Author: admin

Asasinarea lui Iș‑Boșet

1 Când a auzit că Abner a murit în Hebron, luiIș‑Boșet, fiul lui Saul, i s‑au înmuiat mâinile, și tot Israelul s‑a îngrozit.

2 Fiul lui Saul avea două căpetenii peste cetele de prădători. Unul se numea Baana, iar celălalt se numea Recab. Aceștia erau fiii lui Rimon, din Beerot, din seminția lui Beniamin – Beerot este considerat ca făcând parte din Beniamin

3 deoarece beerotiții fugiseră la Ghitaim. Ei au locuit acolo ca străini până în ziua aceasta.

4 (Ionatan, fiul lui Saul, avea un fiu care era olog de ambele picioare. Acesta era în vârstă de cinci ani când a sosit din Izreel vestea morții lui Saul și a lui Ionatan. Doica sa l‑a luat și a fugit cu el, însă în graba ei, copilul a căzut și a rămas olog. Numele lui era Mefiboșet).

5 Într‑o zi, aceștifii ai lui Rimon din Beerot, Recab și Baana, au plecat spre casa lui Iș‑Boșet și au sosit acolo în arșița zilei, tocmai când acesta se odihnea la amiază.

6 Au pătruns până în interiorul casei ca și cum ar fi dorit să ia niște grâu și l‑au înjunghiat în stomac. Apoi Recab și fratele său, Baana, au reușit să scape.

7 Ei intraseră în casă, în timp ce acesta era culcat pe pat, în dormitorul său. După ce l‑au înjunghiat și l‑au omorât, i‑au tăiat capul. Apoi, luându‑i capul cu ei, au străbătut Arabatoată noaptea.

8 Au adus capul lui Iș‑Boșet la David, la Hebron, și i‑au zis regelui:

– Iată capul lui Iș‑Boșet, fiul lui Saul, dușmanul tău, care a căutat să‑ți ia viața. Astăzi,Domnull‑a răzbunat pe stăpânul meu, regele, împotriva lui Saul și a seminței lui.

9 David însă le‑a răspuns lui Recab și fratelui său, Baana, fiii lui Rimon din Beerot:

– Viu esteDomnul, Care m‑a izbăvit din toate necazurile,

10 că pe cel care m‑a înștiințat, zicând: „Iată, Saul este mort!“, crezând că îmi aduce vești bune, l‑am prins și l‑am ucis la Țiklag. Aceasta a fost răsplata pentru vestea pe care mi‑a adus‑o.

11 Oare nu voi face cu atât mai mult unor ticăloși care ucid un om drept în casa și în patul său? Prin urmare, să nu cer eu sângele lui din mâna voastră și să nu vă șterg eu de pe fața pământului?

12 David le‑a poruncit oamenilor săi, iar aceștia i‑au ucis. Le‑au tăiat mâinile și picioarele și le‑au atârnat trupurile lângă iazul din Hebron. Capul lui Iș‑Boșet însă l‑au luat și l‑au înmormântat în mormântul lui Abner din Hebron.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/4-928d33d1ed373cb03e1072b9db484f70.mp3?version_id=126—

David, uns drept rege al lui Israel

1 Toate semințiile lui Israel au venit la David, în Hebron, zicând: „Iată, suntem os din oasele tale și carne din carnea ta!

2 Chiar și în trecut, când Saul era rege peste noi, tu îl conduceai pe Israel în războaie. IarDomnulți‑a zis: «Tu vei păstori poporul Meu, Israel, și vei fi conducător peste Israel!»“

3 Toți bătrânii lui Israel veniseră la rege, în Hebron, astfel că regele David a încheiat legământ cu ei înainteaDomnului, la Hebron. Apoi ei l‑au uns pe David ca rege peste Israel.

4 David era în vârstă de treizeci de ani când a devenit rege și a domnit timp de patruzeci de ani:

5 la Hebron a domnit, peste Iuda, timp de șapte ani și șase luni, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci și trei de ani peste tot Israelul și peste Iuda.

David cucerește Ierusalimul

6 Regele și oamenii săi au înaintat spre Ierusalim împotriva iebusiților care locuiau în țară. Aceștia i‑au zis lui David: „Nu vei intra aici, căci până și orbii și ologii te vor respinge.“ Credeau că David nu va reuși să intre în cetate.

7 David a capturat însă fortăreața Sionului, carea devenitCetatea lui David.

8 David zisese în acea zi: „Oricine vrea să‑i învingă pe iebusiți să o ia prin canalul de apăca să ajungă la acei «ologi» și «orbi», care sunt dușmanii lui David.“ De aceea se zice: „Orbii și ologii n‑au voie să intre în palat.“

9 David s‑a stabilit în fortăreață și a numit‑o „Cetatea lui David“. David a rezidit cetatea de jur împrejur, dinspre Miloînspre interior.

10 David a devenit tot mai puternic pentru căDomnul, Dumnezeul Oștirilor, era cu el.

11 Hiram, regele Tyrului, a trimis mesageri la David cu lemn de cedru, tâmplari și zidari, ca să‑i zidească lui David un palat.

12 David a înțeles căDomnull‑a pus rege peste Israel și i‑a întărit domnia de dragul poporului Său Israel.

13 După ce a venit din Hebron, David și‑a mai luat țiitoare și soții din Ierusalim. Și astfel, lui David i s‑au mai născut fii și fiice.

14 Acestea sunt numele celor care i s‑au născut la Ierusalim: Șamua, Șobab, Natan, Solomon,

15 Ibhar, Elișua, Nefeg, Iafia,

16 Elișama, Eliada și Elifelet.

Războiul cu filistenii

17 Când au auzit filistenii că David a fost uns rege peste Israel, toți filistenii s‑au suit în căutarea lui David. Însă David a aflat acest lucru și s‑a coborât în fortăreață.

