Author: admin

Domnia lui Ezechia peste Iuda

1 Ezechia, fiul lui Ahaz, regele lui Iuda, a început să domnească în al treilea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel.

2 El era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de douăzeci și nouă de ani. Mama lui se numea Abia și era fiica lui Zaharia.

3 El a făcut ce este drept în ochiiDomnului, tot așa cum făcuse David, tatăl său.

4 A îndepărtat înălțimile și a zdrobit stâlpii sacri, a tăiatstâlpulAșereiși a zdrobit în bucăți șarpele de bronz pe care îl făcuse Moise, deoarece fiii lui Israel obișnuiau să ardă tămâie înaintea lui și îl numeauNehuștan.

5 Ezechia a crezut înDomnul, Dumnezeul lui Israel. Dintre toți regii lui Iuda care au fost înaintea lui sau care au urmat după el, n‑a fost niciunul ca el.

6 El s‑a alipit deDomnul, nu s‑a depărtat de El și a păzit poruncile pe careDomnuli le‑a dat lui Moise.

7 Domnula fost cu Ezechia, care a reușit în tot ce s‑a dus să facă. El s‑a răsculat împotriva împăratului Asiriei și nu i‑a mai slujit.

8 Ezechia i‑a învins pe filisteni până la Gaza și le‑a distrus teritoriile, de la turnurile de pază până la cetățile fortificate.

9 În al patrulea an al lui Ezechia, care era și al șaptelea an al lui Osea, fiul lui Ela, regele lui Israel, Salmanasar, împăratul Asiriei, s‑a suit împotriva Samariei și a asediat‑o,

10 iar după trei ani de asediu asirienii au cucerit‑o. Așadar, Samaria a fost cucerită în al șaselea an al lui Ezechia, care era și al nouălea an al lui Osea, regele lui Israel.

11 Împăratul Asiriei l‑a dus pe Israel în captivitate, în Asiria. El i‑a pus să locuiască în Halah, în Gozan, de‑a lungul râului Habor, și în cetățile mezilor,

12 din cauză că n‑au ascultat de glasulDomnului, Dumnezeul lor, ci au încălcat legământul Lui și pentru că n‑au ascultat și nici n‑au împlinit tot ce le‑a poruncit Moise, robulDomnului.

Ierusalimul amenințat de către Sanherib

13 În al paisprezecelea an al regelui Ezechia, Sanherib, împăratul Asiriei, s‑a suit împotriva tuturor cetăților fortificate ale lui Iuda și le‑a cucerit.

14 După aceea, Ezechia, regele lui Iuda, a trimis următorul mesaj împăratului Asiriei, care se afla în Lachiș: „Am greșit! Depărtează‑te de mine și îți voi da orice îmi vei cere!“ Împăratul Asiriei a cerut de la Ezechia, regele lui Iuda, trei sute de talanțide argint și treizeci de talanțide aur.

15 Ezechia i‑a dat tot argintul care se afla în CasaDomnuluiși în vistieriile palatului regelui.

16 Cu acest prilej Ezechia a desprins aurul cu care tot el, Ezechia, regele lui Iuda, acoperise ușile și stâlpii TempluluiDomnuluiși l‑a dat împăratului Asiriei.

17 Împăratul Asiriei a trimis din Lachiș la regele Ezechia, în Ierusalim, pe Tartan, pe Rab‑Saris și pe Rab‑Șache, cu o armată puternică. Ei s‑au suit spre Ierusalim și când au ajuns, s‑au oprit la canalul de apă al Iazului de Sus, pe drumul către Ogorul Spălătorului.

18 Apoi l‑au chemat pe rege. Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au ieșit la ei.

19 Rab‑Șache le‑a zis:

– Spuneți‑i lui Ezechia:

„Așa vorbește marele împărat, împăratul Asiriei: «Pe ce se bazează această încredere a ta?

20 Tu ai spus: ‘sfat și putere pentru război’, dar acestea sunt doar niște vorbe de pe buze. În cine deci te încrezi de te‑ai răsculat împotriva mea?

21 Iată că acum te încrezi în Egipt, în acel toiag de trestie frântă, care străpunge și rănește mâna oricui se sprijină pe ea. Așa este Faraon, regele Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el.

22 Dacă îmi veți spune: ‘Noi ne încredem înDomnul, Dumnezeul nostru!’, oare nu este El Acela ale Cărui înălțimi și altare le‑a îndepărtat Ezechia, zicând lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați înaintea acestui altar din Ierusalim!’»?

23 Vino acum, te rog, și fă o înțelegere cu stăpânul meu, împăratul Asiriei: eu îți voi da două mii de cai, dacă tu vei putea găsi călăreți pentru ei.

24 Și cum vei putea îndepărta măcar o singură căpetenie dintre cei mai neînsemnați slujitori ai stăpânului meu, când tu te încrezi în Egipt pentru care și călăreți?

25 Mai mult, m‑am suit eu oare fărăDomnulîmpotriva acestui loc, ca să‑l distrug?Domnulmi‑a zis: «Suie‑te împotriva acestei țări și distruge‑o!»“

26 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, Șebna și Ioah i‑au răspuns lui Rab‑Șache:

– Vorbește, te rugăm, robilor tăi în aramaică, pentru că o înțelegem, și nu ne vorbi în iudaică, în auzul poporului care este pe zid!

