Month: February 2020

Categories
Ezra

Ezra 8

Căpeteniile clanurilor, însoțitori ai lui Ezra

1 Căpeteniile familiilor și genealogiile celor care s‑au suit împreună cu mine din Babilon, în timpul domniei împăratului Artaxerxes, au fost:

2 dintre urmașii lui Fineas – Gherșom;

dintre urmașii lui Itamar – Daniel;

dintre urmașii lui David – Hatuș,

3 fiullui Șecania;

dintre urmașii lui Paroș – Zaharia și alți o sută cincizeci de bărbați, înscriși în genealogii împreună cu el;

4 dintre urmașii lui Pahat-Moab – Elioenai, fiul lui Zerahia; împreună cu el mai erau încă două sute de bărbați;

5 dintre urmașii lui Zatu – Șecania, fiul lui Iahaziel; împreună cu el mai erau încă trei sute de bărbați;

6 dintre urmașii lui Adin – Ebed, fiul lui Ionatan; împreună cu el mai erau încă cincizeci de bărbați;

7 dintre urmașii lui Elam – Ieșaia, fiul lui Atalia; împreună cu el mai erau încă șaptezeci de bărbați;

8 dintre urmașii lui Șefatia – Zebadia, fiul lui Mihail; împreună cu el mai erau încă optzeci de bărbați;

9 dintre urmașii lui Ioab – Obadia, fiul lui Iehiel; împreună cu el mai erau încă două sute optsprezece bărbați;

10 dintre urmașii lui Bani – Șelomit, fiul lui Iosifia; împreună cu el mai erau încă o sută șaizeci de bărbați;

11 dintre urmașii lui Bebai – Zaharia, fiul lui Bebai; împreună cu el mai erau încă douăzeci și opt de bărbați;

12 dintre urmașii lui Azgad – Iohanan, fiul lui Hakatan; împreună cu el mai erau încă o sută zece bărbați;

13 dintre cei din urmă urmași ai lui Adonikam – Elifelet, Ieiel și Șemaia; împreună cu ei mai erau încă șaizeci de bărbați;

14 dintre urmașii lui Bigvai – Utai și Zacur; împreună cu ei mai erau încă șaptezeci de bărbați.

Călătoria lui Ezra spre Ierusalim

15 I‑am strâns laolaltă la râul care curge înspre Ahava și ne‑am așezat tabăra acolo timp de trei zile. Am cercetat poporul și preoții și nu am găsit pe niciunul dintre leviți acolo.

16 Atunci am trimis după căpeteniile Eliezer, Ariel, Șemaia, Elnatan, Iarib, Elnatan, Natan, Zaharia și Meșulam și după învățătorii Ioiarib și Elnatan,

17 pe care i‑am trimis apoi la căpetenia Ido, care locuia la Casifia. Le‑am zis ce anume să‑i spună lui Ido și fraților săi, dintre slujitorii de la Templu care locuiau la Casifia, ca astfel să ne aducă slujitori pentru Casa Dumnezeului nostru.

18 Și fiindcă mâna cea bună a Dumnezeului nostru era peste noi, ne‑au adus pe Șerebia – un om chibzuit, unul dintre urmașii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israel – împreună cu încă optsprezece bărbați dintre fiii și frații săi,

19 precum și pe Hașabia și pe Ieșaia, dintre urmașii lui Merari, împreună cu încă douăzeci de bărbați dintre fiii și frații lor.

20 Dintre slujitorii de la Templu puși de David și de căpetenii în slujba leviților au adus două sute douăzeci, toți desemnați pe nume.

21 Acolo, la râul Ahava, am vestit un post, smerindu‑ne înaintea Dumnezeului nostru și cerând de la El drum bun pentru noi, pentru copiii noștri și pentru toate bunurile noastre.

22 Căci mi‑a fost rușine să cer de la împărat armată și călăreți care să ne apere de dușmani pe drum, deoarece îi spusesem împăratului: „Mâna Dumnezeului nostru este peste toți cei ce‑L caută, ca să le facă bine, dar puterea și mânia Lui sunt peste toți cei ce‑L părăsesc.“

23 Am postit și ne‑am rugat Dumnezeului nostru cu privire la aceasta, iar El S‑a lăsat înduplecat.

24 Apoi am pus deoparte douăsprezece dintre căpeteniile preoților, și anume pe Șerebia, pe Hașabia și zece din frații lor,

25 și am cântăritînaintea lorargintul, aurul și obiectele oferite drept contribuție prin ridicare, pentru Casa Dumnezeului nostru, de împărat, de sfetnicii săi, de căpeteniile sale și de toți cei din Israel aflați acolo.

26 Am cântărit în mâna lor șase sute cincizeci de talanțide argint,

obiecte de argint în valoare de o sută de talanțide argint,

o sută de talanți de aur,

27 douăzeci de cupe de aur în valoare de o mie de darici

și două obiecte de bronz de calitate, lustruit, la fel de valoros precum aurul.

28 Le‑am zis atunci: „Voi sunteți închinațiDomnul, iar vaseleacesteasunt lucruri sfinte. Argintul și aurul sunt un dar de bunăvoie adusDomnului, Dumnezeul părinților voștri.

29 Vegheați și păziți‑le până le veți cântări înaintea căpeteniilor preoților și leviților și înaintea căpeteniilor familiilor lui Israel, în odăile CaseiDomnuluidin Ierusalim.“

30 Preoții și leviții au primit greutatea argintului, aurului și obiectelor, ca să le aducă la Ierusalim, la Casa Dumnezeului nostru.

31 Am pornit de la râul Ahava spre Ierusalim în a douăsprezecea zi a lunii întâi, iar mâna Dumnezeului nostru a fost peste noi și ne‑a scăpat din mâna dușmanului și a celor care pândeau pe drum.

32 Când am ajuns la Ierusalim, am rămas acolo trei zile.

33 În a patra zi a fost cântărit argintul, aurul și obiectele, la Casa Dumnezeului nostru, de către Meremot, fiul preotului Uria, care era însoțit de Elazar, fiul lui Fineas, și de leviții Iozabad, fiul lui Iosua, și Noadia, fiul lui Binui.

34 Toateau fost preluatedupă număr și după greutate și, în ziua aceea, s‑a scris toată greutatea lor.

35 Fiii exilului, veniți din captivitate, au adus Dumnezeului lui Israel, ca ardere‑de‑tot, doisprezece tauri pentru întreg Israelul, nouăzeci și șase de berbeci, șaptezeci și șapte de miei, iar ca jertfă pentru păcat – doisprezece țapi. Toate acesteaau fost aduseca ardere‑de‑totDomnului.