18 Filistenii au venit și s‑au răspândit în valea Refaim.

19 David L‑a întrebat peDomnul, zicând:

– Să mă sui împotriva filistenilor? Îi vei da în mâna mea?

Domnuli‑a răspuns lui David:

– Suie‑te, căci sigur îi voi da pe filisteni în mâna ta!

20 David s‑a dus la Baal-Perațimși i‑a învins acolo. El a zis: „Domnula izbucnit împotriva dușmanilor mei dinaintea mea, așa cum izbucnesc apele.“ De aceea, locului aceluia i‑au pus numele Baal-Perațim.

21 Filisteniiși‑au lăsat idolii acolo, iar David și oamenii săi i‑au luat.

22 Filistenii s‑au suit din nou și s‑au răspândit în valea Refaim.

23 David L‑a întrebat peDomnul, iar El i‑a răspuns:

– Să nu te sui! Ocolește‑i și vino asupra lor din dreptul arbuștilor de balsam.

24 Când vei auzi vuiet de marș în vârful arbuștilor de balsam, să pornești la atac, căci atunciDomnula ieșit înaintea ta ca să învingă tabăra filistenilor.

25 David a făcut așa cum i‑a poruncitDomnul. El i‑a învins pe filisteni, de la Ghevapână la Ghezer.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/5-e3a58059ad07f93281d48127b4305522.mp3?version_id=126—

David dorește să aducă Chivotul la Ierusalim

1 David i‑a strâns din nou pe toți aleșii din Israel, în număr de treizeci de mii.

2 David s‑a ridicat și a plecat împreună cu tot poporul care era cu el, ca să aducă din Baala-IudaChivotul lui Dumnezeu,înainteacăruia este chemat Numele, NumeleDomnuluiOștirilor, Cel Care șade deasupra heruvimilor.

3 Au așezat Chivotul lui Dumnezeu într‑un car nou și l‑au luat din casa lui Abinadab, de pe deal. Uza și Ahio, fiiilui Abinadab, conduceau carul cel nou.

4 Astfel, ei au luat carul cu Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Abinadab, de pe deal. Ahio mergea în fața Chivotului.

5 David și toată Casa lui Israel sărbătoreau înainteaDomnuluicu tot felul de instrumente din lemn de chiparos, cu lire, cu harfe, cu tamburine, cu sistre și cu talgere.

6 Când au ajuns la aria lui Nahon, Uza și‑a întins mâna să apuce Chivotullui Dumnezeu deoarece era să‑l răstoarne boii.

7 Atunci mâniaDomnuluis‑a aprins împotriva lui Uza și Dumnezeu l‑a lovit acolo pentru neglijențalui.Uzaa murit acolo, lângă Chivotul lui Dumnezeu.

8 David s‑a mâniat pentru căDomnulizbucnise împotriva lui Uza, și a numit acel loc Pereț‑Uza,nume care i‑a rămaspână în ziua aceasta.

9 David s‑a temut deDomnulîn acea zi și a zis: „Cum să vină ChivotulDomnuluila mine?“

10 Și David n‑a vrut să mai aducă ChivotulDomnuluiîn Cetatea lui David, ci l‑a dus în casa lui Obed-Edom, ghititul.

11 ChivotulDomnuluia rămas în casa lui Obed-Edom, ghititul, timp de trei luni, iarDomnull‑a binecuvântat pe Obed-Edom împreună cu întreaga lui familie.

12 L‑au înștiințat pe regele David, zicând: „Domnula binecuvântat familia lui Obed-Edom și tot ceea ce are, datorită Chivotului lui Dumnezeu“. Atunci David s‑a dus și a adus Chivotul lui Dumnezeu din casa lui Obed-Edom în Cetatea lui David, în mijlocul bucuriei.

13 După fiecare șase pași pe care‑i făceau cei care purtau ChivotulDomnului, David jertfea un bou și un vițel îngrășat.

14 David dansa cu toată puterea înainteaDomnului, încins cu un efod de in.

15 David împreună cu toată Casa lui Israel aduceau ChivotulDomnuluiîn mijlocul strigătelor și al sunetului de trâmbiță.

Mihal îl mustră pe David

16 În timp ce ChivotulDomnuluiintra în Cetatea lui David, Mihal, fiica lui Saul, se uita pe fereastră. Când l‑a văzut pe regele David, sărind și dansând înainteaDomnului, l‑a disprețuit în inima ei.

17 Au adus ChivotulDomnuluiși l‑au așezat la locul lui, în mijlocul cortului pe care i l‑a întins David. Apoi David a adus înainteaDomnuluiarderi‑de‑tot și jertfe de pace.

18 După ce a terminat de adus arderile‑de‑tot și jertfele de pace, David a binecuvântat poporul în NumeleDomnuluiOștirilor

19 și a împărțit la tot poporul, întregii adunări a lui Israel, fiecărui bărbat și fiecărei femei, câte o pâine, o turtă de curmaleși o turtă cu stafide. Apoi tot poporul a plecat, fiecare la casa lui.

20 Când David s‑a întors să‑și binecuvânteze familia, Mihal, fiica lui Saul, i‑a ieșit în întâmpinare și i‑a zis:

– Cu câtă cinste s‑a purtat astăzi regele lui Israel, expunându‑se astăzi înaintea ochilor roabelor slujitorilor săi, așa cum s‑ar fi expus un om de nimic!

21 David i‑a răspuns lui Mihal:

– ÎnainteaDomnului, Care m‑a ales mai presus decât pe tatăl tău și mai presus decât toată familia lui și m‑a pus drept conducător peste poporulDomnului, peste Israel, înaintea Lui am dansat.

22 Și vreau să fiu și mai de nimic decât de data aceasta și să fiu înjosit în ochii mei. Dar față de roabele despre care vorbeai, față de ele, să fiu onorat!

