomnul, Dumnezeul meu, mi‑a dat odihnă din toate părțile; nu mai am niciun dușman, nicio nenorocire.

5 Iată, mi‑am propus să zidesc o Casă pentru NumeleDomnului, Dumnezeul meu, după cuvântul pe careDomnuli l‑a rostit tatălui meu, David, când a zis: «Fiul tău, pe care‑l voi pune pe tronul tău, în locul tău, va zidi o Casă pentru Numele Meu.»

6 Poruncește deci să se taie cedri din Liban pentru mine. Slujitorii mei vor lucra împreună cu slujitorii tăi, iar eu îți voi plăti pentru munca slujitorilor tăi ceea ce‑mi vei cere, căci știi că nimeni dintre noi nu se pricepe să taie lemne ca sidonienii.“

7 Când Hiram a auzit cuvintele lui Solomon, s‑a bucurat foarte mult și a zis: „Binecuvântat să fie astăziDomnulpentru că i‑a dat lui David un fiu înțelept, care să domnească peste acest popor numeros!“

8 Hiram i‑a trimisun mesajlui Solomon, zicând:

„Am primit mesajul pe care mi l‑ai trimis. Îți voi îndeplini toată dorința cu privire la lemnele de cedru și lemnele de chiparos.

9 Slujitorii mei le vor coborî din Liban la mare și le voi trimite pe plute, pe mare, până la locul pe care mi‑l vei indica. Le voi descărca acolo, iar tu le vei lua. În ce te privește, îmi vei îndeplini dorința de a trimite hrană familiei mele.“

10 Astfel, Hiram i‑a dat lui Solomon lemne de cedru și lemne de chiparos, după toată dorința lui,

11 iar Solomon i‑a dat lui Hiram douăzeci de mii de coride grâu ca hrană pentru familia lui și douăzeci de mii de cori de ulei din măsline presate. Atât îi dădea Solomon lui Hiram în fiecare an.

12 Domnulîi dăduse înțelepciune lui Solomon, așa cum promisese. Între Hiram și Solomon a fost pace, iar cei doi au încheiat un legământ.

13 Regele Solomon a luat din tot Israelul treizeci de mii de oameni de corvoadă.

14 I‑a trimis în Liban cu schimbul, câte zece mii pe lună: o lună erau în Liban, două luni erau acasă. Adoniram era mai mare peste oamenii de corvoadă.

15 Solomon mai avea șaptezeci de mii de cărăuși și optzeci de mii de cioplitori în regiunea muntoasă,

16 pe lângă cei trei mii trei sute de conducători ai lui Solomon care supravegheau lucrarea și poporul care muncea.

17 La porunca regelui, ei au adus pietre mari, pietre scumpe, ca să facă temelia Casei din pietre cioplite.

18 Constructorii lui Solomon, cei ai lui Hiram și oamenii din Ghebalau cioplit și au pregătit lemnele și pietrele pentru zidirea Casei.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/5-ea53002023823fd2386f206622d75212.mp3?version_id=126—

Solomon construiește Casa Domnului

1 În al patru sute optzecilea an după ieșirea fiilor lui Israel din țara Egiptului, în al patrulea an al domniei regelui Solomon peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua, a început zidirea CaseiDomnului.

2 Casa pe care regele Solomon a zidit‑o pentruDomnulavea șaizeci de coți lungime, douăzecide coțilățime și treizeci de coți înălțime.

3 Porticul din fața odăii principalea Casei se întindea pe toată lățimea Casei, adică pe douăzeci de coți, iar începând din fața Casei, avea o lungime de zece coți.

4 Solomon a făcut Casei ferestre cu deschidere îngustă.

5 De jur împrejurul zidului Casei, atât al odăii principale, cât și al sanctuarului interior, el a zidit mai multe rânduri de odăi.

6 Rândul de jos era lat de cinci coți, cel de la mijloc – de șase coți, iar al treilea – de șapte coți, pentru că în partea exterioară, de jur împrejurul Casei, a făcut niște borduri, astfel încâtgrinzile care sprijineau odăilesă nu fie fixate în zidurile Casei.

7 La zidirea Casei s‑au folosit pietre cioplite la carieră, așa încât nici ciocan, nici secure și nicio altă unealtă de fier nu s‑a auzit în Casă în timpul zidirii.

8 Intrarea în odăile de jos era prin partea dreaptă a Casei, iar o scară urca până la nivelul din mijloc și de acolo până la nivelul al treilea.

9 După ce a terminat de zidit Casa, a acoperit‑o cu grinzi și cu scânduri de cedru.

10 Fiecare dintre rândurile de odăi zidite de jur împrejurul Casei era de cinci coți înălțime; ele erau legate de Casă prin căpriori de cedru.