36 Au înmânat decretele împăratului satrapilor imperiali și guvernatorilor provinciei de peste Râu, iar aceștia au sprijinit poporul și Casa lui Dumnezeu.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZR/8-786d178ac1be6a44a9576b2605251cc3.mp3?version_id=126—

Categories
Ezra

Ezra 9

Criza spirituală a iudeilor repatriați și rugăciunea lui Ezra

1 După ce s‑au încheiat toate acestea, căpeteniile s‑au apropiat de mine, zicând: „Poporul lui Israel, inclusiv preoții și leviții, nu s‑au separat de popoarele țărilordin jur, ci s‑au dedat la urâciunile canaaniților, hitiților, periziților, iebusiților, amoniților, moabiților, egiptenilor și amoriților.

2 Ei și‑au luatsoțiidintre fetele acestora, atât pentru ei, cât și pentru fiii lor. Sămânța cea sfântă s‑a amestecat astfel cu popoarele acestor țări, iar cei dintâi care au fost necredincioși au fost chiar căpeteniile și dregătorii.“

3 Când am auzit vestea aceasta, mi‑am sfâșiat hainele și mantaua. Mi‑am smuls păr din cap și din barbă și m‑am lăsat jos înmărmurit.

4 S‑au strâns la mine toți aceia care tremurau de fricăla auzulcuvintelor Dumnezeului lui Israel cu privire la necredincioșia celor ce fuseseră în captivitate. Am rămas așa înmărmurit până la jertfa de seară.

5 Apoi, la jertfa de seară, m‑am ridicat din starea mea smerită, cu hainele și cu mantaua sfâșiate, m‑am plecat pe genunchi și, întinzând mâinile spreDomnul, Dumnezeul meu,

6 am zis:

„Dumnezeul meu, sunt umilit și mi‑e rușine, Dumnezeul meu, să‑mi ridic fața spre Tine! Căci nelegiuirile noastre au ajuns deasupra capetelor noastre și vina noastră a crescut până la ceruri.

7 Din zilele părinților noștri și până în ziua aceasta am fost foarte vinovați și, din cauza nelegiuirilor noastre, noi, regii noștri și preoții noștri am fost dați pe mâna împăraților străini, a sabiei, a captivității, a jafului și a rușinii, așa cumse vedeși astăzi.

8 Acum, pentru puțină vreme, am avut iarăși parte de bunăvoințaDomnului, Dumnezeul nostru, Care ne‑a lăsat o rămășiță și ne‑a dat un adăpost în Locul Său cel Sfânt, pentru ca Dumnezeul nostru să ne lumineze ochii și să ne aducă puțină înviorare în robia noastră.

9 Deși suntem robi, Dumnezeul nostru nu ne‑a părăsit în robia noastră, ci Și‑a arătat îndurarea față de noi înaintea împăraților Persiei și astfel ei ne‑au dat putere de viață ca să înălțăm Casa Dumnezeului nostru, să o ridicăm din ruine și să avem astfel un zidde apărareîn Iuda și în Ierusalim.

10 Dumnezeul nostru, ce să mai zicem acum, după toate cele întâmplate? Căci am părăsit poruncile Tale,

11 pe care le‑ai poruncit prin robii Tăi, profeții, zicând: «Țara în care veți intra ca să o luați în stăpânire este o țară stricată din cauza depravării popoarelor care o locuiesc. Prin urâciunile lor au umplut țara de la un capăt la celălalt de necurățiile lor!

12 Să nu vă dați fetele fiilor lor și nici să nu le luați fetele pentru fiii voștri! Să nu umblați niciodată după fericirea sau bunăstarea lor, ca astfel să vă întăriți și să ajungeți să mâncați bunătățile țării și să le lăsați de moștenire pentru totdeauna fiilor voștri!»

13 După toate câte au venit asupra noastră din cauza faptelor noastre rele și a marii noastre vinovății, cu toate că Tu, Dumnezeul nostru, ne‑ai pedepsit mai puțin decâtam fi meritat în urmanelegiuirilor noastre și ne‑ai lăsat rămășița aceasta,

14 să încălcăm iarăși poruncile Tale și să ne înrudim cu popoarele carese ocupă cuastfel de urâciuni? Nu Te‑ai mânia iarăși pe noi, până acolo încât ne‑ai mistui fără să ne mai lași vreo rămășiță sau vreun supraviețuitor?

15 Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu ești drept, căci totuși ne‑ai scăpat o rămășiță, așa cumse vedeastăzi. Iată‑neacum stândvinovați înaintea Ta, deși știm că din această cauză nu suntemvrednicisă stăm înaintea Ta.“

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZR/9-30bb70805f966cfecd70065e4e992a94.mp3?version_id=126—

Categories
Ezra

Ezra 10

1 În timp ce Ezra se ruga și mărturisea plângând și stând plecat în fața Casei lui Dumnezeu, s‑a strâns la el o mare adunare de bărbați, de femei și de copii din Israel, căci poporul plângea cu amar.

2 Atunci Șecania, fiul lui Iehiel, dintre urmașii lui Elam, a luat cuvântul și i‑a zis lui Ezra: „I‑am fost necredincioși Dumnezeului nostru, căsătorindu‑ne cu femei străine, care fac parte din popoarele țării! Dar, în pofida acestui lucru, încă mai există speranță pentru Israel!

3 Să încheiem acum un legământ cu Dumnezeul nostru, angajându‑ne să izgonim toate femeile acestea și pe cei ce li s‑au născut, potrivit cu sfatul stăpânului meu și a celor ce se tem de porunca Dumnezeului nostru. Să se facă după Lege.

4 Ridică‑te, căci este obligația ta, iar noi vom fi alături de tine! Fii tare și lucrează!“

5 Ezra s‑a ridicat și le‑a pus pe căpeteniile preoților și ale leviților și pe tot Israelul să jure că vor face ce s‑a hotărât. Și ei au jurat.

6 Ezra s‑a retras dinaintea Casei lui Dumnezeu și s‑a dus în odaia lui Iehohanan, fiul lui Eliașib. Când a intrat acolo, n‑a mâncat pâine și n‑a băut apă, căci bocea din cauza necredincioșiei celor ce fuseseră în captivitate.

7 Au răspândit în Iuda și în Ierusalim vestea ca toți fiii exilului să se strângă la Ierusalim,

8 urmând ca, potrivit sfatului căpeteniilor și al bătrânilor, toți aceia care nu vor veni în trei zile să fie deposedațide toate bunurile și să fie separați de adunarea celor întorși din captivitate.