23 Mihal, fiica lui Saul, n‑a avut copii până în ziua morții ei.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/6-8615dd5ec28cbc62621e0299a83ce743.mp3?version_id=126—

Dumnezeu încheie legământ cu David

1 După ce regele s‑a stabilit în palatul lui și după ceDomnuli‑a dat odihnăizbăvindu‑lde toți dușmanii din jurul lui,

2 i‑a zis profetului Natan:

– Iată, eu locuiesc într‑un palat din cedru, iar Chivotul lui Dumnezeu locuiește în mijlocul unei pânze de cort.

3 Natan i‑a răspuns regelui:

– Du‑te și fă tot ceea ce ai pe inimă, căciDomnuleste cu tine!

4 În noaptea aceea însă, CuvântulDomnuluia venit la Natan, zicând:

5 „Du‑te și spune‑i robului Meu David: «Așa vorbeșteDomnul: oare tu Îmi vei zidi Mie o Casă de locuit?

6 Căci Eu n‑am locuit într‑o Casă din ziua în care i‑am ridicat pe fiii lui Israel din Egipt și până în ziua aceasta, ci am fost într‑un cort drept locuință.

7 Pretutindeni pe unde am mers împreună cu toți fiii lui Israel, am spus Eu oare vreun cuvânt vreuneia dintre semințiile lui Israel, cărora le poruncisem să păstorească poporul Meu Israel, și le‑am zis Eu: ‘De ce nu‑Mi zidiți o Casă din cedru?’»

8 Prin urmare, să‑i spui robului Meu David, astfel: «Așa vorbeșteDomnulOștirilor: Eu te‑am luat de la pășune, dinapoia turmei, ca să fii conducătorul poporului Meu, Israel.

9 Am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers și i‑am nimicit dinaintea ta pe toți dușmanii tăi. Acum îți voi face un nume mare, precum numele celor mari de pe pământ.

10 Voi pregăti un loc pentru poporul Meu Israel și îl voi sădi acolo ca să locuiască singur, fără să mai fie tulburat și fără ca fiii nedreptății să‑l mai poată asupri, așa cum făcuseră mai înainte,

11 încă din zilele în care rânduisem judecători peste poporul Meu Israel. Și îți voi da odihnă din partea tuturor dușmanilor tăi.

AcumDomnulte înștiințează căDomnulÎnsuși îți va face o Casă.

12 Când ți se vor împlini zilele și vei adormi alături de părinții tăi, voi ridica sămânța ta după tine, care va ieși din trupul tău, și‑i voi întări domnia.

13 El va zidi Numelui Meu o Casă, și Eu îi voi întări pe vecie tronul domniei lui.

14 Eu îi voi fi Tată, iar el Îmi va fi fiu. Când va păcătui, îl voi mustra cu nuiaua oamenilor și cu loviturile fiilor omului,

15 dar îndurareaMea nu se va depărta de la el, așa cum am îndepărtat‑o de la Saul, pe care l‑am înlăturat dinaintea ta.

16 Ci Casa ta și regatul tău vor rămâne pe vecie înaintea Mea, iar tronul tău va fi întărit pe vecie.»“

17 Natan l‑a înștiințat pe David întocmai despre toate aceste cuvinte, despre toată această vedenie.

Rugăciunea de mulțumire a lui David

18 Regele David a intrat, s‑a așezat înainteaDomnuluiși a zis:

„Cine sunt eu, StăpâneDoamne, și cine este Casa mea, de m‑ai adus până aici?

19 Și, ca și cum ar fi prea puțin în ochii Tăi, StăpâneDoamne, ai mai vorbit și despre viitorul îndepărtat al Casei robului Tău. Să fie aceasta o învățătură pentru om, StăpâneDoamne!

20 Ce‑ar putea să‑Ți mai răspundă David? Tu, StăpâneDoamne, îl cunoști pe robul Tău.

21 Datorită cuvântului Tău și a inimii Tale, ai făcut Tu toate aceste lucrări mărețe, descoperindu‑le apoi robului Tău.

22 Cât de măreț ești Tu, StăpâneDoamne! După câte am auzit cu urechile noastre, nu este nimeni ca Tine și nu există alt Dumnezeu în afară de Tine.

23 Și cine este ca poporul Tău, ca Israel, singurul neam de pe pământ pe care Dumnezeu S‑a dus să‑l răscumpere pentru Sine ca popor, ca să‑Și facă un nume, înfăptuind pentru voi lucrări mărețe și de temut și alungând dinaintea poporului Tău, pe care l‑ai răscumpărat din Egipt pentru Tine, neamuri și pe dumnezeii lor?

24 Tu l‑ai stabilit pentru Tine pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; și Tu,Doamne, ai devenit Dumnezeul lor.

25 Și acum,Doamne, Dumnezeule, fă să rămână pe vecie promisiunea pe care ai făcut‑o cu privire la robul Tău și la Casa lui și fă precum ai zis.

26 Astfel, Numele Tău va fi preamărit pe vecie, spunându‑se: «DomnulOștirilor este Dumnezeu peste Israel». Iar Casa robului Tău David va fi întărită înaintea Ta!

27 Tu,Doamneal Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, ai descoperit robului Tău că îi vei zidi o Casă. De aceea a avut îndrăzneală robul Tău să‑Ți facă această rugăciune.

28 Așadar, StăpâneDoamne, Tu, Cel Care ești Dumnezeu și ale Cărui cuvinte sunt adevăr, i‑ai promis robului Tău acest lucru bun.

29 Binevoiește deci să binecuvântezi Casa robului Tău, ca să rămână pe vecie înaintea Ta. Căci Tu, StăpâneDoamne, ai vorbit și, prin binecuvântarea Ta, Casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/7-f1af42c6820dfa26e1b1b3ae25f89f52.mp3?version_id=126—

Consolidarea și extinderea regatului lui David

1 După aceea, David i‑a învins pe filisteni, i‑a supus și a luat din mâna filistenilorcetateaMeteg‑Ama.

2 Apoi i‑a învins și pe moabiți. Pe aceștia i‑a culcat la pământ și i‑a măsurat cu o funie.Cei cuprinși îndouă lungimi de funie erau omorâți, iarcei cuprinșiîn a treia lungime erau lăsați în viață. Moabiții au devenit robii lui David, plătindu‑i tribut.