27 Dar Rab‑Șache le‑a zis:

– Oare stăpânului tău și ție, m‑a trimis stăpânul meu să spun aceste cuvinte? Oare num‑a trimisla oamenii aceștia, care stau pe zid să‑și mănânce propriile murdării și să‑și bea propria urină împreună cu voi?

28 Atunci Rab‑Șache s‑a ridicat și a strigat cu glas tare în limba iudaică, zicând:

– Ascultați cuvântul marelui împărat, împăratul Asiriei!

29 Așa vorbește împăratul:

„Nu‑l lăsați pe Ezechia să vă amăgească, fiindcă nu va putea să vă elibereze din mâna mea!

30 Nu‑l lăsați pe Ezechiasă vă convingăsă vă încredeți înDomnul, zicându‑vă: «Cu siguranțăDomnulne va elibera și cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile împăratului Asiriei!»

31 Nu‑l ascultați pe Ezechia, căci așa vorbește împăratul Asiriei: «Faceți pace cu mine și veniți afară la mine. Atunci fiecare dintre voi va mânca din via lui și din smochinul lui și va bea apă din puțul lui,

32 până voi veni și vă voi lua într‑o țară ca a voastră, o țară cu belșug de grâne și de must, de pâine și de vii, de măsline și de miere. Astfel veți trăi și nu veți muri. Nu‑l ascultați pe Ezechia fiindcă el vă îndrumă greșit când zice: ‘Domnulne va elibera!’

33 Și‑a eliberat vreunul dintre dumnezeii neamurilor țara din mâna împăratului Asiriei?

34 Unde sunt dumnezeii Hamatului și ai Arpadului? Unde sunt dumnezeii Sefarvayimului, ai Henei și ai Ivei? Au eliberat ei Samaria din mâna mea?

35 Care dintre toți dumnezeii acestor țări și‑au eliberat țara din mâna mea? Prin urmare, cum ar puteaDomnulsă elibereze Ierusalimul din mâna mea?»“

36 Poporul a tăcut și nu i‑a răspuns niciun cuvânt, căci porunca regelui era: „Să nu‑i răspundeți!“

37 Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia, cel ce răspundea de palat, scribul Șebna și cronicarul Ioah, fiul lui Asaf, au venit la Ezechia cu hainele sfâșiate și i‑au spus cuvintele lui Rab‑Șache.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/18-94f2bc4d971dedc72305e696d78072fe.mp3?version_id=126—

Ezechia îl consultă pe Isaia

1 Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, și‑a sfâșiat hainele, s‑a acoperit cu un sac și s‑a dus la CasaDomnului.

2 I‑a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoț, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți, acoperiți toți cu saci.

3 Ei i‑au zis:

– Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să iasă din pântec, dar nu mai este nicio putere pentru a le da naștere.

4 Poate căDomnul, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rab‑Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a‑L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate căDomnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le‑a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

5 Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia,

6 acesta le‑a zis:

– Să‑i spuneți astfel stăpânului vostru: „Așa vorbeșteDomnul: «Să nu te temi din cauza cuvintelor pe care le‑ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M‑au blasfemiat.

7 Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și‑l voi face să cadăucisde sabie în țara lui.»“

8 Când Rab‑Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s‑a întors și l‑a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

9 După aceea,împăratul Asirieia auzit că Tirhaka, regele din Cuș, a ieșit să lupte împotriva lui, a trimis din nou mesageri la Ezechia, zicând:

10 „Așa să‑i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu‑l lăsa pe Dumnezeul tău, în Care te încrezi, să te amăgească, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.’

11 Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, dându‑le spre nimicire. Vei scăpa tu oare?

12 Și‑au salvat, oare, dumnezeii neamurile pe care părinții mei le‑au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel‑Asar?

13 Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al Henei sau al Ivei?»“

Rugăciunea lui Ezechia

14 Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit‑o. Apoi s‑a suit la CasaDomnuluiși a întinsscrisoareaînainteaDomnului.

15 Ezechia s‑a rugatDomnuluiși a zis: „O,Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezideasupraheruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul!

16 Doamne, pleacă‑Ți urechea și ascultă!Doamne, deschide‑Ți ochii și privește! Auzi cuvintele pe care Sanherib le‑a trimis ca să‑L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

17 Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au pustiit neamurile și teritoriul lor

18 și că le‑au aruncat dumnezeii în foc, însă ei i‑au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră.

19 Acum,Doamne, Dumnezeul nostru, Te rugăm, izbăvește‑ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu,Doamne, ești Dumnezeu!“

Profeția lui Isaia împotriva lui Sanherib

20 Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia să i se spună: „Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel: «Ți‑am auzit rugăciunea pe care Mi‑ai făcut‑o cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei.

21 Acesta este cuvântul pe care l‑a spusDomnulîmpotriva acestuia:

Fecioara, fiica Sionului,

te disprețuiește și își bate joc de tine.

Fiica Ierusalimului

dă din cap în timp ce fugi.

22 Pe Cine ai batjocorit și ai blasfemiat tu?

Împotriva Cui ți‑ai ridicat glasul?

Împotriva Cui ți‑ai înălțat mândru privirea?

Împotriva Sfântului lui Israel!

23 Prin mesagerii tăi L‑ai batjocorit pe Stăpânul

și ai zis:

‘Cu mulțimea carelor mele

am urcat înălțimile munților

până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!