9 În trei zile, toți bărbații lui Iuda și ai lui Beniamin s‑au strâns la Ierusalim – era a douăzecea zi a lunii a noua. Tot poporul stătea în locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurând din cauza veștii și din cauza ploilor.

10 Preotul Ezra s‑a ridicat și le‑a zis:

– Ați fost necredincioși și v‑ați căsătorit cu femei străine, adăugând astfel la vina lui Israel.

11 Dați slavăacumDomnului, Dumnezeul părinților voștri, și împliniți voia Lui! Separați‑vă de popoarele din țară și de femei străine.

12 Toată adunarea a răspuns cu glas tare:

– Vom face precum ne‑ai spus.

13 Poporul însă este numeros, iar vremea este ploioasă și nu putem sta afară. De altfel, aceasta nu este o treabă de o zi sau două, căci sunt mulți printre noi care au păcătuit în această privință.

14 Să rămână căpeteniile noastre în locul întregii adunări. Apoi toți cei din cetățile noastre care și‑au luat femei străine să vină la date stabilite împreună cu bătrânii și cu judecătorii din fiecare cetate, până se va abate de la noi mânia aprigă a Dumnezeului nostru cu privire la acest lucru.

15 Doar Ionatan, fiul lui Asael, și Iahzeia, fiul lui Tikva, au stat împotriva acesteihotărâri, ei fiind susținuți de Meșulam și de levitul Șabtai.

16 Fiii exilului au făcut întocmai. Au pus deoparte pe preotul Ezra și pe căpeteniile părintești, potrivit familiilor părinților lor, toți desemnați pe nume, și s‑au așezat să cerceteze problema în prima zi a lunii a zecea.

17 În prima zi a lunii întâi au terminat de cercetat pe toți bărbații care se căsătoriseră cu femei străine.

Cei vinovați de căsătorii mixte

18 Dintre urmașii preoților,iată‑ipe cei pe care i‑au găsit căsătoriți cu femei străine:

Dintre urmașii lui Iosua, fiul lui Ioțadak, și dintre frații săi:

Maaseia, Eliezer, Iarib și Ghedalia.

19 Ei s‑au înțeles să le alunge pe soțiile lor și au adus pentru vina lor un berbec din turmă ca jertfă pentru vină.

20 Dintre urmașii lui Imer:

Hanani și Zebadia;

21 dintre urmașii lui Harim:

Maaseia, Ilie, Șemaia, Iehiel și Uzia;

22 dintre urmașii lui Pașhur:

Elioenai, Maaseia, Ismael, Netanel, Iozabad și Elasa;

23 dintre leviți:

Iozabad, Șimei, Chelaia, – numit și Chelita –, Petahia, Iuda și Eliezer;

24 dintre cântăreți:

Eliașib;

dintre portari:

Șalum, Telem și Uri.

25 Dintreceilalțidin Israel:

Dintre urmașii lui Paroș:

Ramia, Izia, Malchia, Miyamin, Elazar, Malchia și Benaia.

26 Dintre urmașii lui Elam:

Matania, Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot și Ilie.

27 Dintre urmașii lui Zatu:

Elioenai, Eliașib, Matania, Ieremot, Zabad și Aziza.

28 Dintre urmașii lui Bebai:

Iehohanan, Hanania, Zabai și Atlai.

29 Dintre urmașii lui Bani:

Meșulam, Maluh, Adaia, Iașub, Șeal și Ieremot.

30 Dintre urmașii lui Pahat-Moab:

Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Bețalel, Binui și Manase.

31 Dintre urmașii lui Harim:

Eliezer, Ișia, Malchia, Șemaia, Simeon,

32 Beniamin, Maluh și Șemaria.

33 Dintre urmașii lui Hașum:

Matnai, Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Manase și Șimei.

34 Dintre urmașii lui Bani:

Maadai, Amram, Uel,

35 Benaia, Bedia, Cheluhu,

36 Vania, Meremot, Eliașib,

37 Matania, Matnai, Iaasai,

38 Bani, Binui, Șimei,

39 Șelemia, Natan, Adaia,

40 Mahnadebai, Șașai, Șarai,

41 Azarel, Șelemia, Șemaria,

42 Șalum, Amaria și Iosif.

43 Dintre urmașii lui Nebo:

Ieiel, Matitia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioel și Benaia.

44 Toți aceștia se căsătoriseră cu femei străine, și unii chiar avuseseră fii cu ele.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/EZR/10-4fb9a1715964b1288403cc1768817ca0.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 1

Rugăciunea lui Neemia

1 Cuvintele lui Neemia, fiul lui Hacalia.

În luna Chislev, în al douăzecilea an, în timp ce mă aflam în citadela Susei,

2 unul din frații mei, Hanani, a sosit din Iuda împreună cu câțiva bărbați. I‑am întrebat despre iudeii care supraviețuiseră, cei rămași după captivitate, și despre Ierusalim.

3 Ei mi‑au răspuns: „Supraviețuitorii, cei care au rămas după captivitate, sunt acolo, în provincie, în necaz mare și rușine! Zidul Ierusalimului este dărâmat, iar porțile lui sunt arse de foc.“

4 Când am auzit aceste lucruri, m‑am așezat jos, am plâns și am bocit câteva zile. Am postit și m‑am rugat Dumnezeului cerurilor,

5 zicând:

„Oh,Doamne, Dumnezeul cerurilor, Dumnezeule mare și de temut, Cel Care Își ține legământul și îndurareafață de cei ce‑L iubesc și păzesc poruncile Lui,

6 Te rog, să ia aminte urechea Ta și ochii Tăi să fie deschiși, ca să asculți rugăciunea pe care robul Tău o rostește acum înaintea Ta, zi și noapte, cu privire la fiii lui Israel, robii Tăi. Mărturisesc păcatele fiilor lui Israel, pe care noi le‑am săvârșit față de Tine. Atât eu, cât și familia mea am păcătuit.

7 Te‑am jignit și nu am păzit poruncile, hotărârile și judecățile pe care Tu le‑ai poruncit lui Moise, robul Tău.

8 Te rog, adu‑Ți aminte de cuvântul pe care i l‑ai poruncit lui Moise, robul Tău, zicând: «Dacă veți fi necredincioși, vă voi împrăștia printre popoare,

9 dar, dacă vă veți întoarce la Mine, dacă veți păzi poruncile Mele și le veți împlini, chiar dacă veți fi alungați la capătul cerului și de acolo vă voi aduna și vă voi aduce în locul unde am ales să locuiască Numele Meu.»