3 David l‑a învins și pe Hadad-Ezer, fiul lui Rehob, regele Țobei, când acesta s‑a dus să‑și redobândească stăpânirea la râul Eufrat.

4 David a capturat de la el o mie șapte sute de călăreți și douăzeci de mii de pedestrași. David a tăiat tendoanele tuturor cailor de la care, păstrând din ei doar pentru o sută de care.

5 Arameii din Damasc au venit în ajutorul lui Hadad-Ezer, regele Țobei, însă David a omorât douăzeci și două de mii de oameni.

6 David a pus garnizoane în regatul arameu al Damascului, iar arameii au devenit robii lui David, plătindu‑i tribut.Domnulîi dădea victorie lui David oriunde mergea.

7 David a luat scuturile de aur ale slujitorilor lui Hadad-Ezer și le‑a adus la Ierusalim,

8 iar din Tebah și din Berotai, cetățile lui Hadad-Ezer, regele David a luat foarte mult bronz.

9 Când Toi, regele Hamatului, a aflat că David a învins toată armata lui Hadad-Ezer,

10 l‑a trimis pe fiul său Ioramla regele David ca să‑l întrebe de sănătate și să‑l laude pentru că s‑a luptat cu Hadad-Ezer, cu care și el era în război, și pentru că l‑a învins. Ioram a adus cu el lucruri din argint, din aur și din bronz.

11 Regele David le‑a închinatși pe acesteaDomnului, așa cum făcuse cu argintul și cu aurul luat de la toate celelalte neamuri pe care le‑a supus:

12 de la Edom, de la Moab, de la fiii lui Amon, de la filisteni și de la Amalek, precum și din prada luată de la Hadad-Ezer, fiul lui Rehob, regele Țobei.

13 Astfel, David și‑a făcut un nume. La întoarcere a ucis optsprezece mii de edomiți în Valea Sării.

14 El a pus garnizoane în Edom. A pus garnizoane în tot Edomul și toți edomiții au devenit robii lui David.Domnulîi dădea victorie lui David oriunde mergea.

Demnitarii lui David

15 David domnea peste tot Israelul, judecând și făcând dreptate întregului său popor.

16 Ioab, fiul Țeruiei, era conducătorul oștirii;

Iehoșafat, fiul lui Ahilud, era cronicar;

17 Țadok, fiul lui Ahitub, și Ahimelek, fiul lui Abiatar, erau preoți;

Seraia era scrib;

18 Benaia, fiul lui Iehoiada, era conducătorul cheretiților și al peletiților,

iar fiii lui David erau preoți.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/8-757587942e599b4eccd8ec2fa44496a1.mp3?version_id=126—

David și Mefiboșet

1 David a întrebat: „Se mai află în viață cineva din familia lui Saul, căruia să‑i pot arăta bunătate, datorită lui Ionatan?“

2 Familia lui Saul avusese un slujitor pe nume Țiba, pe care l‑au chemat la David.

Regele l‑a întrebat:

– Tu ești Țiba?

El a zis:

–Da, eu sunt, robul tău.

3 Regele l‑a întrebat:

– A mai rămas cineva din familia lui Saul, căruia să‑i pot arăta bunătatealui Dumnezeu?

Țiba i‑a zis regelui:

– Mai este un fiu al lui Ionatan, olog de picioare.

4 Regele l‑a întrebat:

– Unde este acesta?

Țiba i‑a zis regelui:

– Iată că el este în casa lui Machir, fiul lui Amiel, din Lo‑Debar.

5 Regele David a trimis după el și l‑a adus din Lo‑Debar, din casa lui Machir, fiul lui Amiel.

6 Mefiboșet, fiul lui Ionatan și nepotul lui Saul, a ajuns înaintea lui David, a căzut cu fața la pământ și s‑a plecatastfel înaintea lui.

David i‑a zis:

– Mefiboșet!

El a răspuns:

– Iată robul tău!

7 David i‑a zis:

– Nu te teme, căci vreau să‑ți arăt bunătate, datorită tatălui tău, Ionatan. Am să‑ți înapoiez toate terenurile care au fost ale bunicului tău, Saul, și vei mânca întotdeauna la masa mea.

8 Mefiboșet s‑a plecat și a zis:

– Ce este robul tău, ca să bagi în seamă un câine mort cum sunt eu?

9 Regele l‑a chemat apoi pe Țiba, slujitorul lui Saul, și i‑a zis:

– I‑am dăruit nepotului stăpânului tău tot ceea ce aparținuse lui Saul și întregii sale familii.

10 Tu, fiii tăi și slujitorii tăi îi veți lucra pământul și‑i veți culege recolta pentru ca nepotul stăpânului tău să aibă ce să mănânce. Mefiboșet, nepotul stăpânului tău, va mânca întotdeauna la masa mea.

Țiba avea cincisprezece fii și douăzeci de slujitori.

11 Atunci Țiba i‑a zis regelui:

– Robul tău va face tot ceea ce a poruncit regele, stăpânul meu, robului său.

Astfel, Mefiboșet a mâncat la masa lui David ca unul dintre fiii acestuia.