11 După aceea, CuvântulDomnuluii‑a vorbit lui Solomon, zicând:

12 „În ce privește această Casă pe care o zidești, dacă vei umbla în legile Mele, dacă vei împlini hotărârile Mele și vei păzi toate poruncile Mele, atunci voi împlini prin tine promisiunea pe care am făcut‑o tatălui tău, David.

13 Voi locui în mijlocul fiilor lui Israel și nu‑l voi părăsi pe poporul Meu Israel.“

14 Astfel, Solomon a zidit Casa și a terminat‑o.

15 A acoperit zidurile din partea interioară a Casei cu cedru, de la pardoseală până la tavan, iar pardoseala a acoperit‑o cu scânduri de chiparos.

16 A acoperit cu scânduri de cedruo suprafață dedouăzeci de coțiîn partea din spate a Casei, de la pardoseală până la tavan, făcând un sanctuar interior,numit„Locul Preasfânt“.

17 Odaia principală din față, aflatăîn interiorulCasei, era de patruzeci de coți.

18 Pe lemnul de cedru din interiorul Casei erau sculptate tărtăcuțe și floricu petaledeschise. Totul era acoperit cu cedru, astfel încât nu se vedea nicio piatră.

19 El a pregătit sanctuarul interior înăuntrul Casei, ca să așeze acolo Chivotul LegământuluiDomnului.

20 Suprafața sanctuarului interior era de douăzeci de coți lungime, douăzeci de coți lățime și douăzeci de coți înălțime. El l‑a placat cu aur curat. De asemenea, a poleit cu aur altarul din lemn de cedru.

21 Solomon a placat partea dinăuntru a Casei cu aur curat și a întins lănțișoare de aur înaintea sanctuarului interior, pe care l‑a placat, de asemenea, cu aur curat.

22 Astfel, el a placat toată Casa cu aur curat, iar altarul care se afla în sanctuarul interior l‑a poleit cu aur.

23 În sanctuarul interiora așezatdoi heruvimi făcuți din lemn de măslin, înalți de zece coți.

24 Lungimea fiecăreia dintre aripile primului heruvim era de cinci coți, așa încât de la capătul uneia până la capătul celeilalte era o lungime de zece coți.

25 Al doilea heruvim avea o lungime de zece coți; măsura și forma erau aceleași pentru ambii heruvimi.

26 Înălțimea fiecăruia dintre cei doi heruvimi era de zece coți.

27 Solomon a așezat heruvimii în mijlocul Casei, cu aripile întinse. Aripa unuia atingea un zid, aripa celui de‑al doilea atingea celălalt zid, iar celelalte aripi ale lor se atingeau una de alta la mijlocul odăii.

28 El a poleit cu aur cei doi heruvimi.

29 Pe toate zidurile Casei, de jur împrejur, atât în sanctuarul interior, cât și în odaia principală, a sculptat chipuri de heruvimi, palmieri și floricu petaledeschise.

30 De asemenea, el a placat cu aur și pardoseala celor două odăi, din interiorul și din fața Casei.

31 La intrarea în sanctuarul interior a făcut uși din lemn de măslin, cu stâlpii ușilor în cinci muchii.

32 Pe cele două uși din lemn de măslin a sculptat chipuri de heruvimi, palmieri și floricu petaledeschise, pe care le‑a poleit cu aur. A poleit cu aur și heruvimii și palmierii.

33 De asemenea, la intrarea în odaia principală a făcut, din lemn de măslin, niște stâlpi pentru uși, în patru muchii,

34 precum și două uși din lemn de chiparos. Fiecare ușă avea două plăci care se întorceau pe balamale.

35 A sculptat pe ele heruvimi, palmieri și floricu petaledeschise și le‑a poleit cu aur.

36 Apoi a făcut zidul curții interioare din trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru.

37 Temelia CaseiDomnuluia fost pusă în al patrulea an, în luna Ziv,

38 iar Casa a fost terminată în toate detaliile și după toate indicațiile în al unsprezecelea an, în luna Bul, adică luna a opta. Solomon a zidit‑o în șapte ani.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/6-96a9ba671eaeb7b36b93741141a50ebb.mp3?version_id=126—

Solomon își construiește palatul

1 Solomon a mai zidit și un palat pentru el și a durat treisprezece ani până când l‑a terminat în întregime.

2 A zidit Palatul Pădurii Libanului de o sută de coți lungime, cincizeci de coți lățime și treizeci de coți înălțime. El se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru, pe care se aflau grinzi de cedru

3 și era acoperit cu cedru deasupra odăilor carese sprijineaupe patruzeci și cinci de stâlpi, câte cincisprezece pe un rând.

4 Erau trei rânduri de ferestre așezate față în față, pe trei nivele.

5 Toate ușile și stâlpii lor erau în patru muchii, iar ferestrele erau așezate față în față, pe trei nivele.

6 Solomon a făcut o colonadă de cincizeci de coți lungime și treizeci de coți lățime. În fața ei se afla un portic cu stâlpi, iar înaintea acestuia – o cornișă.