I‑am tăiat cei mai înalți cedri

și cei mai aleși chiparoși.

Am ajuns la cele mai îndepărtate locuri

și la pădurea cea mai deasă.

24 Am săpat fântâni

și am băut ape străine

și cu tălpile picioarelor mele

am secat toate pâraiele Egiptului.’

25 N‑ai auzit?

Eu l‑am făcut demult;

din zile străvechi l‑am întocmit.

Acum însă l‑am adus să se împlinească,

astfel încât tu să prefaci cetățile fortificate

în mormane de dărâmături.

26 Locuitorii lor sunt neputincioși,

sunt înspăimântați și făcuți de rușine.

Au ajuns ca iarba de pe câmp

și ca verdeața fragedă,

ca iarba de pe acoperișuri,

care se usucă înainte să crească.

27 Dar Eu știu unde stai,

când ieși și când intri

și cât ești de furios pe Mine.

28 Pentru că te‑ai mâniat pe Mine

și pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,

voi pune veriga Mea în nasul tău

și zăbala Mea în gura ta

și te voi întoarce

pe drumul pe care ai venit.

29 Acesta va fi semnul pentru tine,Ezechia:

anul acesta o să mâncați ce va crește de la sine,

iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.

Dar în al treilea an veți semăna și veți secera,

veți planta vii și le veți mânca roadele.

30 O rămășiță a Casei lui Iuda, cei rămași,

vor prinde iarăși rădăcină dedesubt

și vor da rod deasupra.

31 Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță

și din muntele Sion o ceată de supraviețuitori.

RâvnaDomnuluiOștirilor va face lucrul acesta.»

32 De aceea așa vorbeșteDomnulcu privire la împăratul Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta

și nu va trage nicio săgeată acolo;

nu va veni în fața ei cu vreun scut

și nu va ridica împotriva ei nicio rampă de asalt.

33 Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce

și nu va intra în cetatea aceasta, ziceDomnul.

34 Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s‑o izbăvesc,

de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.»“

35 În acea noapte, îngerulDomnuluia ieșit și a omorât în tabăra Asiriei o sută optzeci și cinci de miide oameni. Cândceilalțis‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că toți erau niște trupuri moarte.

36 Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și‑a ridicat tabăra și a plecat. El s‑a întors la Ninive și a locuit acolo.

37 În timp ce se închina în templul zeului săuNisrok, fiii săi, Adra-Melek și Sarețer, l‑au ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/19-107da29559cf11038bb7e9d0a8f14afc.mp3?version_id=126—

Boala și însănătoșirea lui Ezechia

1 În acele zile, Ezechia s‑a îmbolnăvit și era aproape de moarte. Profetul Isaia, fiul lui Amoț, a venit la el și i‑a zis: „Așa vorbeșteDomnul: «Pune‑ți casa în rânduială căci vei muri. Nu vei mai trăi.»“

2 AtunciEzechias‑a întors cu fața spre perete și s‑a rugatDomnului, zicând:

3 „Oh,Doamne, adu‑Ți aminte, Te rog, că am umblat înaintea Ta cu credincioșie și din toată inima și am făcut ce este bine în ochii Tăi.“ Și Ezechia a plâns cu amar.

4 Isaia nu ieșise încă din curtea din mijloc, când, CuvântulDomnuluii‑a vorbit, zicând:

5 „Întoarce‑te și spune‑i lui Ezechia, conducătorul poporului Meu,astfel: «Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul tatălui tău David: ‘Ți‑am auzit rugăciunea și ți‑am văzut lacrimile. Iată că te voi vindeca. În a treia zi te vei sui la CasaDomnului.

6 Voi adăuga la zilele tale încă cincisprezece ani, te voi izbăvi, pe tine și cetatea aceasta, din mâna împăratului Asiriei și voi apăra această cetate de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.’»“

7 Apoi Isaia a zis: „Aduceți o turtă de smochine!“ Ei au adus‑o și au pus‑o pe bubă, și el a trăit.

8 Ezechia îl întrebase pe Isaia:

– După ce semnvoi șticăDomnulmă va vindeca și mă voi sui la CasaDomnuluia treia zi?

9 Isaia îi răspunsese:

– Acesta este semnul din parteaDomnuluipentru tine, prin care vei cunoaște căDomnulva împlini cuvântul pe care l‑a rostit: „Să treacă umbra zece trepte înainte sau înapoi?“

10 Ezechia răspunsese:

– E ceva neînsemnat ca umbra să treacă zece trepte înainte. Mai bine să treacă zece trepte înapoi.

11 Atunci profetul Isaia L‑a chemat peDomnulși El a făcut ca umbra să treacă înapoi zece trepte pe cadranul lui Ahaz.

Solia babiloniană la Ierusalim

12 În acea perioadă, Merodak-Baladan, fiul lui Baladan, rege al Babilonului, i‑a trimis lui Ezechia scrisori și un dar, fiindcă auzise că Ezechia fusese bolnav.

13 Ezechiai‑a ascultat și le‑a arătat tot ce era în vistieria sa: argintul, aurul, mirodeniile și uleiul cel scump, armamentul lui și tot ce se afla în magaziile lui. Nu a rămas nimic în palatul sau în regatul său, pe care Ezechia să nu li‑l fi arătat.