12 Mefiboșet avea un fiu tânăr pe nume Mica. Toți cei ce locuiau în casa lui Țiba erau slujitorii lui Mefiboșet.

13 Mefiboșet locuia la Ierusalim, fiindcă mânca întotdeauna la masa regelui. El era olog de ambele picioare.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/9-7b47544d0e59f5aaf4423898b1723177.mp3?version_id=126—

Amoniții și arameii sunt învinși

1 După aceea, regele fiilor lui Amon a murit, iar în locul lui a domnit fiul său Hanun.

2 David a zis: „Voi da dovadă de loialitate față de Hanun, fiul lui Nahaș, tot așa cum și tatăl său a dat dovadă de loialitate față de mine.“ David și‑a trimis slujitorii ca să‑l mângâie pe Hanun pentrumoarteatatălui său. Când slujitorii lui David au ajuns în țara fiilor lui Amon,

3 căpeteniile fiilor lui Amon i‑au zis stăpânului lor, Hanun: „Chiar crezi că David dorește să‑l cinstească pe tatăl tău, trimițându‑ți mângâietori? Oare nu i‑a trimis David la tine pe slujitorii lui ca să observe cetatea, s‑o cerceteze și s‑o distrugă?“

4 Atunci Hanun i‑a luat pe slujitorii lui David, le‑a ras bărbile pe jumătate, le‑a tăiat hainele pe jumătate, până la brâu, și le‑a dat drumul.

5 Când David a fost înștiințat de acest lucru, a trimis să le spună bărbaților care fuseseră atât de mult umiliți: „Rămâneți în Ierihon până vă va crește din nou barba, și apoi să vă întoarceți!“

6 Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră nesuferiți lui David și au tocmit douăzeci de mii de pedestrași aramei din Bet‑Rehob și din regatul arameu al Țobei, pe regele din Maaca cu o mie de luptători și încă douăsprezece mii de luptători dintre bărbații din Tob.

7 Când David a auzit aceasta, l‑a trimis împotriva lor pe Ioab împreună cu toată oștirea de viteji.

8 Fiii lui Amon au ieșit, ocupându‑și pozițiile de luptă la intrarea porții, în timp ce arameii din Țoba și Rehob, bărbații din Tob și cei din Maaca s‑au așezat separat în câmp.

9 Ioab a văzut că avea de luptat și în față și în spate. Prin urmare, a ales o parte dintre vitejii lui Israel și i‑a mobilizat împotriva arameilor,

10 iar restul poporului l‑a pus sub comanda fratelui său Abișai, mobilizându‑l împotriva fiilor lui Amon.

11 Ioab i‑a zis lui Abișai: „Dacă arameii mă copleșesc, să‑mi vii în ajutor, iar dacă fiii lui Amon te copleșesc, voi veni eu în ajutorul tău.

12 Fii tare și îmbărbătează‑te pentru poporul nostru și pentru cetățile Dumnezeului nostru, iarDomnulsă facă ceea ce este bine în ochii Lui!“

13 Când Ioab și poporul care era cu el i‑au atacat pe aramei, aceștia au fugit dinaintea lui.

14 Fiii lui Amon, văzând că arameii dau bir cu fugiții, au fugit dinaintea lui Abișai și s‑au retras în cetate. Atunci Ioab a oprit lupta și s‑a dus la Ierusalim.

15 Când au văzut că au fost învinși de Israel, arameii și‑au adunat toate forțele.

16 Hadad-Ezer a trimis după arameii de dincolo de Râu, și aceștia au venit la Helam, avându‑l în fruntea lor pe Șobac, conducătorul oștirii lui Hadad-Ezer.

17 Când a fost înștiințat de acest lucru, David a adunat tot Israelul, a trecut Iordanul și a ajuns la Helam. Arameii s‑au așezat în poziție de luptă ca să‑l înfrunte pe David și s‑au luptat împotriva lui.

18 Însă Aram a fugit dinaintea lui Israel. David le‑a ucis arameilor șapte sute de oameni care conduceau carele și patruzeci de mii de pedestrași. L‑a rănit și pe Șobac, conducătorul oștirii lor, care a și murit acolo.

19 Văzând că au fost învinși de Israel, toți regii vasali lui Hadad-Ezer au făcut pace cu Israel și i‑au slujit. Și Aram s‑a temut să‑i mai ajute pe fiii lui Amon.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/10-465594ddcc8f8fe0c8670776d29f1f05.mp3?version_id=126—

David comite adulter cu Batșeba

1 La începutul anului, pe vremea când regii ieșeaula luptă, David l‑a trimisla războipe Ioab, împreună cu slujitorii săi și cu tot Israelul. Ei i‑au distrus pe fiii lui Amon și au asediat Raba. David însă rămăsese la Ierusalim.

2 Într‑o seară, regele s‑a ridicat din patul său și se plimba pe acoperișul palatului. De pe acoperiș a zărit o femeie foarte plăcută la înfățișare care se îmbăia.

3 David a trimis pe cineva să afle cine este femeia și i s‑a spus că este Batșeba, fiica lui Eliam și soția hititului Urie.

4 David a trimis niște mesageri ca s‑o aducă la el. Ea a venit la el și el s‑a culcat cu ea (ea tocmai se curățisede necurăția ei). Apoi ea s‑a întors acasă.

5 Femeia a rămas însărcinată și a trimis să‑l înștiințeze pe David, zicând: „Sunt însărcinată!“

6 Atunci David i‑a transmis lui Ioab: „Trimite‑mi‑l pe hititul Urie!“ Și Ioab l‑a trimis pe Urie la David.

7 Când Urie a sosit la David, acesta a întrebat despre starea lui Ioab, despre starea poporului și despre desfășurarea războiului.

8 Apoi David i‑a zis lui Urie:

– Coboară‑te acasă și spală‑ți picioarele!

Urie a ieșit din palatul regelui, iar după ela fost trimisun dar din partea regelui.

9 Urie însă n‑a coborât acasă, ci s‑a culcat la intrarea în palat, alături de toți slujitorii stăpânului său.

10 L‑au înștiințat pe David, zicând: „Urie n‑a coborât acasă“.

Atunci David i‑a zis lui Urie:

– Oare nu vii din călătorie? De ce n‑ai coborât acasă?