7 El a făcut, de asemenea, porticul tronului unde judeca,numit„Porticul de judecată“, și l‑a acoperit cu cedru, de la pardoseală până la tavan.

8 Palatul în care urma să locuiască era așezat într‑o altă curte din spatele porticului și era zidit în același fel. De asemenea, Solomon a zidit pentru fiica lui Faraon, pe care o luase de soție, un alt palat asemenea acestui portic.

9 Toate acestea au fost făcute din pietre scumpe, tăiate cu fierăstrăul după măsurile de tăiat, atât pe fața din interior, cât și pe fața din exteriora zidului, de la temelie până la creastă și din exterior până la curtea cea mare.

10 Temelia era din pietre scumpe, pietre mari, pietre de zece coțiși de opt coți.

11 Deasupra se aflau pietre scumpe,tăiatedupă măsurile de tăiat, precum șigrinzide cedru.

12 Curtea cea mare era împrejmuită cu un zid de trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru, ca și curtea interioară a CaseiDomnuluiși ca porticul acesteia.

Lucrările din bronz ale lui Hiram și uneltele Casei Domnului

13 Regele Solomon a trimis la Tyrpe cinevacare l‑a adus pe Hiram,

14 fiul unei văduve din seminția lui Neftali. Tatăl său fusese tyrian, un lucrător în bronz. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de cunoaștere în întocmirea oricărei lucrări din bronz. El a venit la regele Solomon și i‑a făcut toată lucrarea.

15 A turnat doi stâlpi de bronz: un stâlp avea o înălțime de optsprezece coți, iar circumferința lui se putea măsura cu un fir de doisprezece coți; cel de‑al doilea stâlp era la fel.

16 El a turnat și două capiteluri de bronz, ca să le pună pe vârfurile stâlpilor, fiecare capitel având o înălțime de cinci coți.

17 Apoi a făcut niște rețele de lanțuri împletite pentru capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, câte șapte pentru fiecare capitel.

18 A făcut stâlpii și două șiruri de rodii, care înconjurau fiecare rețea, pentru a împodobi capitelurile de pe vârful stâlpilor. A făcut același lucru pentru fiecare capitel.

19 Capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, în portic, erau în formă de crini și aveau patru coți.

20 Pe capitelurile de pe cei doi stâlpi, deasupra părțiiîn formă de cupăde lângă rețea, se aflau două sute de rodii așezate în șiruri de jur împrejur.

21 A ridicat stâlpii în fața porticului odăii principale. L‑a așezat pe cel din dreapta și i‑a pus numele Iachin, apoi l‑a așezat pe cel din stânga și i‑a pus numele Boaz.

22 Capitelurile de pe vârful stâlpilor erau în formă de crin. Și astfel, lucrarea stâlpilor s‑a încheiat.

23 Apoi a făcut „marea“ turnată. Aceasta era rotundă, avea zece coți de la o margine la cealaltă, era înaltă de cinci coți, iar de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți.

24 Sub marginea ei, de jur împrejur, se aflau ornamente în formă de tărtăcuță, câte zece la fiecare cot, de jur împrejurul „mării“. Ornamentele erau așezate pe două șiruri, fiind turnate într‑o singură piesă cu „marea“.

25 „Marea“ era așezată pe doisprezece boi, trei orientați spre nord, trei orientați spre apus, trei orientați spre sud și trei orientați spre răsărit. „Marea“ era așezată deasupra lor, astfel încât toată partea din spate a trupurilor lor era înspre interior.

26 Grosimea ei era de un lat de palmă, iar marginea ei era prelucrată ca marginea unui potir, precum cupa unei flori de crin. Ea putea cuprinde două mii de bați.

27 El a făcut și zece piedestale de bronz, fiecare piedestal având patru coți lungime, patru coți lățime și trei coți înălțime.

28 Piedestalele au fost făcute în felul următor: ele aveau panele fixate în rame.

29 Pe aceste panele fixate în rame, cât și pe rame, erausculptațilei, boi și heruvimi. Deasupra și dedesubtul leilor și al boilor se aflau ghirlande suspendate.

30 Fiecare piedestal avea câte patru roți de bronz și osii de bronz. La cele patru colțuri ale sale se aflau suporți pentru bazin. Suporții erau turnați, având ghirlande de fiecare parte.

31 Deschizătura lui, din interiorul centurii pe care se aflau gravuri, ieșea în afară un cot. Deschizătura era rotundă, ca pentru o astfel de lucrare, măsurând împreună cu baza ei un cot și jumătate; dar ramele piedestalelor erau pătrate, nu rotunde.

32 Cele patru roți erau fixate sub panele, iar osiile lor erau prinse de piedestal. Diametrul fiecărei roți era de un cot și jumătate.

