1 Pemalurilerâurilor Babilonului,
stăteam jos și plângeam amintindu‑ne de Sion.
2 Ne atârnaserăm lirele
în sălciiledin ținutul acela,
3 căci acolo, cei ce ne‑au luat captivi ne cereau cântări,
asupritorii noștri ne cereau bucurie:
„Cântați‑ne din cântările Sionului!“
4 Cum să cântăm noi cântărileDomnului
pe un pământ străin?
5 Ierusalime, dacă te voi uita,
să‑și uite și dreapta meadestoinicia!
6 Limba mea să se lipească de cerul gurii mele,
dacă nu‑mi voi aminti de tine
și dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7 Doamne, adu‑Ți aminte de fiii lui Edom,
care, în ziuadistrugeriiIerusalimului,
ziceau: „Radeți!
Radeți tot până la temelie!“
8 Fiică distrusăa Babilonului!
Ferice de acela care‑ți va răsplăti
ceea ce ne‑ai făcut!
9 Ferice de cel ce‑i va apuca pe copiii tăi
și‑i va zdrobi de stâncă!
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/PSA/137-e1d639eb276f6273853c513b8a75643a.mp3?version_id=126—