11 Urie i‑a răspuns lui David:

– Chivotul, cei din Israel și cei din Iuda stau în corturi, iar stăpânul meu, Ioab, și slujitorii stăpânului meu și‑au așezat tabăra în câmp. Cum aș putea deci să merg acasă să mănânc, să beau și să mă culc cu soția mea? Viu ești tu și viu este sufletul tău că nu voi face un asemenea lucru.

12 David i‑a zis:

– Rămâi și astăzi aici, iar mâine te voi trimite înapoi.

Urie a rămas în Ierusalim în acea zi și în ziua următoare.

13 David l‑a invitat să mănânce și să bea împreună cu el și l‑a îmbătat. Seara însă, Urie a ieșit să se culce în patul său, alături de slujitorii stăpânului său, și n‑a coborât acasă.

David, vinovat de moartea lui Urie

14 În dimineața următoare, David i‑a scris o scrisoare lui Ioab și i‑a trimis‑o prin Urie.

15 În ea a scris: „Trimiteți‑l pe Urie în linia întâi, unde lupta este mai crâncenă și apoi retrageți‑vă de lângă el ca să fie lovit și să moară.“

16 Așadar, în timp ce asedia cetatea, Ioab l‑a așezat pe Urie într‑un loc unde știa că sunt bărbați viteji.

17 Bărbații cetății au ieșit și s‑au luptat cu Ioab. Au căzut câțiva din popor, dintre slujitorii lui David, și a murit și hititul Urie.

18 Apoi Ioab a trimisun omla David ca să‑l înștiințeze despre toate lucrurile privitoare la luptă.

19 Și i‑a poruncit mesagerului, zicând: „Când vei termina de istorisit regelui lucrurile privitoare la luptă,

20 dacă regele se va mânia și te va întreba: «De ce v‑ați luptat atât de aproape de cetate? Nu v‑ați dat seama că vor arunca săgeți de pe zid?

21 Cine l‑a ucis pe Abimelek, fiul lui Ierub-Beșet? Nu o femeie care a aruncat asupra lui, de pe zid, piatra de sus a unei mori, astfel că el a murit la Tebeț? De ce v‑ați apropiat, așadar, de zid?», atunci să‑i spui: «Slujitorul tău, hititul Urie, a murit și el.»“

22 Mesagerul a plecat și, ajungând la David, i‑a istorisit tot ceea ce Ioab îl trimisesesă‑i spună.

23 Mesagerul i‑a zis lui David:

– Oamenii aceia au fost mai puternici decât noi. Au ieșit împotriva noastră în câmpie și noi i‑am respins până la intrarea porții cetății,

24 dar arcașii au tras de pe zid asupra slujitorilor tăi și unii dintre slujitorii regelui au murit. A murit și slujitorul tău, hititul Urie.

25 Atunci David i‑a zis mesagerului:

– Așa să‑i spui lui Ioab: „Să nu te întristeze lucrul acesta, căci sabia devorează când pe unul, când pe altul. Intensifică lupta împotriva cetății și distruge‑o.“ Întărește‑l în felul acesta.

26 Soția lui Urie a auzit că soțul ei, Urie, a murit, și l‑a jelit pe stăpânul ei.

27 După ce a trecut perioada de jale, David a trimis după ea și a adus‑o în palatul lui. Ea i‑a devenit soție și i‑a născut un fiu.

Fapta pe care a săvârșit‑o David a fost rea în ochiiDomnului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/11-64b8df5662213cedc6268e164d0711cd.mp3?version_id=126—

Dumnezeu îl mustră pe David

1 Domnull‑a trimis pe Natan la David. Acesta, ajungând la David, i‑a zis:

– Într‑o anume cetate trăiau doi oameni; unul era bogat, iar celălalt era sărac.

2 Cel bogat avea un mare număr de oi și vite.

3 Cel sărac însă nu avea altceva decât o mielușea pe care o cumpărase. Avea grijă de ea, iar aceasta creștea împreună cu el și cu copiii săi. Mânca din aceeași bucatăde pâinecu el, bea din cana lui și dormea la pieptul său; îi era ca o fiică.

4 La omul bogat a venit un călător, dar el nu s‑a îndurat să ia din oile sau din vitele lui pentru a‑i pregăti să mănânce. În schimb, a luat mielușeaua omului sărac și i‑a pregătit‑o celui care venise la el.

5 David s‑a aprins foarte tare de mânie pe omul acela și i‑a zis lui Natan:

– Viu esteDomnulcă omul care a făcut acest lucru este vrednic de moarte!

6 Să dea înapoi patru mielușele, pentru că a săvârșit fapta aceasta și pentru că nu a arătat milă.

7 Atunci Natan i‑a zis:

– Tu ești omul acela! Așa vorbeșteDomnul, Dumnezeul lui Israel: „Te‑am uns rege peste Israel și te‑am scăpat din mâna lui Saul.

8 Ți‑am dat Casa stăpânului tău și ți‑am pus în brațe soțiile stăpânului tău. Ți‑am dat Casa lui Israel și a lui Iuda. Și dacă ar fi fost prea puțin, aș mai fi adăugat și altele.

9 De ce ai disprețuit CuvântulDomnuluiși ai făcut ce este rău în ochii Săi? L‑ai ucis pe hititul Urie cu sabia, iar pe soția lui ai luat‑o să‑ți fie soție. L‑ai ucis pe Urie cu sabia fiilor lui Amon.

10 Acum, sabia nu se va îndepărta din familia ta niciodată, pentru că M‑ai disprețuit și ai luat‑o pe soția hititului Urie să‑ți fie ție soție.“

11 Așa vorbeșteDomnul: „Iată, voi ridica nenorocirea asupra ta din propria ta familie. Îți voi lua soțiile înaintea ochilor tăi și le voi da altuia, iar el se va culca cu ele la lumina zilei.