33 Roțile erau lucrate ca roțile unui car: osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toți turnați.

34 La cele patru colțuri ale fiecărui piedestal se aflau patru suporți care erau dintr‑o singură piesă cu piedestalul.

35 În partea de sus a piedestalului se afla o centură rotundă, de o jumătate de cotînălțime, iar suporții și ramele din partea de sus a piedestalului erau dintr‑o singură piesă cu acesta.

36 Pe suprafețele ramelor și a suporților,au fost sculptațiheruvimi, lei și palmieri și ghirlande de jur împrejur.

37 Așa a făcut el cele zece piedestale. Toate au fost turnate după același tipar, având aceeași măsură și aceeași formă.

38 Apoi a construit zece bazine de bronz, fiecare putând cuprinde patruzeci de bațiși măsurând patru coți. Fiecare bazin era așezat pe câte unul dintre cele zece piedestale.

39 A pus cinci dintre piedestale în partea de sudși cinci în partea de norda Casei, iar „marea“ a așezat‑o în partea de sud, în colțul de sud‑est al clădirii.

40 Hiram a mai făcut și oalele, lopețile și cupele.

Și astfel, Hiram a terminat toată lucrarea pe care a făcut‑o pentru regele Solomon la CasaDomnului:

41 Cei doi stâlpi,

cele două cupe ale capitelurilor care se aflau pe vârfurile stâlpilor,

cele două seturi de rețele care împodobeau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,

42 cele patru sute de rodii pentru cele două seturi de rețele, cele două șiruri de rodii pentru fiecare rețea în parte, rețele care acopereau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,

43 cele zece piedestale și cele zece bazine de pe piedestale,

44 „marea“ cu cei doisprezece boi de sub ea,

45 oalele, lopețile și cupele. Toate aceste obiecte pe care Hiram i le‑a făcut regelui Solomon pentru CasaDomnuluierau din bronz lustruit.

46 Regele le‑a turnat într‑un pământ argilos din Câmpia Iordanului, între Sucot și Țortan.

47 Solomon a lăsat toate aceste obiecte necântărite, pentru că erau foarte multe; de aceea greutatea bronzului nu s‑a putut cântări.

48 De asemenea, Solomon a făcut toate obiectele care erau în CasaDomnului:

altarul de aur,

masa de aur pentru pâinea prezentării,

49 sfeșnicele din aur curat, cinci în partea dreaptă și cinci în partea stângă, în fața sanctuarului interior,

mugurii, candelele și cleștii din aur,

50 ligheanele, mucarnițele, cupele, ceștile și fărașele pentru cărbuni, din aur curat,

precum și balamalele de aur pentru ușile din interiorul Casei (de laintrareaîn Locul Preasfânt) și pentru ușile de la odaia principală a Templului.

51 După ce a fost terminată toată lucrarea pe care regele Solomon a făcut‑o pentru CasaDomnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinaseDomnului– argintul, aurul șicelelalteobiecte – și le‑a pus în vistieriile CaseiDomnului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/7-ffacf8c40f2af95609d631d34268f909.mp3?version_id=126—

Chivotul este așezat în Casa Domnului

1 Atunci Solomon i‑a strâns laolaltă pe bătrânii lui Israel, pe toate căpeteniile semințiilor și pe conducătorii de familie ai fiilor lui Israel.Ei au venitla regele Solomon, în Ierusalim, ca să mute Chivotul LegământuluiDomnuluidin Cetatea lui David, adică din Sion.

2 Toți bărbații lui Israel s‑au adunat la regele Solomon cu prilejul sărbătorii din luna Etanim, adică luna a șaptea.

3 Când au venit toți bătrânii lui Israel, preoții au ridicat Chivotul.

4 Preoții și leviții au mutat ChivotulDomnului, Cortul Întâlnirii și toate obiectele sfinte care erau în Cort.

5 Regele Solomon și toată comunitatea lui Israel, care se adunase înaintea lui, erau împreună înaintea Chivotului, jertfind oi și vite, care n‑au putut fi numărate și nici calculate, din cauza mulțimii lor.

6 Preoții au adus Chivotul LegământuluiDomnuluila locul lui, în sanctuarul interioral Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor.

7 Heruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel că heruvimii acopereau atât Chivotul, cât și drugii acestuia.

8 Drugii erau alungiți, astfel încât capetele drugilor să se vadă din Locul Sfânt, care era în fața sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei au rămas acolo până în ziua aceasta.

9 În Chivot nu semaiaflau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci cândDomnula încheiat legământ cu fiii lui Israel, după ce aceștia au ieșit din țara Egiptului.

10 Când preoții au ieșit din Locul Sfânt, norul a acoperit CasaDomnului.

11 Preoții nu au mai putut rămâne să slujească din cauza norului, căci slavaDomnuluiumpluse CasaDomnului.

12 Atunci Solomon a zis: „Domnula spus că va locui în negură deasă.

13 Eu am zidit pentru Tine o Casă măreață, un loc al șederii Tale pe vecie.“

14 Apoi regele s‑a întors cu fața spre întreaga adunare a lui Israel și a binecuvântat‑o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare.

