Cântarea de laudă a lui Moise și a lui Miriam
1 Atunci Moise și fiii lui Israel au cântat această cântareDomnului. Ei au zis:
„Voi cântaDomnului,
căci S‑a înălțat cu multă slavă.
I‑a năpustit în mare
pe cal și pe călăreț.
2 Domnuleste puterea și cântarea mea,
El a devenit izbăvirea mea;
Acesta este Dumnezeul meu și Îl voi lăuda,
este Dumnezeul tatălui meu și Îl voi înălța.
3 Domnuleste un războinic;
Numele Lui esteDomnul.
4 El a aruncat în mare
carele lui Faraon și armata lui.
Căpeteniile lui alese
s‑au înecat în Marea Roșie.
5 Ape adânci i‑au acoperit;
au coborât în adâncuri ca o piatră.
6 Dreapta Ta,Doamne,
este măreață în putere,
dreapta Ta,Doamne,
l‑a zdrobit pe dușman.
7 Cu măreția maiestății Tale
i‑ai doborât pe cei ce s‑au ridicat împotriva Ta,
Ți‑ai dezlănțuit mânia
care i‑a mistuit ca pe o miriște.
8 La suflarea nărilor Tale
apele s‑au adunat,
puhoaiele de ape s‑au ridicat ca un zid,
adâncurile s‑au închegat în inima mării.
9 Dușmanul își zicea:
«Îi voi urmări, îi voi ajunge.
Voi împărți prada;
îmi voi împlini dorința cu privire la ei.
Îmi voi scoate sabia
și mâna mea va pune stăpânire pe ei.»
10 Însă când Tu ai suflat cu suflarea Ta,
marea i‑a acoperit.
S‑au afundat ca plumbul
în apele mărețe.
11 Cine este ca Tine dintre dumnezei,Doamne?
Cine este ca Tine, glorios în sfințenie,
de temut în cântări de laudă și înfăptuitor de minuni?
12 Ți‑ai întins mâna dreaptă,
și pământul i‑a înghițit.
13 Prin îndurareaTa ai condus poporul
pe care l‑ai răscumpărat;
prin puterea Ta l‑ai călăuzit
spre Locuința Ta cea sfântă.
14 Popoarele vor auzi și vor tremura;
îi va apuca groaza pe locuitorii Filistiei.
15 Atunci căpeteniile Edomului se vor îngrozi;
un cutremur îi va cuprinde pe conducătorii Moabului.
Toți locuitorii Canaanului se vor topi de spaimă.
16 Spaima și groaza vor cădea peste ei.
Din cauza măreției brațului Tău,
vor amuți ca o piatră,
până va trece poporul Tău,Doamne,
până va trece poporul pe care l‑ai câștigat.
17 Tu îi vei aduce și‑i vei sădi
pe muntele moștenirii Tale,
Locul șederii Tale
pe care Tu,Doamne, l‑ai făcut,
Sfântul Lăcaș, Stăpâne,
pe care mâinile Tale l‑au întemeiat.
18 Domnulva domni în veci de veci!“
19 Când caii, carele și călărețiilui Faraon au intrat în mare,Domnula adus înapoi apele mării peste ei. Însă fiii lui Israel au mers pe pământ uscat prin mijlocul mării.
20 Apoi Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mână și toate femeile au ieșit după ea având tamburine și dansând.
21 Miriam le cânta:
„CântațiDomnului,
căci S‑a înălțat cu multă slavă.
I‑a năpustit în mare
pe cal și pe călăreț.“
Apele de la Mara și Elim
22 După aceea, Moise l‑a condus pe Israel în călătorie de la Marea Roșie și au ieșit înspre pustia Șur. Ei au mers trei zile prin pustie, fără să găsească apă.
23 Au ajuns la Mara, dar n‑au putut să bea apă din Mara pentru că era amară. De aceea i s‑a pus numele Mara.
24 Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce vom bea?“
25 El a strigat cătreDomnul, șiDomnuli‑a arătat un copac.Moisea aruncat copacul în apă, și apa s‑a făcut dulce. Acolo i‑a datDomnulhotărâri și porunci și acolo l‑a pus la încercare.
26 El a zis: „Dacă vei asculta cu atenție glasulDomnului, Dumnezeul tău, dacă vei face ce este drept în ochii Lui, dacă vei lua aminte la poruncile Lui și vei păzi toate hotărârile Lui, nu voi aduce peste tine niciuna din bolile pe care le‑am adus peste egipteni. Căci Eu suntDomnul, Care te vindecă.“
27 Au ajuns la Elim, unde se găseau douăsprezece izvoare de apă și șaptezeci de palmieri. Ei și‑au așezat tabăra acolo, lângă ape.
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EXO/15-d98bf0832f2a4d839784317183fa955e.mp3?version_id=126—