12 Tu ai lucrat în ascuns, însă Eu voi împlini acest cuvânt la lumina zilei, înaintea întregului Israel.“

13 David i‑a zis lui Natan:

– Am păcătuit împotrivaDomnului.

Natan i‑a răspuns:

–Domnulți‑a iertat păcatul, și nu vei muri.

14 Totuși, pentru că prin fapta aceasta ai făcut ca dușmaniiDomnuluisă‑L disprețuiască, copilul care ți s‑a născut va muri.

Copilul născut de Batșeba moare

15 Natan a plecat acasă, iarDomnula lovit copilul pe care i‑l născuse soția lui Urie lui David și s‑a îmbolnăvit grav.

16 David s‑a rugat lui Dumnezeu pentru copil și a postit. Apoi a intratîn palatși a stat culcat la pământ toată noaptea.

17 Bătrânii palatului său au stăruit de el să se ridice de la pământ, dar el nu a dorit și nici n‑a vrut să mănânce cu ei.

18 În ziua a șaptea, copilul a murit. Slujitorii lui David s‑au temut însă să‑i spună lucrul acesta pentru că își ziceau: „Iată, pe când copilul era încă viu, i‑am vorbit lui David, dar el n‑a ascultat de glasul nostru. Cum să‑i spunemacumcă a murit copilul? Și‑ar facemai multrău.“

19 David a văzut că slujitorii săi șușoteau între ei și a înțeles că a murit copilul.

El i‑a întrebat pe slujitorii săi:

– A murit copilul?

Ei au zis:

– A murit.

20 Atunci David s‑a ridicat de la pământ, s‑a spălat, s‑a uns și și‑a schimbat hainele. Apoi a intrat în CasaDomnuluiși s‑a închinat. După aceea, întorcându‑se acasă, a cerut să i se dea de mâncare și a mâncat.

21 Slujitorii săi l‑au întrebat:

– Ce înseamnă ceea ce faci tu? Când trăia copilul posteai și plângeai, iar acum, când copilul a murit, te ridici de la pământ și mănânci?

22 El a zis:

– Când copilul era încă viu, posteam și plângeam pentru că îmi ziceam: „Cine știe, poateDomnulva arăta bunăvoință față de mine și copilul va trăi.“

23 Dar acum, că a murit, de ce să mai postesc? Aș putea oare să‑l aduc înapoi? Eu voi merge la el, dar el nu se va mai întoarce la mine.

24 David a mângâiat‑o pe soția sa, Batșeba. A intrat la eași ea a născut un fiu căruia i‑au pus numele Solomon.Domnulîl iubea

25 și de aceea El a trimis un mesaj prin profetul Natan să‑i pună numele Iedidia, de dragulDomnului.

Amoniții, subjugați de David

26 Ioab a luptat împotriva Rabei fiilor lui Amon și a capturat cetatea regală.

27 Apoi Ioab a trimis mesageri la David, zicând: „Am luptat împotriva Rabei; de asemenea, am capturat cetatea apelor.

28 Acum, strânge restul poporului, așază tabăra împotriva cetății și cucerește‑o, ca să n‑o cuceresc eu și să primească numele meu.“

29 David a strâns tot poporul, s‑a îndreptat către Raba, a luptat împotriva ei și a cucerit‑o.

30 A luat de pe capul regeluilor coroana care cântărea un talantde aur și care era împodobită cu pietre prețioase. Ea a fost pusă pe capul lui David. Prada luată din cetate era foarte multă.

31 El a scos afară poporul care era în ea, i‑a pus să muncească cu fierăstraie, cu grape de fier și cu securi de fier și i‑a trimis la cuptoarele de cărămizi. Așa a făcut tuturor cetăților fiilor lui Amon. Apoi David s‑a întors la Ierusalim împreună cu întregul popor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/12-0da63392cedc0a17038524fc9c95ce13.mp3?version_id=126—

Amnon și Tamar

1 După aceea,iatăce s‑a întâmplat. Absalom, fiul lui David, avea o soră frumoasă, pe nume Tamar, de care s‑a îndrăgostit Amnon, fiul lui David.

2 Amnon era atât de chinuit din această cauză, încât s‑a îmbolnăvit tânjind după sora sa Tamar. Căci ea era fecioară și‑i venea greu lui Amnon să‑i facă ceva.

3 Amnon avea un prieten, pe Ionadab, fiul lui Șimea, fratele lui David. Ionadab acesta era un om foarte șiret.

4 El l‑a întrebatpe Amnon:

– De ce tu, fiul regelui, arăți tot mai slăbit cu fiecare dimineață ce trece? Nu vrei să‑mi spui?

Amnon i‑a răspuns:

– Sunt îndrăgostit de Tamar, sora fratelui meu Absalom.

5 Atunci Iehonadab i‑a zis:

– Culcă‑te în patul tău și prefă‑te că ești bolnav. Când tatăl tău va veni să te vadă, să‑i spui: „Să vină, te rog, Tamar, sora mea, și să‑mi dea să mănânc ceva. Să‑mi prepare mâncarea înaintea ochilor mei, ca s‑o pot vedea și să pot mânca din mâna ei.“

6 Amnon s‑a culcat și s‑a prefăcut bolnav.

Regele a venit să‑l vadă, iar Amnon i‑a zis:

– Să vină, te rog, Tamar, sora mea, să‑mi coacă două turte înaintea ochilor mei și să mănânc din mâna ei.

7 David a trimis acasă la Tamar să i se spună: „Du‑te, te rog, acasă la fratele tău Amnon și gătește‑i ceva de mâncare.“

8 Tamar s‑a dus acasă la fratele său Amnon, pe care l‑a găsit culcat. A luat niște aluat, l‑a frământat, a făcut turtele înaintea ochilor lui și apoi le‑a copt.

9 După aceea, a luat tigaia și l‑a servit, însă el n‑a vrut să mănânce.

Amnon a zis:

– Scoateți afară toți oamenii!

