Necaz și izbăvire
1 Vai de tine, nimicitorule,
tu, careîncăn‑ai fost nimicit!
Vai de tine, trădătorule,
tu, care n‑ai fost încă trădat de nimeni!
Când vei înceta să mai distrugi,
vei fi distrus
și când te vei opri din a mai trăda,
vei fi trădat.
2 Doamne, arată‑Ți bunăvoința față de noi!
Noi nădăjduim în Tine.
Fii brațul lor în fiecare dimineață!
Fii izbăvirea noastră în vreme de necaz!
3 Când răsună glasulTău, popoarele fug;
când Te ridici Tu, neamurile se împrăștie.
4 Prada voastră,neamuri, este adunată așa cum o adună lăcustele;
ca un roi de lăcuste așa se aruncă oamenii asupra ei.
5 Domnuleste înălțat căci locuiește în înălțimi.
El umple Sionul cu judecată și dreptate.
6 El va fi siguranță pentru vremurile tale,
belșug de izbăviri, înțelepciune și cunoaștere,
iar teama deDomnul,
aceasta va fi comoara lui.
7 Iată, vitejii lor strigă pe stradă,
iar solii păcii plâng cu amar.
8 Drumurile sunt părăsite,
niciun călător nu se mai află pe uliță.
Legământul este rupt, martorii sunt disprețuiți,
nimeni nu mai este respectat.
9 Țara se veștejește și se ofilește;
Libanul este făcut de rușine și se usucă;
Șaronul este ca deșertul,
iar Bașanul și Carmelul își scuturăfrunzele.
10 „Acum Mă voi ridica, ziceDomnul,
acum Mă voi înălța, acum voi fi înălțat!
11 Zămisliți iarbă uscată, nașteți paie;
suflarea voastră este un foc care vă va mistui.
12 Popoarele vor arde ca varul nestins,
ca mărăcinii tăiați care ard în foc.
13 Voi, cei de departe, auziți ce am făcut!
Voi, cei de aproape, recunoașteți‑Mi puterea!
14 Păcătoșilor le este frică în Sion;
cutremurul i‑a cuprins pe cei lipsiți de evlavie:
«Care dintre noi poate trăi lângă un foc mistuitor?
Care dintre noi poate trăi lângă niște flăcări veșnice?»
15 Cel ce umblă în dreptate
și vorbește ce este drept,
cel ce disprețuiește câștiguladunatdin asuprire,
cel ce își ferește mâna de mită,
cel ce își astupă urechea când aude despre vărsări de sânge
și își închide ochii să nu‑l ademenească răul.
16 Acela va locui pe înălțimi;
refugiul lui vor fi fortărețele din munți,
pâinea îi va fi dată și apa îi va fi asigurată.
17 Ochii tăi îl vor vedea pe Împărat în splendoarea Sa;
vor vedea o țară care se întinde până departe.
18 Inima ta va cugeta la groazade dinainte,zicând:
«Unde este scribul?
Unde este cel ce cântăreștetributul?
Unde este cel ce numără turnurile?»
19 Nu vei mai vedea poporul acela arogant,
poporul cu vorbirea necunoscută,
cu limba sa ciudată și de neînțeles.“
20 Privește Sionul, cetatea sărbătorilor noastre!
Ochii tăi vor vedea Ierusalimul:
o locuință liniștită, un cort ce nu se va mai muta.
Țărușii săi nu vor mai fi scoși vreodată
și niciuna dintre funiile sale nu va mai fi ruptă.
21 Căci acoloDomnulva fi măreț pentru noi.
Va fi un loc cu râuri și canale largi,
unde nu vor veni corăbii cu vâsle
și prin care nu vor trece vase mărețe.
22 CăciDomnuleste Judecătorul nostru;
Domnuleste Legiuitorul nostru,
Domnuleste Împăratul nostru;
El ne va izbăvi.
23 Funiile tale slăbesc;
ele nu mai pot sprijini catargul
și nu mai pot întinde pânzele.
Atunci se va împărți prada care va fi atât de multă,
încât până și ologii vor duce din ea.
24 Niciun locuitor nu va zice: „Sunt bolnav!“
Poporului ce locuiește acolo îi va fi iertată nelegiuirea.
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/ISA/33-5bc7b1a3f5a8a8c1918989b46a6981c6.mp3?version_id=126—