1 De ce stai departe,Doamne,
și Te ascunzi în vremuri de lipsă?
2 Cel rău îl urmărește cu aroganță pe cel sărac,
însă ei sunt prinși în planurile pe care le‑a urzit.
3 Căci cel rău se laudă cu pofta sufletului său,
binecuvântându‑l pe cel lacom și disprețuindu‑L peDomnul.
4 Cel rău, în înfumurarea lui, nu caută.
Toate gândurile lui sunt: „Nu există Dumnezeu!“
5 Căile lui sunt prospere întotdeauna;
judecățile Tale sunt departe de el;
el suflă cu dispreț împotriva tuturor dușmanilor săi.
6 El zice în inima lui: „Nimic nu mă va clătina de‑a lungul generațiilor,
pe mine, care nu sunt în nenorocire!“
7 Gura îi este plină de blestem, înșelătorii și asuprire;
sub limba lui este numai necaz și nelegiuire.
8 El locuiește în ascunzișurile din preajma așezărilor;
îl ucide în ascunzători pe cel nevinovat;
ochii lui stau la pândă după vreun neajutorat.
9 Pândește din ascunziș ca leul din desiș;
pândește să‑l prindă pe cel sărac,
să‑l prindă pe cel sărac și să‑l atragă în lațul lui.
10 Victimele lui sunt zdrobite și se prăbușesc;
cad sub puterea lui.
11 El zice în inima lui: „Dumnezeu a uitat!
Și‑a ascuns fața. În veac nu va vedea!“
12 Ridică‑Te,DoamneDumnezeule! Ridică‑Ți mâna!
Nu‑i uita pe cei săraci!
13 De ce‑L disprețuiește cel rău pe Dumnezeu?
De cezice în inima lui: „Tu nu ceri socoteală!“?
14 Tu însă vezi necazul și întristarea;
Te uiți, ca să le iei în mâna Ta!
Ție Ți se încredințează cel neajutorat;
Tu ești ajutorul orfanului.
15 Zdrobește deci brațul celui rău și al celui nelegiuit;
cere‑le socoteală de răutatea lor, ca să nu mai fie de găsit!
16 Domnuleste Împărat în veci de veci!
Neamurile vor pieri din țara Lui!
17 Tu,Doamne, asculți dorința celor sărmani;
Tu le întărești inima, plecându‑Ți urecheaspre ei,
18 ca să faci dreptate orfanului și celui asuprit,
pentru ca omul, care este din țărână, să nu mai insufle groaza.
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/PSA/10-5a4648be9a5d1c1e34e3da48b26f5b96.mp3?version_id=126—