15 El a zis:

„Binecuvântat să fieDomnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i‑a promis tatălui meu, David, zicând:

16 «Din ziua în care Mi‑am scos poporul Israel din Egipt, nu am ales nicio cetate din toate semințiile lui Israel ca să‑Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu, ci l‑am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.»

17 Tatăl meu, David, avea pe inimă să zidească o Casă pentru NumeleDomnului, Dumnezeul lui Israel.

18 DarDomnuli‑a zis tatălui meu, David: «Tu te‑ai gândit să zidești o Casă Numelui Meu și este bine că te‑ai gândit în felul acesta!

19 Totuși, nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău. Cel ieșit din coapsele tale, el va zidi o Casă Numelui Meu.»

20 Domnula împlinit ceea ce a promis. Eu m‑am ridicat în locul tatălui meu, David, m‑am așezat pe tronul lui Israel, așa cum a promisDomnul, și am zidit Casa pentru NumeleDomnului, Dumnezeul lui Israel.

21 Am pregătit acolo un loc pentru Chivotul în care se află LegământulDomnului, pe care l‑a încheiat cu părinții noștri când i‑a scos din țara Egiptului.“

Rugăciunea lui Solomon

22 După aceea, Solomon s‑a așezat înaintea altaruluiDomnului, în prezența întregii adunări a lui Israel, și‑a întins mâinile spre ceruri

23 și a zis:

„Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este niciun dumnezeu asemenea Ție, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ. Tu păstrezi legământul și îndurareafață de robii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor.

24 Tu Ți‑ai ținut promisiunea față de robul Tău, tatăl meu, David. Ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, după cumse vedeîn ziua aceasta.

25 Doamne, Dumnezeul lui Israel, împlinește ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor și vor umbla înaintea Mea tot așa cum ai umblat și tu înaintea Mea.»

26 Acum, Dumnezeul lui Israel, să se adeverească promisiunea pe care ai făcut‑o robului Tău David, tatăl meu!

27 Dar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ? Iată că nici chiar cerurile și cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puțin Casa aceasta pe care am zidit‑o eu!

28 Doamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea robului Tău și la cererea lui! Ascultă strigătul și rugăciunea pe care Ți‑o face robul Tău astăzi!

29 Fie ca ochii Tăi să vegheze zi și noapte asupra acestei Case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!» Ascultă rugăciunea pe care Ți‑o face robul Tău cu privire la acest loc!

30 Ascultă cererea robului Tău și a poporului Tău Israel, când se va ruga înspre acest loc! Ascultă în locul Locuinței Tale, în ceruri, ascultă și iartă!

31 Când va păcătui cineva împotriva semenului său și va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta,

32 ascultă din ceruri, lucrează și judecă‑i pe robii Tăi, condamnându‑l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului său faptele lui, și îndreptățindu‑l pe cel drept, răsplătindu‑i potrivit cu dreptatea lui!

33 Când poporul Tău Israel, fiind învins de dușman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va aduce mulțumire Numelui Tău, se va ruga și va căuta bunăvoință la Tine, în Casa aceasta,

34 ascultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău Israel și adu‑i înapoi în țara pe care le‑ai dat‑o părinților lor!

35 Când cerul va fi închis și nu va mai fi ploaie, pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor aduce mulțumire Numelui Tău și se vor întoarce de la păcatul lor, pentru că i‑ai pedepsit,

36 ascultă din ceruri și iartă păcatul robilor Tăi și al poporului Tău Israel. Învață‑i calea cea bună pe care trebuie să meargă și trimite ploaie peste țara Ta, pe care i‑ai dat‑o ca moștenire poporului Tău!

37 Când vor fi în țară foamete sau molimă, când vor fi filoxeră sau mălură, când vor fi lăcuste sau omizi, când dușmanul lui îi va asedia cetățile în țară, orice urgie sau boală ar veni,

38 dacă cinevadin poporsau dacă tot poporul Tău Israel va face rugăciuni și cereri, recunoscându‑și fiecare întinarea inimii lui și va întinde mâinile spre Casa aceasta,

39 ascultă din ceruri, locul șederii Tale, și iartă! Lucrează și răsplătește‑i fiecăruia după faptele lui, Tu, Care cunoști inima fiecăruia, căci numai Tu cunoști inima tuturor fiilor omului.

40 Astfel, ei se vor teme de Tine în toate zilele cât vor trăi în țara pe care le‑ai dat‑o părinților noștri.

41 De asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău Israel, va veni dintr‑o țară îndepărtată datorită Numelui Tău,

42 căci oamenii vor auzi despre Numele Tău cel mare, despre mâna Ta cea tare și despre brațul Tău cel întins, deci când va veni și se va ruga înspre această Casă,

43 ascultă din ceruri, locul șederii Tale, și dă‑i acelui străin tot ceea ce‑Ți va cere, pentru ca toate popoarele pământului să‑Ți cunoască Numele, să se teamă de Tine așa cum se teme poporul Tău Israel și să știe că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit‑o eu.