10 Ei sunt robii Tăi și poporul Tău, pe care l‑ai răscumpărat cu puterea Ta cea mare și cu brațul Tău cel puternic.

11 Oh, Stăpâne, Te rog, să ia aminte urechea Ta la rugăciunea robului Tău și la rugăciunea robilor Tăi care‑și găsesc plăcerea în a se teme de Numele Tău. Te rog, fă să reușească robul Tău astăzi! Fă să capăt îndurare înaintea acestui om!“

Pe atunci eram paharnicul împăratului.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/1-ec63bbca1a1e6aa5bcf7159dddbb98ab.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 2

Neemia, trimis de Artaxerxes la Ierusalim

1 În luna Nisan, în al douăzecilea an al împăratului Artaxerxes, pe când vinul fusese pus înaintea lui, am luat vin și l‑am servit pe împărat. Nu mai fusesem tristniciodatăînaintea lui.

2 Împăratul mi‑a zis:

– De ce ai fața așa tristă? Nu ești bolnav; deci nu poate fi decât o întristare a inimii!

Atunci m‑am temut foarte tare

3 și i‑am răspuns împăratului:

– Să trăiască împăratul pe vecie! Cum să nu am fața tristă când cetatea unde se află mormintele părinților mei este în ruine, iar porțile ei au fost mistuite de foc?

4 Împăratul mi‑a zis:

– Ce anume ceri?

M‑am rugat Dumnezeului cerurilor,

5 iar apoi i‑am zis împăratului:

– Dacă împăratul găsește de cuviință și dacă robul tău are trecere înaintea ta, dă‑mi drumul să merg în Iuda, la cetatea unde sunt mormintele părinților mei, ca s‑o rezidesc.

6 Atunci împăratul, lângă care era așezată și împărăteasa, m‑a întrebat:

– Cât va dura călătoria ta și când te vei întoarce?

Am hotărât o dată, iar împăratul a fost binevoitor și mi‑a dat voie să plec. I‑am mai zis împăratului:

7 – Dacă împăratul găsește de cuviință, să mi se dea scrisori către guvernatorii provinciei de peste Râu, ca să‑mi dea voie să trec până când voi ajunge în Iuda,

8 și o scrisoare către Asaf, păzitorul pădurii împăratului, ca să‑mi dea lemne să fac grinzi pentru porțile citadelei din preajma Templului, pentru zidul cetății și pentru casa în care voi locui.

Împăratul mi‑a dat tot ce am cerut, fiindcă mâna cea bună a Dumnezeului meu era peste mine.

9 Am ajuns la guvernatorii provinciei de peste Râu și le‑am dat scrisorile împăratului. Împăratul trimisese împreună cu mine niște căpetenii de armată și niște călăreți.

10 Când Sanbalat, horonitul, și Tobia, slujitorul amonit, au auzit aceasta, s‑au tulburat foarte tare pentru faptul că cineva venise să caute binele fiilor lui Israel.

Neemia cercetează zidurile Ierusalimului

11 Când am ajuns la Ierusalim, am rămas acolo timp de trei zile.

12 Apoi m‑am trezit noaptea și am luat cu mine câțiva oameni, fără să spun nimănui ce mi‑a pus Dumnezeu pe inimă să fac la Ierusalim. Nu am luat cu mine niciun alt animal, în afară de cel pe care mergeam călare.

13 Am ieșit noaptea pe Poarta Văii și m‑am îndreptat înspre Izvorul Balauruluiși înspre Poarta Gunoiului, uitându‑mă cu atenție la zidurile Ierusalimului, care fuseseră dărâmate, și la porțile lui care fuseseră mistuite de foc.

14 Când am vrut să trec prin Poarta Izvorului înspre Iazul Regelui, nu a fost destul loc pentru animalul pe care călăream.

15 M‑am suit noaptea prin vale și m‑am uitat cu atenție la zid, după care am intrat prin Poarta Văii și m‑am întors.

16 Dregătorii nu știau nici unde am mers, nici ce am făcut. Până atunci nu le spusesem nimic nici iudeilor, nici preoților, nici nobililor, nici leviților, nici dregătorilor și nici celorlalți slujbași.

17 Atunci le‑am zis:

– Vedeți starea nenorocită în care ne aflăm! Ierusalimul este în ruine, iar porțile lui sunt mistuite de foc. Haideți să reconstruim zidul Ierusalimului, ca să nu mai fim de rușine!

18 Și le‑am istorisit cât de bună a fost mâna Dumnezeului meu față de mine și cuvintele pe care mi le‑a spus împăratul.

Ei au zis:

– Să ne ridicăm și să zidim! Și și‑au întărit mâinile pentruaceastă lucrarebună.

19 Când horonitul Sanbalat, Tobia, slujitorul amonit, și arabul Gheșem au aflat aceasta, ne‑au batjocorit și ne‑au disprețuit, zicând:

– Ce faceți voi acolo? Vă răsculați împotriva împăratului?

20 Eu le‑am răspuns și le‑am zis:

– Dumnezeul cerurilor, El ne va ajuta să reușim. Noi, robii Lui, vom începe să rezidim. Cât despre voi, nu aveți nici moștenire, nici drepturi și nici amintire în Ierusalim.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/2-f7664d08e181d459e3166162056e0a0e.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 3

Organizarea lucrărilor

1 Marele preot Eliașib împreună cu frații săi dintre preoți s‑au ridicat și au rezidit Poarta Oilor. Ei au sfințit‑o și i‑au pus porțile. Au rezidit până la Turnul Celor O Sută, pe care l‑au sfințit, și până la Turnul lui Hananel.

2 Oamenii din Ierihon au rezidit următoarea partea zidului, iar Zacur, fiul lui Imri, pe următoarea.

3 Fiii lui Hasenaa au rezidit Poarta Peștilor; au placat‑o cu scânduri și i‑au pus porțile, încuietorile și zăvoarele.

4 Meremot, fiul lui Uria, fiul lui Hakoț, a restaurat următoarea parte azidului, iar Meșulam, fiul lui Berechia, fiul lui Meșezabel, pe următoarea; Țadok, fiul lui Baana, a restaurat următoarea parte azidului.

5 Apoi următoarea parte a fost restaurată de tekoaniți. Nobilii lor însă nu au pus umărulla lucrarea stăpânilorlor.

6 Ioiada, fiul lui Paseah, și Meșulam, fiul lui Besodia, au restaurat Poarta Veche. Ei au placat‑o cu scânduri și i‑au pus porțile, încuietorile și zăvoarele.