14 Atunci profetul Isaia a venit la regele Ezechia și l‑a întrebat:

– Ce au zis oamenii aceia și de unde au venit?

Ezechia i‑a răspuns:

– Au venit dintr‑o țară îndepărtată, din Babilon.

15 Profetul l‑a întrebat:

– Ce‑au văzut în palatul tău?

Ezechia a răspuns:

– Au văzut tot ceea ce este în palatul meu și n‑a rămas nimic în magaziile mele pe care să nu li‑l fi arătat.

16 Atunci Isaia i‑a zis lui Ezechia:

– Ascultă CuvântulDomnului:

17 „Iată, vin zile când tot ce este în palatul tău și tot ce au agonisit părinții tăi până în ziua aceasta, va fi dus în Babilon. Nu va mai fi lăsat nimic, ziceDomnul.

18 Unii dintre propriii tăi fii, care ți s‑au născut, îți vor fi luați și vor fi făcuți eunuci în palatul împăratului Babilonului.“

19 Ezechia i‑a zis lui Isaia:

– CuvântulDomnuluipe care l‑ai rostit este bun.

„De ce nu“, se gândeael, „atâta vreme cât în timpul vieții mele va fi pace și siguranță?“

20 Celelalte fapte ale lui Ezechia, toate isprăvile lui, cum a făcut iazul și canalul prin care a adus apă în cetate, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

21 Ezechia a adormit alături de părinții săi, iar în locul lui a domnit fiul său Manase.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/20-c7b41171aefd4a94791e5edfc1de7327.mp3?version_id=126—

Domnia lui Manase peste Iuda

1 Manase era în vârstă de doisprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de cincizeci și cinci de ani. Mama sa se numea Hefți‑Ba.

2 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, luându‑se după urâciunile neamurilor pe careDomnulle alungase dinaintea fiilor lui Israel.

3 A rezidit înălțimile pe care le distrusese tatăl său, Ezechia, a ridicat altare luiBaal, a făcut un stâlp alAșerei, cum făcuse Ahab, regele lui Israel, și s‑a închinat întregii oștiri a cerurilor și i‑a slujit.

4 A zidit altare în CasaDomnului, despre careDomnulspusese: „În Ierusalim Îmi voi pune Numele.“

5 El a zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în cele două curți ale CaseiDomnului.

6 Și‑a trecut fiul prin foc, s‑a ocupat cu prezicereași cu interpretarea semnelor, a apelat la cei ce întreabă duhurile morților șila cei care cheamăspiritele. El a făcut mult rău în ochiiDomnului, mâniindu‑L.

7 A pus în Casă chipul cioplit alAșereipe care‑l făcuse,în Casadespre careDomnulîi spusese lui David și lui Solomon, fiul acestuia: „În Casa aceasta și în Ierusalim, pe care l‑am ales dintre toatecetățilesemințiilor lui Israel, Îmi voi pune Numele pe vecie.

8 Nu voi mai face ca piciorul lui Israel să rătăcească afară din țara pe care le‑am dat‑o părinților lor, dacă vor avea grijă să împlinească tot ce le‑am poruncit, potrivit cu toată Legea pe care le‑a dat‑o robul Meu Moise.“

9 Dar ei n‑au ascultat și Manase i‑a dus în rătăcire, astfel că ei au făcut mai mult rău decât toate neamurile pe care le nimiciseDomnuldinaintea fiilor lui Israel.

10 AtunciDomnula vorbit prin robii Săi, profeții, zicând:

11 „Manase, regele lui Iuda, a săvârșit aceste urâciuni, a făcut mai mult rău decât tot ce făcuseră amoriții înainte de el și l‑a făcut și pe Iuda să păcătuiască prin idolii lui.

12 De aceea așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel: «Iată, voi aduce o nenorocire peste Ierusalim și peste Iuda, care va răsuna în urechile oricui o va auzi.»

13 Voi întinde peste Ierusalim funia de măsură folosită împotriva Samariei și firul de plumb folosit împotriva familiei lui Ahab. Voi curăți Ierusalimul cum curăță cineva o farfurie, ștergând‑o și întorcând‑o cu fața în jos.

14 Voi părăsi rămășița moștenirii Mele și o voi da în mâinile dușmanilor ei. Va ajunge de jaful și de prada dușmanilor ei

15 pentru că a făcut ce este rău în ochii Mei și M‑a mâniat din ziua în care părinții ei au ieșit din Egipt și până în ziua aceasta.“

16 De asemenea, Manase a umplut Ierusalimul, de la un capăt la celălalt, cu sângele nevinovat pe care l‑a vărsat, în afară de păcatul de a‑l fi făcut pe Iuda să păcătuiască și să săvârșească ce este rău în ochiiDomnului.

17 Celelalte fapte ale lui Manase, tot ce a făcut el și păcatele pe care le‑a săvârșit, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

18 Manase a adormit alături de părinții săi și a fost înmormântat în grădina palatului său, în Grădina lui Uza. În locul lui a domnit fiul său Amon.

Domnia lui Amon peste Iuda

19 Amon era în vârstă de douăzeci și doi de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de doi ani. Mama sa se numea Meșulemet și era fiica lui Haruț din Iotba.

20 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, la fel cum făcuse tatăl său Manase.