44 Când poporul Tău va ieși la război împotriva dușmanului său, acolo unde îl vei trimite, și se va rugaDomnuluiînspre cetatea pe care ai ales‑o Tu și înspre Casa pe care am zidit‑o pentru Numele Tău,

45 ascultă din ceruri rugăciunea lor și cererea lor și fă‑le dreptate.

46 Când vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – și, mâniindu‑Te pe ei, îi vei dape mânadușmanilor lor, care îi vor lua captivi în țara dușmanului, îndepărtată sau apropiată,

47 dacă acolo, în țara în care au fost luați captivi, își vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine și vor căuta bunăvoința Ta în țara celor ce i‑au luat captivi, zicând: «Am păcătuit, am greșit și am săvârșit răul!»,

48 dacă de acolo, din țara dușmanilor lor care i‑au luat captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor și din tot sufletul lor, dacă Ți se vor rugacu fața îndreptatăspre țara lor, pe care le‑ai dat‑o părinților lor, spre cetatea pe care Tu ai ales‑o și spre Casa pe care am zidit‑o eu pentru Numele Tău,

49 atunci ascultă din ceruri, locul șederii Tale, rugăciunea lor și cererea lor și fă‑le dreptate.

50 Iartă poporul Tău, care a păcătuit împotriva Ta! Iartă toate fărădelegile pe care le‑au săvârșit împotriva Ta și fă să găsească îndurare la cei ce i‑au luat captivi, ca să le arate milă.

51 Căci ei sunt poporul Tău și moștenirea Ta,poporulpe care l‑ai scos din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier!

52 Fie ca ochii Tăi să fie deschiși la cererea robului Tău și la cererea poporului Tău Israel, ca să‑i asculți ori de câte ori Te vor chema,

53 căci Tu i‑ai separat de toate popoarele pământului pentru a fi moștenirea Ta, așa cum ai spus prin robul Tău Moise, când i‑ai scos pe părinții noștri din Egipt, StăpâneDoamne.“

54 Când a terminat Solomon de rostit cătreDomnultoată rugăciunea și cererea aceasta, s‑a ridicat dinaintea altaruluiDomnului, unde stătuse îngenuncheat, cu mâinile întinse spre ceruri

55 și, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:

56 „Binecuvântat să fieDomnulCare a dat odihnă poporului Său Israel, potrivit cu tot ceea ce a promis. Dintre toate promisiunile bune pe care le‑a rostit prin robul Său Moise, niciuna n‑a rămas neîmplinită.

57 Domnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi așa cum a fost cu părinții noștri. Să nu ne părăsească și să nu ne lase,

58 ci să ne aplece inimile spre El ca să umblăm în toate căile Lui și să păzim poruncile, hotărârile și judecățile Lui, pe care le‑a dat părinților noștri.

59 Fie ca aceste cuvinte ale mele, prin care am căutat bunăvoință înainteaDomnului, să rămână zi și noapte înainteaDomnului, Dumnezeul nostru, pentru a face dreptate robului Său și poporului Său Israel, după nevoile zilnice

60 și pentru ca toate popoarele pământului să știe căDomnuleste Dumnezeu și că nu este altul.

61 Dar inima voastră să fie în întregime aDomnului, Dumnezeul nostru, trăind după hotărârile Lui și păzind poruncile Lui ca și astăzi.“

Dedicarea Casei Domnului

62 Apoi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înainteaDomnului.

63 Solomon I‑a adusDomnuluidouăzeci și două de mii de vite și o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace. Astfel, regele și toți fiii lui Israel au dedicat CasaDomnului.

64 În aceeași zi, regele a sfințitmijlocul curții, locul din fața CaseiDomnului, întrucât acolo a adus arderile‑de‑tot, darurile de mâncare și grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinainteaDomnuluiera prea mic pentru a cuprinde arderile‑de‑tot, darurile de mâncare și grăsimea jertfelor de pace.

65 Solomon a ținut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare adunare venită de la Lebo-Hamatși până dinspre Râul Egiptuluia sărbătoritînainteaDomnului, Dumnezeul nostru, timp de șapte zile și apoi alte șapte zile, adică paisprezece zile.