7 Următoarea parte aziduluiau restaurat‑o ghivonitul Melatia și meronotitul Iadon, care erau oameni din Ghivon și din Mițpa, teritorii aflate sub autoritatea guvernatorului provinciei de peste Râu.

8 Uziel, fiul lui Harhaia, unul dintre aurari, a restaurat următoarea parte azidului, iar Hanania, unul dintre producătorii de miresme, pe următoarea. Au refăcut Ierusalimul până la Zidul cel Lat.

9 Refaia, fiul lui Hur, conducător peste jumătate din ținutul Ierusalimului, a restaurat următoarea parte azidului.

10 După aceea, următoarea parte aziduluia restaurat‑o Iedaia, fiul lui Harumaf, chiar în dreptul casei sale, iar Hatuș, fiul lui Hașabnia, pe următoarea.

11 O altă partea ziduluiși Turnul Cuptoarelor au fost restaurate de Malchia, fiul lui Harim și de Hașub, fiul lui Pahat-Moab.

12 Șalum, fiul lui Haloheș, conducător pestecealaltăjumătate din ținutul Ierusalimului, însoțit fiind de fiicele sale, a restaurat următoarea parte.

13 Hanun și locuitorii din Zanoah au restaurat Poarta Văii. Ei au rezidit‑o și i‑au pus porțile, încuietorile și zăvoarele. Tot ei au mai restaurat și o mie de coțide zid, până la Poarta Gunoiului.

14 Malchia, fiul lui Recab, conducătorul ținutului Bet‑Hacherem, a restaurat Poarta Gunoiului. El a rezidit‑o și i‑a pus porțile, încuietorile și zăvoarele.

15 Șalun, fiul lui Col‑Hoze, conducătorul ținutului Mițpei, a restaurat Poarta Izvorului. El a rezidit‑o, i‑a făcut acoperiș și i‑a pus porțile, încuietorile și zăvoarele. A mai restaurat și zidul Iazului Siloamului aflat în apropierea grădinii regelui, până la treptele care coboară din Cetatea lui David.

16 După el, Neemia, fiul lui Azbuk, conducător peste jumătate din ținutul Bet‑Țurului, a restaurat partea care se întinde până în dreptul mormintelorlui David, până la iazul artificial și până la Casa Vitejilor.

17 După el, leviții,conduși deRehum, fiul lui Bani, au restaurat următoarea parte azidului. A urmat apoi, pentru ținutul său, Hașabia, conducător peste jumătate din ținutul Cheilei,

18 iar după aceea frații lor împreună cu Binui, fiul lui Henadad, conducător pestecealaltăjumătate din ținutul Cheilei.

19 Ezer, fiul lui Iosua, conducătorul Mițpei, a restaurat o altă parte azidului, cea din fața drumului care duce la depozitul de arme, la contrafortul din unghiul zidului.

20 A urmat Baruc, fiul lui Zacai, care a restaurat cu multă râvnă o altă partea zidului, adică de la unghi până la poarta casei marelui preot Eliașib.

21 A urmat Meremot, fiul lui Uria, fiul lui Hakoț, care a restaurat o altă partea zidului, adică de la poarta casei lui Eliașib până la capătul casei lui Eliașib.

22 După el, preoții din împrejurimileIerusalimuluiau restaurat următoarea parte.

23 Apoi următoarea parte a fost restaurată de Beniamin și Hașub, chiar în dreptul caselor lor, iar Azaria, fiul lui Maaseia, fiul lui Anania, a restauratzidulde lângă casa lui.

24 După ei, o altă partea ziduluia restaurat‑o Binui, fiul lui Henadad, cea din dreptul casei lui Azaria până la unghi și până la colț.

25 Palal, fiul lui Uzai,a restauraturmătoarea parte în dreptul unghiului și a turnului care iese în afară din palatul de sus al regelui, aproape de curtea temniței. După el, Pedaia, fiul lui Paroș,

26 și slujitorii de la Templu, care locuiau în Ofel, au restauratzidulpână în dreptul Porții Apelor, înspre răsărit și până la turnul care iese în afară.

27 Au urmat tekoaniții care au restaurat o altă parte a zidului, începând din dreptul marelui turn care iese în afară și până la zidul Ofelului.

28 Preoții au restaurat partea de deasupra a Porții Cailor, fiecare în dreptul casei sale.

29 A urmat Țadok, fiul lui Imer, care a restaurat în dreptul casei lui, după care Șemaia, fiul lui Șecania, păzitorul Porții de Răsărit, a restaurat și el.

30 Au urmat Hanania, fiul lui Șelemia, și Hanun, al șaselea fiu al lui Țalaf, care au restaurat o altă parte azidului. După ei a urmat Meșulam, fiul lui Berechia, care a restaurat în dreptul chiliei lui.

31 A urmat Malchia, unul dintre aurari, care a restaurat până în dreptul caselor slujitorilor de la Templu și ale negustorilor, până în dreptul Porții de Control și până la odaia de deasupra colțului,

32 iar de la odaia de deasupra colțului până la Poarta Oilor au restaurat aurarii și negustorii.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/3-d287cbab9d780b5e61e279026fb5eec6.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 4

Reacții dușmănoase

1 Când Sanbalat a auzit că reconstruim zidul, s‑a mâniat și s‑a supărat foarte tare.

I‑a batjocorit pe iudei

2 și a zis înaintea frațilorsăi și a oștirii Samariei:

– Ce fac amărâții aceștia de iudei? Vor reface eizidul? Vor aduce ei jertfe? Vor termina ei într‑o zi? Vor da ei viață unor pietre acoperite de grămezi de moloz și arsede foc?

3 Amonitul Tobia, care era în preajma lui, a zis:

– Și chiar dacă zidesc, până și o vulpe, dacă se va sui pe el, le va putea dărâma zidul lor de piatră!

4 „Ascultă‑ne, Dumnezeul nostru, căci suntem disprețuiți! Fă să cadă jignirile lor asupra capului lor și dă‑i pradă unei țări în care să fie captivi!

5 Nu le acoperi nelegiuirea și nu le șterge păcatele dinaintea Ta, căci i‑au jignitpe cei ce zidesc!“

6 Am continuat să reconstruim zidul și l‑am ridicat până la jumătatedin înălțimealui, iar poporul lucra cu inimă.

7 Când Sanbalat, Tobia, arabii, amoniții și așdodiții au auzit că restaurarea zidurilor Ierusalimului avansează și că spărturile începeau să fie astupate, s‑au mâniat foarte tare.