21 A umblat în toate căile în care umblase și tatăl său, slujind și închinându‑se idolilor cărora le slujise și Manase.

22 L‑a părăsit peDomnul, Dumnezeul părinților săi, și nu a umblat pe CaleaDomnului.

23 Slujitorii lui Amon au uneltit împotriva lui și l‑au omorât pe rege în palatul lui,

24 dar poporul țării i‑a omorât pe toți aceia care uneltiseră împotriva regelui Amon. Apoi, în locul luiAmon, poporul țării l‑a făcut rege pe fiul acestuia, Iosia.

25 Celelalte fapte pe care le‑a făcut Amon, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

26 El a fost înmormântat în mormântul său, în Grădina lui Uza, iar în locul lui a domnit fiul său Iosia.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/21-4272508287ae560f23f1256095542585.mp3?version_id=126—

Domnia lui Iosia peste Iuda

1 Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fiica lui Adaia din Boțkat.

2 El a făcut ce este drept în ochiiDomnuluiși a umblat pe toată calea tatălui său David, fără a se abate la dreapta sau la stânga.

3 În al optsprezecelea an al regelui Iosia, regele l‑a trimis pe scribul său Șafan, fiul lui Ațalia, fiul lui Meșulam, la CasaDomnului, zicându‑i:

4 „Suie‑te la marele preot Hilchia și spune‑i să strângă argintul care a fost adus la CasaDomnului, cel care fusese adunat de la popor de către paznicii porții.

5 Să se dea acest argint celor ce supraveghează lucrarea la CasaDomnului, iar aceștia să‑l dea lucrătorilor care sunt la CasaDomnului, adică celor ce fac restaurarea Casei:

6 tâmplarilor, constructorilor și zidarilor. Să li se mai dea și pentru cumpărarea lemnelor și a pietrelor cioplite necesare pentru restaurarea Casei,

7 dar să nu li se ceară socoteală de argintul încredințat lor, căci ei lucrează cu credincioșie.“

Cartea Legii este găsită în Casa Domnului

8 Atunci marele preot Hilchia i‑a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în CasaDomnului!“ Hilchia i‑a dat Cartea lui Șafan, iar acesta a citit‑o.

9 Scribul Șafan s‑a dus la rege și i‑a adus regelui următorul mesaj: „Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în Casă și l‑au dat celor ce supraveghează lucrarea la CasaDomnului.“

10 Apoi scribul Șafan l‑a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi‑a dat o Carte.“ Și Șafan a citit din ea înaintea regelui.

11 Când a auzit regele cuvintele din Cartea Legii și‑a sfâșiat hainele.

12 Și regele le‑a poruncit preotului Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Micaia, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând:

13 „Duceți‑vă și întrebați‑L peDomnulpentru mine, pentru popor și pentru întreg Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mâniaDomnului, care s‑a aprins împotriva noastră pentru că părinții noștri n‑au ascultat de cuvintele acestei Cărți și n‑au împlinit tot ce este scris în ea cu privire la noi.“

14 Preotul Hilchia, Ahikam, Acbor, Șafan și Asaia s‑au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tikva, fiul lui Harhas, păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou. Ei au vorbit cu ea,

15 și ea le‑a răspuns: „Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel; să spuneți omului care v‑a trimis la mine,

16 că așa vorbeșteDomnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu tot ce este scris în Cartea pe care a citit‑o regele lui Iuda.

17 Pentru că M‑au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu‑Mă prin toată lucrarea mâinilor lor, mânia Mea se va aprinde împotriva acestui loc și nu se va stinge!»

18 Totodată spuneți‑i regelui lui Iuda, care v‑a trimis să‑L întrebați peDomnul, următoarele: «Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le‑ai auzit:

19 ‘Pentru că ți s‑a înmuiat inima și te‑ai smerit înainteaDomnului, când ai auzit ce am rostit împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, – că vor ajunge de spaimă și de blestem, – pentru că ți‑ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, ziceDomnul!

20 De aceea, iată că te voi adăuga la părinții tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc!’»“

Ei i‑au adus regelui răspunsulacesta.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/22-3644293f8a0874b0a71c3f53c9c64d7a.mp3?version_id=126—

Reforma religioasă din timpul lui Iosia

1 Atunci regele a trimis și i‑a strâns la el pe toți bătrâniilui Iuda și ai Ierusalimului.

2 Regele s‑a suit la CasaDomnuluiîmpreună cu toți bărbații lui Iuda, cu toți locuitorii Ierusalimului, cu preoții și cu profeții, cu întreg poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, și a citit în auzul lor toate cuvintele Cărții Legământului, care a fost găsită în CasaDomnului.

3 Regele a stat în picioare lângă stâlpul său și a încheiat un legământ înainteaDomnului,hotărându‑sesă‑L urmeze peDomnulși să păzească poruncile, mărturiile și hotărârile Lui din toată inima și din tot sufletul lui, împlinind astfel cuvintele acestui legământ, scrise în Cartea aceasta. Și tot poporul a intrat în legământ.

4 Regele a poruncit marelui preot Hilchia, preoților de rangul al doilea și paznicilor porții să scoată din TemplulDomnuluitoate obiectele care fuseseră făcute pentruBaal, pentruAșerași pentru toată oștirea cerurilor. Și el le‑a ars în afara Ierusalimului, în valea Chidron, iar cenușa le‑a dus‑o la Betel.