66 În ziua a optaSolomona trimis poporulacasă. Ei l‑au binecuvântat pe rege și au plecat la corturile lor, bucuroși și cu inimile mulțumite pentru tot binele făcut deDomnulrobului Său David și poporului Său Israel.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/8-0d005951b31c13553d7027e101b668f0.mp3?version_id=126—

Domnul i Se arată din nou lui Solomon

1 După ce Solomon a terminat de zidit CasaDomnului, palatul regelui și tot ceea ce‑și dorise să facă,

2 Domnuli S‑a arătat a doua oară, tot așa cum i Se arătase la Ghivon.

3 Domnuli‑a zis:

„Ți‑am ascultat rugăciunea și cererea prin care ai căutat bunăvoință înaintea Mea. Am sfințit această Casă pe care ai zidit‑o, punându‑Mi Numele acolo pentru totdeauna. Ochii și inima Mea vor fi acolo în toate zilele.

4 Cât despre tine, dacă vei umbla înaintea Mea, așa cum a umblat tatăl tău, David, în curăție de inimă și în dreptate, împlinind tot ce ți‑am poruncit și păzind hotărârile și judecățile Mele,

5 voi întări pe vecie tronul domniei tale peste Israel, așa cum i‑am promis tatălui tău, David, zicând: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaș la tronul lui Israel.»

6 Dar dacă voi sau urmașii voștri vă veți întoarce de la Mine, dacă nu veți păzi poruncile și hotărârile pe care vi le‑am dat, dacă vă veți depărta, dacă veți sluji altor dumnezei și vă veți închina înaintea lor,

7 atunci îl voi îndepărta pe Israel din țara pe care i‑am dat‑o și voi lepăda dinaintea Mea Casa pe care am sfințit‑o pentru Numele Meu, iar Israel va ajunge o pildă și o batjocură printre toate popoarele.

8 Și oricine va trece pe lângă Casa aceasta care esteacumimpunătoare, se va îngrozi, va fluiera și va întreba: «De ce a făcutDomnulastfel acestei țări și acestei Case?»

9 Atunci ei vor răspunde: «Pentru că L‑au părăsit peDomnul, Dumnezeul lor, Care i‑a scos pe părinții lor din țara Egiptului, și pentru că s‑au alipit de alți dumnezei, s‑au închinat înaintea lor și le‑au slujit, de aceea a adusDomnulpeste ei toată această nenorocire.»“

Alte realizări ale lui Solomon

10 La sfârșitul celor douăzeci de ani, timp în care Solomon zidise cele două case – CasaDomnuluiși palatul regelui –

11 (Hiram, regele Tyrului, îi dăduse lui Solomon lemne de cedru și de chiparos și aur cât a dorit), regele Solomon i‑a dat lui Hiram douăzeci de cetăți în țara Galileei.

12 Hiram a ieșit din Tyr să vadă cetățile pe care i le‑a dat Solomon, dar nu i‑au plăcut.

13 Atunci a zis: „Ce fel de cetăți mi‑ai dat, frate?“ Și le‑a numit țara Cabul,nume care le‑a rămaspână în ziua aceasta.

14 Hiram îi trimisese regelui Solomon o sută douăzeci de talanțide aur.

15 Aceasta este relatarea cu privire la oamenii de corvoadă pe care i‑a folosit regele Solomon pentru a zidi CasaDomnului, palatul său, Milo, zidul Ierusalimului și cetățile Hațor, Meghido și Ghezer.

16 Faraonul Egiptului se suise, capturase Ghezerul și‑i dăduse foc. Îi omorâse pe canaaniții din cetate și i‑o dăduse ca zestre fiicei sale, soția lui Solomon.

17 Solomon a rezidit cetățile Ghezer, Bet‑Horonul de Jos,

18 Baalat și Tadmorîn pustie, îninteriorulțării,

19 precum și toate cetățile-hambare, care erau ale lui Solomon, cetățile pentru care și cetățile pentru cavalerie, și tot ceea ce a dorit Solomon să zidească în Ierusalim, în Liban și în toată țara aflată sub stăpânirea sa.

20 Iar pe tot poporul care mai rămăsese dintre amoriți, hitiți, periziți, hiviți și iebusiți, – care nu erau dintre fiii lui Israel, –

21 adică pe urmașii acestora, care rămăseseră după ei în țară și pe care fiii lui Israel nu‑i putuseră da de tot spre nimicire, Solomon i‑a folosit la muncă de corvoadă și așa au rămas până în ziua aceasta.

22 Dar Solomon nu i‑a folosit pe fiii lui Israel ca robi, căci aceștia erau războinici, slujitori, demnitari, ofițeri și conducători de care și de cavalerie.

23 Conducătorii puși să supravegheze lucrarea lui Solomon, – cei ce conduceau poporul, cei ce făceau lucrarea, – erau în număr de cinci sute cincizeci.

24 Fiica lui Faraon s‑a suit din Cetatea lui David la palatul pe care Solomon îl zidise pentru ea. Atunci a zidit el Milo.

25 De trei ori pe an, Solomon aducea arderi‑de‑tot și jertfe de pacepe altarul pe care‑l zidise pentruDomnulși ardea tămâie înainteaDomnuluiîmpreună cu jertfele. Astfel, el a terminat Casa.