8 S‑au aliat cu toții ca să vină să lupte împotriva Ierusalimului și să‑i facă stricăciuni.

9 Ne‑am rugat Dumnezeului nostru și am pus o strajă ca să ne apere de ei zi și noapte.

10 Însă cei din Iuda ziceau: „Puterea cărăușilor slăbește, iar molozul este mult. Nu vom putea să reconstruim zidul!“

11 Totodată vrăjmașii noștri ziceau: „Nu vor ști și nu vor vedea nimic, până când vom ajunge în mijlocul lor! Îi vom ucide și vom face astfel să înceteze lucrarea!“

12 Iudeii care locuiau în preajma lor au venit de zece ori și ne‑au înștiințat despre toate locurile prin care aceștia urmau să vină împotriva noastră.

13 Prin urmare, am așezatoamenide‑a lungul părților mai joase ale locului din spatele zidului, în locurile libere. Am așezat poporul pe clanuri, alături de săbiile, sulițele și arcurile lor.

14 După ce m‑am uitat, m‑am ridicat și le‑am zis nobililor, dregătorilor și celorlalți din popor: „Nu vă temeți de ei! Aduceți‑vă aminte de Stăpânul, Cel Care este mare și de temut, și luptați pentru frații voștri, pentru fiii voștri, pentru fiicele voastre, pentru soțiile voastre și pentru casele voastre.“

15 Când dușmanii noștri au auzit că am fost înștiințați, Dumnezeu le‑a zădărnicit planurile, astfel încât ne‑am putut întoarce cu toții la zid, fiecare la lucrarea lui.

16 Din ziua aceea, jumătate din slujitorii mei lucrau, iar cealaltă jumătate dintre ei erau înarmați cu sulițe, cu scuturi, cu arcuri și cu platoșe. Conducătorii se așezaseră înapoia întregii case a lui Iuda,

17 care reconstruia zidul. Cei ce purtau poverile, cu o mână lucrau, iar cu cealaltă țineau arma.

18 Fiecare ziditor își avea sabia încinsă la brâu în timp ce zidea. Cel ce suna din trâmbițăstătea lângă mine.

19 Le‑am zis nobililor, dregătorilor și celorlalți din popor: „Lucrarea este mare și întinsă, iar noi suntem împrăștiați pe zid, departe unii de ceilalți.

20 În locul în care veți auzi sunetul trâmbiței, acolo să vă alăturați nouă. Dumnezeul nostru va lupta pentru noi!“

21 Am continuat să facem lucrarea cu jumătate dintre ei înarmați cu sulițe, de la ivirea zorilor până la apariția stelelor.

22 Tot în perioada aceea am mai zis poporului: „Fiecare om să înnopteze în Ierusalim împreună cu slujitorul lui, ca să ne slujească drept strajă noaptea, iar ziua să poată lucra!“

23 Și nu ne‑am mai dezbrăcat de haine, nici eu, nici frații mei, nici slujitorii mei și nici bărbații care stăteau de strajă înapoia mea. Iarcând mergeaula apă, fiecare avea arma la el.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/4-792d65065913a00601a0001cf0e846a7.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 5

Criza socială și economică

1 Cei din popor și soțiile lor au avut o mare plângere împotriva fraților lor iudei.

2 Erau unii care ziceau:

– Noi, fiii și fiicele noastre suntem mulți. Să ni se dea grâne, ca să avem ce mânca și să trăim.

3 Alții ziceau:

– Ne punem garanție ogoarele, viile și casele, ca să avem grâne în timpul foametei.

4 Mai erau încă unii care ziceau:

– A trebuit să împrumutăm argint, dându‑ne ogoarele și viile în schimbul birului imperial.

5 Deși suntem carne din carnea fraților noștri, iar fiii noștri sunt ca și fiii lor, iată că suntem pe cale să ne dăm fiii și fiicele în robie. Câteva din fetele noastre au și fost luate în robie. Suntem fără putere, iar ogoarele și viile noastre aparțin altora!

6 M‑am mâniat foarte tare când le‑am auzit plângerea și cuvintele acestea.

7 După ce m‑am gândit, i‑am mustrat pe nobili și pe dregători, zicându‑le:

– Voi împrumutați cu dobândă pe frații voștri?!

Am strâns o mare adunare împotriva lor

8 și le‑am zis:

– Noi, după puterile noastre, am răscumpărat pe frații noștri iudei, care fuseseră vânduți neamurilor. Iar acum voi vă vindeți frații, ca apoi să ne fie dați chiar nouă de vânzare?

Ei tăceau, neavând ce să răspundă.

9 Atunci eu am zis:

– Ce faceți voi nu este bine. N‑ar trebui să umblați în teamă de Dumnezeul nostru, ca să nu fiți de rușinea neamurilor, a dușmanilor noștri?

10 Atât eu, cât și frații și slujitorii mei le‑am împrumutat argint și grâne. Să le iertăm, vă rog, datoria aceasta!

11 Vă rog, dați‑le înapoi astăzi ogoarele, viile, măslinii și casele, precum și a suta parte din argintul, din grânele, din mustul și din uleiul pe care le‑ați cerut de la ei ca dobândă.

12 Ei au răspuns:

– Le vom da înapoi și nu vom mai cere nimic de la ei. Vom face întocmai precum ai zis.

Atunci am chemat preoții și i‑am pus să jure înaintea lor că vor face precum au promis.

13 Mi‑am scuturat mantaua și am zis:

– Așa să scuture Dumnezeu din familia lui și din proprietatea lui pe orice om care nu se va ține de cuvânt! Așa să fie scuturat și lăsat fără nimic!

Toată adunarea a răspuns:

– Amin!

Și L‑au lăudat peDomnul. Poporul a făcut întocmai cum a promis.

14 Din ziua în care am fost numit guvernatorul lor în țara lui Iuda, adică din al douăzecilea an al împăratului Artaxerxes și până în al treizeci și doilea an al său, deci timp de doisprezece ani, nici eu, nici frații mei nu am trăit din veniturile de guvernator.

15 Înainte de mine, cei dintâi guvernatori împovărau poporul, luând de la ei pâine și vin, în afară de cei patruzeci de șechelide argint. Chiar și slujitorii lor asupreau poporul. Eu însă nu am făcut așa, din teamă de Dumnezeu.

16 Ba încă, am stăruit în lucrarea de restaurare a acestui zid și nu mi‑am cumpărat ogoare. De altfel, toți slujitorii mei erau adunați acolo pentru lucrare.