5 A îndepărtat preoții păgâni care au fost puși de regii lui Iuda să ardă tămâie pe înălțimi, în cetățile lui Iuda și împrejurul Ierusalimului. De asemenea, a izgonit pe cei ce ardeau tămâie luiBaal, soarelui, lunii, stelelor și întregii oștiri a cerurilor.

6 A scos stâlpulAșereidin CasaDomnuluiși l‑a dus la uedulChidron, în afara Ierusalimului. L‑a ars lângă uedul Chidron, prefăcându‑l în cenușă și i‑a împrăștiat cenușa pe mormintele fiilor poporului.

7 A dărâmat locuințele bărbaților care se prostituau, care erau în CasaDomnuluiși unde femeile împleteau corturi pentruAșera.

8 Iosia i‑a izgonit pe toți preoții din cetățile lui Iuda și a distrus înălțimile unde preoții ardeau tămâie, de la Gheva până la Beer-Șeba. A dărâmat înălțimilede la porțile care erau la intrarea porții lui Iosua, conducătorul cetății, în partea stângă a porții cetății.

9 Deși preoții înălțimilor nu se suiau la altarulDomnuluidin Ierusalim, ei totuși mâncau azime în mijlocul fraților lor.

10 Regelea pângărit, de asemenea, Tofetul, care este în valea Ben‑Hinom, pentru ca nimeni să nu‑și mai treacă fiul sau fiica prin focpentruMoleh.

11 El a îndepărtat de la intrarea CaseiDomnuluicaii pe care regii lui Iuda îi închinaseră soarelui. Ei erau lângă odaia din curte a unui demnitar pe nume Natan-Melek. Apoi Iosia a ars carele închinate soarelui.

12 Regele a dărâmat altarele pe care le făcuseră regii lui Iuda pe acoperișul odăii de sus a lui Ahaz, precum și altarele pe care le făcuse Manase în cele două curți ale CaseiDomnului. Le‑a luat de acolo și le‑a aruncat molozul în uedul Chidron.

13 Regele a pângărit înălțimile care erau la estde Ierusalim, în partea de suda Muntelui Depravării, pe care le construise Solomon, regele lui Israel, pentruAștoret, spurcăciunea sidonienilor, pentruChemoș, spurcăciunea Moabului, și pentruMilkom, urâciunea fiilor lui Amon.

14 A zdrobit stâlpii sacri, a dărâmatașereleși a umplut locurile lor cu oase de oameni.

15 El a dărâmat chiar și altarul care era la Betel, precum și înălțimea pe care o făcuse Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l‑a făcut pe Israel să păcătuiască – a dărâmat deci atât altarul, cât și înălțimea. El a dat foc atât înălțimii, prefăcând‑o în cenușă, cât șistâlpuluiAșerei.

16 Când Iosia s‑a întors și a văzut mormintele care erau acolo, pe deal, a trimis să ia oasele din morminte. Apoi a ars oasele pe altar și l‑a pângărit, după CuvântulDomnuluirostit prin omul lui Dumnezeu care vestise aceste lucruri.

17 Regelea întrebat:

– Al cui este mormântul acesta din piatră, pe care îl văd?

Oamenii cetății i‑au răspuns:

– Acesta este mormântul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda și a profețit împotriva altarului din Betel aceste lucruri pe care le‑ai făcut.

18 El a zis:

– Lăsați‑l! Nimeni să nu‑i miște oasele!

Ei au lăsat oasele lui împreună cu ale profetului care venise din Samaria.

19 De asemenea, Iosia a mai îndepărtat toate templele care erau pe înălțimile din cetățile Samariei, pe care le zidiseră regii lui Israel ca să‑L mânie peDomnul. A făcut cu ele întocmai cum făcuse la Betel.

20 Iosia i‑a înjunghiat pe altare pe toți preoții înălțimilor care erau acolo și a ars pe ele oase de oameni. Apoi s‑a întors la Ierusalim.

21 Regele a poruncit întregului popor, zicând: „Sărbătoriți PașteleDomnului, Dumnezeul vostru, așa cum este scris în această Carte a Legământului!“

22 Paște ca acesta nu se mai sărbătorise din perioada judecătorilor care judecau pe Israel și nici chiar în toate zilele regilor lui Israel și ale regilor lui Iuda.

23 Abia în al optsprezecelea an al regelui Iosia, acest Paște a fost sărbătorit în cinsteaDomnuluila Ierusalim.

24 Iosia a mai îndepărtat pe cei care întreabă duhurile morților șipe cei care cheamăspiritele,terafimii, idolii și toate celelalte spurcăciuni care se puteau vedea pe teritoriul lui Iuda și la Ierusalim, împlinind astfel cuvintele Legii scrise în Cartea pe care o găsise preotul Hilchia în CasaDomnului.

25 Înainte de Iosia n‑a fost niciun rege ca el, care să se întoarcă laDomnuldin toată inima, din tot sufletul și cu toată puterea lui, așa cum zice toată Legea lui Moise. Și nici după aceea nu s‑a mai ridicat nimeni ca el.

26 Totuși,Domnulnu S‑a întors din înverșunarea mâniei Lui celei mari, mânie care era aprinsă împotriva lui Iuda din cauza tuturor faptelor prin care Îl mâniase Manase.