26 Regele Solomon a construit și niște corăbii la Ețion-Gheber, care se află lângă Elat, în țara Edomului, pe țărmul Mării Roșii.

27 Hiram i‑a trimis, cu aceste corăbii, pe slujitorii săi, marinari care cunoșteau marea, împreună cu slujitorii lui Solomon.

28 Ei s‑au dus la Ofir și au luat de acolo patru sute douăzeci de talanțide aur, pe care i‑au adus apoi regelui Solomon.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/9-9579855809b39fa089e2a41f6e12eaa7.mp3?version_id=126—

Regina din Șeba îl vizitează pe Solomon

1 Când regina din Șeba a auzit despre faima lui Solomon datorată NumeluiDomnului, a venit ca să‑l pună la încercare prin întrebări grele.

2 Ea a sosit la Ierusalim însoțită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur și pietre prețioase. Ea a venit la Solomon și i‑a vorbit despre tot ce avea pe inimă.

3 Solomon i‑a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi știut să i‑l clarifice.

4 Când regina din Șeba a văzut toată înțelepciunea lui Solomon, palatul pe care‑l zidise,

5 mâncarea de la masa lui, locuința slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veșmintele acestora, paharnicii lui și arderile lui de tot, pe care le aducea la CasaDomnului,i s‑a tăiat răsuflarea.

6 Apoi i‑a zis regelui: „Așadar, este adevărat ce am auzit în țara mea despre faptele tale și despre înțelepciunea ta!

7 Dar nu am crezutacestelucruri până când nu am venit și până nu le‑am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s‑a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înțelepciune și bogăție decât se spune în zvonul pe care l‑am auzit.

8 Ferice de oamenii tăi, ferice de acești slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta și care aud înțelepciunea ta!

9 Binecuvântat să fieDomnul, Dumnezeul tău, Care Și‑a găsit plăcerea în tine, punându‑te pe tronul lui Israel.Domnulîl iubește pe vecie pe Israel! El te‑a pus rege ca să faci judecată și dreptate.“

10 Și ea i‑a dăruit regelui o sută douăzeci de talanțide aur, o mare cantitate de mirodenii, precum și pietre prețioase. Niciodată n‑au mai fost aduse așa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Șeba i le‑a dăruit regelui Solomon.

11 (Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir și mari cantități de lemn de almugși pietre prețioase.

12 Din lemnul de almug, regele a făcut trepte pentru CasaDomnuluiși pentru palatul regelui, lire și harfe pentru cântăreți. Niciodată n‑a mai fost adus lemn de almug și nici n‑a mai fost văzut de atunci.)

13 Regele Solomon i‑a dat reginei din Șeba tot ce ea a dorit și a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i‑a dăruit din generozitate. După aceea, ea a plecat și s‑a întors în țara sa împreună cu slujitorii săi.

Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

14 Cantitatea de aur care intra anual învistierialui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanțide aur,

15 în afară de cel care venea de la negustori și din negoțul comercianților, de la toți regii Arabiei și de la guvernatorii țării.

16 Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte șase sute deșechelide aur,

17 și trei sute de scuturimicidin aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei minede aur. Regele le‑a pus în Palatul Pădurii Libanului.

18 Regele a mai făcut și un tron mare din fildeș și l‑a poleit cu aur curat.

19 Tronul avea șase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era așezat câte un leu.

20 Alți doisprezece lei erau așezați de‑o parte și de alta a celor șase trepte. Așa ceva nu se mai făcuse pentru niciun regat.

21 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur și toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur curat. Niciunul nu era din argint; acesta era considerat fără valoare în zilele lui Solomon.

22 Căci regele avea pe mare corăbii de Tarșișcare navigau împreună cu corăbiile lui Hiram și o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și păuni.

23 Regele Solomon i‑a întrecut în bogăție și în înțelepciune pe toți regii pământului.

24 Toată lumea căutasă‑l vadăpe Solomon, ca să‑i asculte înțelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

25 An de an, fiecare dintre cei care veneau își aducea darul: vase de argint și de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catâri.

26 Solomon a adunat care și cai; avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai, pe care îi ținea în cetățile pentru care, precum și împreună cu el, la Ierusalim.

27 Regele a făcut ca argintul să fie, în Ierusalim,la fel de obișnuitprecum pietrele, iar cedrii la fel de numeroși precum sicomorii de pe zona deluroasă.

28 Caii lui Solomon erau aduși din Egiptși din Kue; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un prețstabilit.

29 Un car era cumpărat din Egipt cu șase sutede șechelide argint, iar un cal cu o sută cincizeci de șecheli. Tot astfel, prin mâna lor, se aduceaucai și carepentru toți regii hitiților și pentru regii Aramului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/10-060c2cf4180c5abd3f80ca0cf553ab3e.mp3?version_id=126—