17 Mai mult, aveam la masa mea o sută cincizeci de bărbați dintre iudei și dintre dregători, în afară de cei care veneau dintre neamurile dimprejur.

18 În fiecare zi mi se pregătea un bou, șase oi alese și păsări, iar la fiecare zece zile se aducea vin din belșug, de toate felurile. Cu toate acestea, eu nu am căutat să primesc plată ca guvernator, căci lucrarea apăsa greu asupra acestui popor.

19 Adu‑Ți aminte de mine, Dumnezeul meu, spre bine, pentru tot ce am făcut pentru acest popor!

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/5-0b6f41d5897f34195f790a65e330d063.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 6

Planuri de asasinat politic și denigrare morală

1 Sanbalat, Tobia, arabul Gheșem și ceilalți dușmani ai noștri au fost înștiințați că am reconstruit zidul și că nu au mai rămas spărturi în el (pe vremea aceea încă nu pusesem ușile la porți).

2 Atunci Sanbalat și Gheșem mi‑au trimis următorul mesaj: „Vino să ne întâlnim într-unul din sateledin valea Ono!“ Aveau însă de gând să‑mi facă rău.

3 Le‑am trimis mesageri cu următorul răspuns: „Am o mare lucrare de făcut și nu pot să vin. De ce să se oprească lucrul cât timp lipsesc ca să vin la voi?“

4 Au trimis același mesaj de patru ori și le‑am răspuns la fel.

5 A cincea oară, Sanbalat mi‑a trimis mesajul acesta prin slujitorul său, care ținea în mână o scrisoare deschisă.

6 În ea scria:

„Se zvonește printre neamuri – iar Gheșem spune la fel – că tu și iudeii plănuiți să vă răsculați și de aceea reconstruiești zidul. Potrivit aceluiași zvon, tu plănuiești să fii regele lor

7 și chiar ai pus profeți să dea de veste despre tine la Ierusalim și să zică: «Este un rege în Iuda!» Vezi că lucrurile acestea vor ajunge la cunoștința împăratului, așa că vino să ne sfătuim!“

8 Atunci i‑am trimis următorul răspuns: „Nu sunt adevărate cuvintele pe care le spui! Tu le născocești din inima ta!“

9 Ei toți voiau să ne facă să ne temem, zicând: „Vor lăsa lucrarea din mâini și ea nu se va mai face!“ „Acum,Dumnezeule, întărește‑mi brațele!“

10 M‑am dus la Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care se închisese în casă, și el mi‑a zis:

– Să ne întâlnim la Casa lui Dumnezeu, în mijlocul Templului, și să închidem porțile Templului, căci vor veni să te ucidă! Da, noaptea vor veni să te ucidă!

11 Eu i‑am zis:

– Un om ca mine să fugă?! Un om ca mine să intre în Templu, ca să‑și scape viața?! Nu voi intra!

12 Mi‑am dat seama că nu Dumnezeu îl trimisese, ci rostise profeția împotriva mea, fiind plătit de Tobia și de Sanbalat.

13 El fusese plătit pentru ca, făcându‑mă să mă tem, să fac după spusele lui și să păcătuiesc. Atunci ei mi‑ar fi scos nume rău pentru a mă face de rușine.

14 „Dumnezeul meu, adu‑Ți aminte de Tobia și de Sanbalat, precum și de aceste fapte ale lor! Adu‑Ți aminte și de profetesa Noadia, precum și de ceilalți profeți care au vrut să mă facă să mă tem!“

Finalizarea construcției zidului

15 Zidul a fost încheiat în a douăzeci și cincea zi a lunii Elul, în cincizeci și două de zile.

16 Toți dușmanii noștri au auzit de lucrul acesta și toate neamurile dimprejurul nostru s‑au temut, s‑au smerit foarte mult și au recunoscut că lucrarea aceasta a fost făcută cu ajutorul Dumnezeului nostru.

17 În acele zile, scrisorile multora dintre nobilii lui Iuda erau trimise lui Tobia, iar scrisorile lui Tobia ajungeau la ei.

18 Căci mulți din Iuda erau legați cu el prin jurământ, deoarece era ginerele lui Șecania, fiul lui Arah, iar fiul său, Iehohanan, era căsătorit cu fiica lui Meșulam, fiul lui Berechia.

19 Aceștia vorbeau despre faptele lui bune în prezența mea, după care îl înștiințau ce spuneam. Iar Tobia îmi trimitea scrisori ca să mă facă să mă tem.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/6-3949b63d4a4013acd4ae934d02b6cb5c.mp3?version_id=126—

Categories
Neemia

Neemia 7

1 După ce s‑a reconstruit zidul și am fixat porțile, au fost puși în slujbele lor portarii, cântăreții și leviții.

2 I‑am pus responsabili peste Ierusalim pe fratele meu Hanani și pe Hanania, conducătorul citadelei, un om care întrecea pe mulți în credincioșie și în teamă de Dumnezeu,

3 și le‑am zis: „Să nu se deschidă porțile Ierusalimului înainte de miezul zilei! În timp ceportarii continuă să steade veghe, porțile să fie închise și zăvorâte! Să puneți de strajă pe locuitorii Ierusalimului, pe fiecare la locul lui de strajă, în dreptul casei lui.“

Lista exilaților repatriați

4 Cetatea era largă și încăpătoare, dar poporul din mijlocul ei era puțin, iar casele încă nu fuseseră rezidite.

5 Dumnezeul meu mi‑a pus pe inimă să adun nobilii, dregătorii și poporul, ca să‑i înscriu în genealogii. Am descoperit cartea cu genealogia celor ce se suiseră primii dincaptivitate, unde am găsit scrise următoarele:

6 „Aceștia sunt fiii provinciei care s‑au suit din captivitatea exilului, cei pe care îi dusese în captivitate Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și care s‑au întors la Ierusalim, în Iuda, fiecare în cetatea sa.