27 ȘiDomnula zis: „Îl voi îndepărta și pe Iuda din prezența Mea, așa cum l‑am îndepărtat pe Israel, și voi respinge Ierusalimul, cetatea aceasta pe care am ales‑o, și Casa despre care ziceam că acolo va fi Numele Meu.“

28 Celelalte fapte ale lui Iosia și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

Împrejurările morții lui Iosia

29 În zilele sale, faraonul Neco, regele Egiptului, s‑a suit la râul Eufrat, la împăratul Asiriei. Regele Iosia i‑a ieșit împotrivă. Neco l‑a înfruntat la Meghido și l‑a omorât.

30 Slujitorii lui l‑au transportat mort din Meghido, l‑au adus la Ierusalim și l‑au înmormântat în mormântul său. Apoi poporul țării l‑a luat pe Iehoahaz, fiul lui Iosia, l‑a uns și l‑a pus să domnească în locul tatălui său.

Domnia lui Iehoahaz peste Iuda

31 Iehoahaz era în vârstă de douăzeci și trei de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna.

32 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi.

33 Faraonul Neco l‑a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamat, ca să nu mai domnească în Ierusalim. Apoi a cerut țării un tribut de o sută de talanțide argint și un talantde aur.

34 Faraonul Neco l‑a făcut rege pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său și i‑a schimbat numele în Iehoiachim. Iar pe Iehoahaz l‑a luat și l‑a dus în Egipt, unde a și murit.

35 Iehoiachim i‑a dat faraonului aurul și argintul, însă el a împovărat țara pentru a putea da argintul cerut de faraon. A hotărât fiecărui om o anumită parte, dând astfel faraonului Neco argintul și aurul luat de la poporul țării.

Domnia lui Iehoiachim peste Iuda

36 Iehoiachim era în vârstă de douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Zebuda și era fiica lui Pedaia din Ruma.

37 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, tot așa cum făcuseră și părinții săi.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/23-343b2e9c71c114bb99ff1372eb44603d.mp3?version_id=126—

1 În zilele luiIehoiachim, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s‑a suit împotriva acestuia și Iehoiachim i‑a fost vasal timp de trei ani. Dar apoi s‑a răzgândit și s‑a răsculat împotriva lui.

2 Domnula trimis împotriva lui Iehoiachim cete de caldeeni, de aramei, de moabiți și de fii ai lui Amon. El le‑a trimis împotriva lui Iuda, pentru a o distruge, după CuvântulDomnuluipe care‑l rostise prin robii Săi, profeții.

3 Lucrul acesta s‑a întâmplat numai după poruncaDomnuluiși pentru a îndepărta pe Iuda din prezența Lui, din cauza tuturor păcatelor săvârșite de Manase

4 și din cauza sângelui nevinovat pe care‑l vărsase. El a umplut Ierusalimul de sânge nevinovat și de aceeaDomnuln‑a vrut să‑l ierte.

5 Celelalte fapte ale lui Iehoiachim și tot ce a făcut el, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Iuda“?

6 Iehoiachim a adormit alături de părinții săi, iar în locul lui a domnit fiul său Iehoiachin.

7 Regele Egiptului n‑a mai ieșit din țara lui, căci împăratul Babilonului luase tot ce aparținea regelui Egiptului, de la Râul Egiptuluipână la râul Eufrat.

Domnia lui Iehoiachin peste Iuda

8 Iehoiachin era în vârstă de optsprezece ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de trei luni. Mama sa se numea Nehușta și era fiica lui Elnatan din Ierusalim.

9 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, tot așa cum făcuse și tatăl său.

10 În vremea aceea, slujitorii lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s‑au suit împotriva Ierusalimului și au asediat cetatea.

11 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit înaintea cetății în timp ce slujitorii lui o asediau.

12 Iehoiachin, regele lui Iuda, s‑a predat împăratului Babilonului împreună cu mama sa, slujitorii săi, conducătorii săi și demnitarii săi. Împăratul Babilonului l‑a luatprizonierîn al optulea an al domniei sale.

13 Nebucadnețara luat de acolo toate comorile TempluluiDomnuluiși toate comorile palatului regelui. El a înlăturattoate obiectele de aur, pe care le făcuse Solomon, regele lui Israel, în CasaDomnului, întocmai cum a spusDomnul.

14 I‑a dus în captivitate pe toți locuitorii Ierusalimului: pe toți conducătorii și pe toți războinicii viteji, în număr de zece mii de prizonieri, pe toți tâmplarii și pe toți fierarii; n‑a mai rămas decât poporul sărac al țării.

15 L‑a dus pe Iehoiachin în captivitate la Babilon și a mai dus în captivitate, din Ierusalim la Babilon, pe mama regelui, soțiile regelui, pe demnitarii săi, pe nobilii țării,

16 precum și șapte mii de războinici, toți numai oameni viteji și potriviți pentru război, și o mie de tâmplari și fierari. Împăratul Babilonului i‑a dus în captivitate la Babilon.

17 În locul luiIehoiachin, împăratul Babilonului l‑a făcut rege pe Matania, unchiul acestuia, și i‑a schimbat numele în Zedechia.

Domnia lui Zedechia peste Iuda

18 Zedechia era în vârstă de douăzeci și unu de ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna.

19 El a făcut ce este rău în ochiiDomnului, tot așa cum făcuse și Iehoiachim.

20 Din cauza mânieiDomnuluis‑au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim și în Iuda, pe care, în cele din urmă, le‑a izgonit din prezența Sa.