Și toți oamenii au ieșit din prezența lui.

10 Atunci Amnon i‑a zis lui Tamar:

– Adu mâncarea în dormitor ca să pot mânca din mâna ta.

Tamar a luat turtele pe care le făcuse și le‑a adus fratelui său Amnon în dormitor.

11 Când ea s‑a apropiat de el ca să‑i dea să mănânce, a apucat‑o strâns și i‑a zis:

– Soro, vino și culcă‑te cu mine!

12 Tamar i‑a răspuns:

– Nu, frate, nu mă necinsti! Nu săvârși nebunia aceasta, căci nu se face așa în Israel.

13 Unde mă voi duce cu rușinea mea? Iar tu vei fi considerat drept un nebun în Israel. Vorbește, te rog, cu regele și el nu mă va opri să fiu a ta.

14 El însă n‑a vrut s‑o asculte și, fiind mai puternic decât ea, a necinstit‑o culcându‑se cu ea.

15 După aceea, Amnon a urât‑o foarte tare pe Tamar, ura aceasta fiind chiar mai mare decât iubirea pe care o avusese pentru ea.

Amnon i‑a zis:

– Ridică‑te și pleacă!

16 Ea i‑a zis:

– Nu, căci răul acesta de a mă alunga ar fi mai mare decât cel pe care mi l‑ai făcut deja.

Amnon însă n‑a vrut s‑o asculte

17 și, chemându‑l pe tânărul care‑l slujea, a zis:

– Scoateți‑o pe aceasta afară și închideți ușa după ea!

18 Ea purta o tunică decorată, căci cu astfel de veșminte se îmbrăcau fiicele regelui care erau fecioare. Slujitorul lui a scos‑o afară și a încuiat ușa după ea.

19 Tamar și‑a presărat cenușă pe cap, și‑a sfâșiat tunica decorată pe care o purta, și‑a pus mâinile pe cap și a plecat țipând.

20 Absalom, fratele ei, a întrebat‑o: „Fratele tău Amnon a fost cu tine? Acum, sora mea, taci,căcieste fratele tău. Nu pune la inimă lucrul acesta.“ Și Tamar, devastată, a rămas în casa fratelui său Absalom.

21 Când regele David a auzit ce s‑a întâmplat, s‑a mâniat foarte tare.

22 Absalom nu i‑a spus nimic lui Amnon, nici rău, nici bine, dar Absalom îl ura pe Amnon pentru că acesta o necinstise pe Tamar, sora sa.

Absalom se răzbună pe Amnon

23 Doi ani mai târziu, Absalom își tundea oile la Baal-Hațor, lângă Efraim. Și Absalom i‑a invitatla elpe toți fiii regelui.

24 El s‑a dus la rege și a zis:

– Iată, cei ce tund oile se află la robul tău. Te rog, să vină regele cu slujitorii lui la robul tău!

25 Dar regele i‑a zis lui Absalom:

– Nu, fiule, nu vom veni toți, ca să nu fim o povară pentru tine.

Deși Absalom a stăruit de el, regele n‑a vrut să meargă, însă l‑a binecuvântat.

26 Atunci Absalom i‑a zis:

– Dă‑i voie, te rog, măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi.

Regele i‑a zis:

– De ce să vină Amnon cu tine?

27 Absalom însă a insistat, astfel că regele l‑a trimis pe Amnon, împreună cu toți ceilalți fii ai săi, să meargă cu el.

28 Absalom le‑a poruncit slujitorilor săi, zicând: „Așteptați până când inima lui Amnon se va înveseli de vin și când vă voi zice: «Loviți‑l pe Amnon!», atunci să‑l omorâți. Nu vă temeți. Oare nu eu v‑am poruncit acest lucru? Fiți tari și arătați‑vă vitejia!“

29 Slujitorii lui Absalom i‑au făcut lui Amnon întocmai cum le poruncise stăpânul lor. Atunci ceilalți fii ai regelui s‑au ridicat, au încălecat fiecare pe catârul lui și au fugit.

30 În timp ce veneau ei spre palat, regelui i‑a sosit vestea: „Absalom i‑a ucis pe toți fiii regelui, nelăsând în viață pe niciunul dintre ei.“

31 Auzind acestea, regele s‑a ridicat, și‑a sfâșiat hainele și s‑a culcat la pământ. Toți slujitorii săi stăteau în picioare, având și ei hainele sfâșiate.

32 Ionadab, fiul lui Șimea, fratele lui David, i‑a spus însă regelui: „Să nu se gândească stăpânul meu că toți tinerii, fiii regelui, au fost omorâți; numai Amnon a murit. Acest lucru a fost plănuit de către Absalom încă din ziua în care Amnon a necinstit‑o pe sora acestuia, pe Tamar.

33 De aceea să nu pună la inimă stăpânul meu, regele, zvonul că toți fiii regelui au murit, pentru că doar Amnon a murit.“

34 Între timp, Absalom a fugit. La un moment dat, străjerul și‑a ridicat ochii și a zărit venind pe drumul dinspre apus, coborând muntele, o ceată mare de oameni.

35 Atunci Ionadab i‑a zis regelui: „Iată că sosesc fiii regelui; s‑a întâmplat întocmai cum a spus robul tău.“

36 Nici n‑a terminat bine de vorbit că au și sosit fiii regelui. Ei și‑au ridicat glasul și au plâns, iar regele, împreună cu toți slujitorii săi, au plâns foarte tare.

37 Absalom a fugit și s‑a dus la Talmai, fiul lui Amihud, regele Gheșurului, iar regele David bocea pentru fiul său în fiecare zi.

38 După ce Absalom a fugit și a ajuns în Gheșur, a rămas acolo trei ani.

39 Regele David a încetat să‑l mai urmărească pe Absalom deoarece se împăcase cu gândul că Amnon a murit.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/2SA/13-118467202b114b2758aa6843c284718f.mp3?version_id=126—