7 (Ei i‑au însoțit pe Zerub-Babel, pe Iosua, pe Neemia, pe Azaria, pe Raamia, pe Nahamani, pe Mardoheu, pe Bilșan, pe Misperet, pe Bigvai, pe Nehum și pe Baana.) Așadar, iată care este numărul acestor oameni din poporul Israel:

8 urmașii lui Paroș – în număr de două mii o sută șaptezeci și doi;

9 urmașii lui Șefatia – în număr de trei sute șaptezeci și doi;

10 urmașii lui Arah – în număr de șase sute cincizeci și doi;

11 urmașii lui Pahat-Moab, dintre urmașii lui Iosua și ai lui Ioab, – în număr de două mii opt sute optsprezece;

12 urmașii lui Elam – în număr de o mie două sute cincizeci și patru;

13 urmașii lui Zatu – în număr de opt sute patruzeci și cinci;

14 urmașii lui Zacai – în număr de șapte sute șaizeci;

15 urmașii lui Binui – în număr de șase sute patruzeci și opt;

16 urmașii lui Bebai – în număr de șase sute douăzeci și opt;

17 urmașii lui Azgad – în număr de două mii trei sute douăzeci și doi;

18 urmașii lui Adonikam – în număr de șase sute șaizeci și șapte;

19 urmașii lui Bigvai – în număr de două mii șaizeci și șapte;

20 urmașii lui Adin – în număr de șase sute cincizeci și cinci;

21 urmașii lui Ater, dintre urmașii lui Ezechia, – în număr de nouăzeci și opt;

22 urmașii lui Hașum – în număr de trei sute douăzeci și opt;

23 urmașii lui Bețai – în număr de trei sute douăzeci și patru;

24 urmașii lui Harif – în număr de o sută doisprezece;

25 urmașii lui Ghivon – în număr de nouăzeci și cinci;

26 oamenii din Betleem și Netofa – în număr de o sută optzeci și opt;

27 oamenii din Anatot – în număr de o sută douăzeci și opt;

28 oamenii din Bet‑Azmavet – în număr de patruzeci și doi;

29 oamenii din Chiriat-Iearim, din Chefira și din Beerot – în număr de șapte sute patruzeci și trei;

30 oamenii din Rama și din Gheva – în număr de șase sute douăzeci și unu;

31 oamenii din Micmaș – în număr de o sută douăzeci și doi;

32 oamenii din Betel și din Ai – în număr de o sută douăzeci și trei;

33 oamenii din celălalt Nebo – în număr de cincizeci și doi;

34 urmașii celuilalt Elam – în număr de o mie două sute cincizeci și patru;

35 urmașii lui Harim – în număr de trei sute douăzeci;

36 urmașii lui Ierihon – în număr de trei sute patruzeci și cinci;

37 urmașii lui Lod, ai lui Hadid și ai lui Ono – în număr de șapte sute douăzeci și unu;

38 urmașii lui Senaa – în număr de trei mii nouă sute treizeci;

39 preoții, urmași ai lui Iedaia, din familia lui Iosua, – în număr de nouă sute șaptezeci și trei;

40 urmașii lui Imer – în număr de o mie cincizeci și doi;

41 urmașii lui Pașhur – în număr de o mie două sute patruzeci și șapte;

42 urmașii lui Harim – în număr de o mie șaptesprezece;

43 leviții, urmași ai lui Iosua și ai lui Kadmiel, dintre urmașii lui Hodavia, – în număr de șaptezeci și patru;

44 cântăreții, urmași ai lui Asaf, – în număr de o sută patruzeci și opt;

45 portarii, urmași ai lui Șalum, ai lui Ater, ai lui Talmon, ai lui Akub, ai lui Hatita și ai lui Șobai, – în număr de o sută treizeci și opt;

46 slujitorii de la Templu, urmași ai lui Țiha, ai lui Hasufa, ai lui Tabaot,

47 ai lui Cheros, ai lui Sia, ai lui Padon,

48 ai lui Lebana, ai lui Hagaba, ai lui Șalmai,

49 ai lui Hanan, ai lui Ghidel, ai lui Gahar,

50 ai lui Reaia, ai lui Rețin, ai lui Nekoda,

51 ai lui Gazam, ai lui Uza, ai lui Paseah,

52 ai lui Besai, Meunim, Nefușsim,

53 ai lui Bakbuk, ai lui Hakufa, ai lui Harhur,

54 ai lui Bațlit, ai lui Mehida, ai lui Harșa,

55 ai lui Barkos, ai lui Sisera, ai lui Temah,

56 ai lui Nețiah și ai lui Hatifa;

57 urmașii slujitorilor lui Solomon, urmași ai lui Sotai, ai lui Soferet, ai lui Prida,

58 ai lui Iaala, ai lui Darkon, ai lui Ghidel,

59 ai lui Șefatia, ai lui Hatil, ai lui Pocheret-Hațebaim, ai lui Amon;

60 toți slujitorii de la Templu și slujitorii lui Solomon la un loc – în număr de trei sute nouăzeci și doi.“

61 Aceștia sunt cei care s‑au suit din Tel‑Melah, din Tel‑Harșa, din Cherub, din Adan și din Imer și care n‑au putut să arate dacă familia părinților lor și sămânța lor erau din Israel:

62 urmașii lui Delaia, ai lui Tobia și ai lui Nekoda – în număr de șase sute patruzeci și doi;

63 dintre preoți, urmașii lui Hobaia, ai lui Hakoț și ai lui Barzilai (cel care a luat‑o de soție pe una din fetele ghiladitului Barzilai și care și‑a luat numele acestuia).

64 Ei și‑au căutat înscrierile lor genealogice, dar nu le‑au găsit, astfel că au fost îndepărtați din preoție ca fiind necurați.

65 Guvernatorul le‑a zis să nu mănânce din lucrurile preasfinte, până când preotul nu va hotărî lucrul acesta după Urim și Tumim.

66 În total, în toată adunarea erau patruzeci și două de mii trei sute șaizecide oameni,

67 în afară de slujitorii și slujitoarele lor – în număr de șapte mii trei sute treizeci și șapte – și de cântăreți și cântărețe – în număr de două sute patruzeci și cinci.

68 Aveau șapte sute treizeci și șase de cai, două sute patruzeci și cinci de catâri,

69 patru sute treizeci și cinci de cămile și șase mii șapte sute douăzeci de măgari.

70 Câteva din căpeteniile de familii au dăruit pentru lucrare. Însuși guvernatorul a depus în vistierie, următoarele: o mie de daricide aur, cincizeci de cupe de aur și cinci sute treizeci de tunici preoțești.

71 Câteva din căpeteniile familiilor au depus în vistierie, pentru lucrare: douăzeci de mii de daricide aur și două mii două sute de minede argint.

72 Restul poporului a dăruit: douăzeci de mii de darici de aur, două mii de minede argint și șaizeci și șapte de tunici preoțești.

73 Așadar, preoții, leviții, portarii, cântăreții, uniioamenidin popor, slujitorii de la Templu și tot Israelul s‑au așezat în cetățile lor. La începutul lunii a șaptea, fiii lui Israel erau în cetățile lor.

—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/NEH/7-68bfced793c2d0f865e75bb6be7fc7c8.mp3?version_id=126—