Zedechia s‑a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/24-54a3d33b19c8eb94ad37adfb2c2b2c7f.mp3?version_id=126—

Căderea Ierusalimului, distrugerea Casei Domnului și exilul poporului

1 În al nouălea an al domniei luiZedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului cu toată armata sa. Ei și‑au așezat tabăra înaintea cetății și au zidit întărituri de jur împrejurul ei.

2 Cetatea a fost în stare de asediu până în cel de‑al unsprezecelea an al regelui Zedechia.

3 În ziua a noua a luniia patra, foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul țării nu mai avea nimic de mâncare.

4 Atunci s‑a pătruns în cetate, astfel că toți războinicii au fugit noaptea pe poarta dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeeniiînconjurau cetatea. Ei au luat‑o pe drumul spre Araba,

5 însă armata caldeenilor l‑a urmărit pe rege și l‑a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se împrăștiase de lângă el.

6 Ei l‑au capturat pe rege și l‑au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, unde a fost rostită o sentință împotriva lui.

7 Ei i‑au înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. Apoi lui Zedechia i‑au scos ochii, l‑au legat cu lanțuri de bronz și l‑au dus în Babilon.

8 În ziua a șaptea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea anal împăratului Nebucadnețar, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, un slujitor al împăratului Babilonului, a pătruns în Ierusalim.

9 El a dat foc CaseiDomnului, palatului regelui și tuturor caselor din Ierusalim. El a dat foc tuturor caselor mari.

10 Toată armata caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat zidurile din jurul Ierusalimului.

11 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate poporul care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului și restul mulțimii.

12 Totuși, căpetenia gărzilor a lăsat în țară câțiva oameni săraci ca să lucreze viile și câmpurile.

13 Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în CasaDomnului, precum și piedestalele și „marea“ din bronz care erau în CasaDomnuluiși au dus bronzul la Babilon.

14 Au luat vasele, lopețile, mucarnițele, farfuriile și toate uneltele de bronz cu care preoții făceau slujba.

15 Căpetenia gărzilor a mai luat fărașele pentru cărbuni și cupele – tot ce era de aur sau de argint.

16 Cei doi stâlpi, „marea“ și piedestalele, toate aceste obiecte de bronz pe care le făcuse Solomon pentru CasaDomnului, aveau o greutate care nu se putea cântări.

17 Fiecare stâlp era înalt de optsprezece coțiși avea deasupra un capitel de bronz. Înălțimea capitelului era de trei coți, capitelul având de jur împrejur o rețea și rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rețeaua lui, era la fel.

18 Căpetenia gărzilor i‑a luatprizonieripe Seraia, preotul conducător, pe Țefania, următorul preotîn rangși pe cei trei paznici ai porții.

19 Din cetate a luat un demnitar care avea în subordine războinici și încă cinci oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiți în cetate. L‑a mai luat pe scribul conducătorului oștirii, care recruta bărbați din poporul țării, și pe încă șaizeci de bărbați din poporul țării, care fuseseră găsiți tot în cetate.

20 Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i‑a luat și i‑a dus la împăratul Babilonului, la Ribla.

21 Acolo, la Ribla, în țara Hamat, împăratul Babilonului i‑a lovit și i‑a omorât.

Astfel, Iuda a fost dus în captivitate, departe de țara lui.

Guvernarea lui Ghedalia peste Iuda

22 Nebucadnețar, împăratul Babilonului, l‑a pus conducător peste poporul rămas în țara lui Iuda, – pe care el îl lăsase acolo –, pe Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan.

23 Când toți conducătorii oștirilor și oamenii lor au auzit că împăratul Babilonului l‑a pus conducător pe Ghedalia, au venit împreună cu oamenii lor la Ghedalia, la Mițpa. Aceștia erau: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul netofatitului Tanhumet și Iaazania, fiul unui maacatit.

24 Ghedalia le‑a jurat lor și oamenilor lor și le‑a zis: „Nu vă temeți de slujitorii caldeenilor! Rămâneți în țară, slujiți împăratului Babilonului și vă va fi bine!“

25 Dar în luna a șaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elișama, care era de sămânță regală, a venit împreună cu zece oameni, l‑au lovit pe Ghedalia și acesta a murit.El i‑a ucisși pe iudeii și caldeenii care erau cu acesta la Mițpa.

26 Atunci tot poporul, de la mic la mare, și conducătorii oștirilor s‑au ridicat și au plecat în Egipt, pentru că se temeau de caldeeni.

Eliberarea lui Iehoiachin din temniță

27 În al treizeci și șaptelea an de captivitate a lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci și șaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în primul an al domniei lui, i‑a înălțat capul lui Iehoiachin, regele lui Iuda,eliberându‑ldin temniță.

28 I‑a vorbit cu bunătate și i‑a dat un loc de cinste mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon.

29 Iehoiachin și‑a schimbat hainele de întemnițat și pentru tot restul vieții sale a mâncat la masa împăratului.

30 Împăratul s‑a îngrijit necurmat de hrana zilnică a luiIehoiachinîn toate zilele vieții lui.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2KI/25-e88b86fc44410195c6d243f916bf9445.mp3?version_id=126—