1 Sunt dezgustat de viața mea.
De aceea voi da frâu liber plângerii mele,
voi vorbi din amărăciunea sufletului meu.
2 Îi voi spune lui Dumnezeu: «Nu mă condamna!
Fă‑mă să știu de ce te cerți cu mine!
3 Îți place să asuprești,
să disprețuiești lucrarea mâinilor Tale,
în timp ce faci să strălucească sfaturile celor răi?
4 Ai Tu ochi de carne?
Vezi Tu așa cum vede un om?
5 Sunt zilele Tale ca zilele omului
sau anii Tăi ca anii lui,
6 ca să‑mi cauți nelegiuirea
și să‑mi cercetezi păcatul,
7 deși Tu știi că sunt nevinovat
și că nimeni nu poate scăpa din mâna Ta?
8 Mâinile Tale m‑au modelat și m‑au făcut,
iar acum te întorci să mă distrugi?
9 Adu‑Ți aminte, Te rog, că m‑ai făcut ca pe lut!
Vreiacumsă mă faci din nou țărână?
10 N‑ai făcutTusă fiu vărsat ca laptele
și închegat ca brânza?
11 M‑ai îmbrăcat cu piele și cu carne
și m‑ai împletit cu oase și cu tendoane.
12 Mi‑ai datviață și mi‑ai arătat îndurare,
iar purtarea Ta de grijă mi‑a păzit duhul.
13 Iată totuși ce ai ascuns în inima Ta
și ce știu că aveai de gând:
14 ca, dacă păcătuiesc, să mă urmărești
și să nu‑mi ierți nelegiuirea.
15 Dacă sunt rău, vai de mine!
Dacă sunt drept, nu‑mi pot înălța capul,
pentru că sunt plin de rușine și înecat înnecaz.
16 Dacă mă ridic, mă vânezi ca pe un leu
și iarăși Îți arăți marea Ta putere împotriva mea.
17 Aduci mai mulți martori împotriva mea,
mânia Ta crește față de mine
și mă lovești cu o mulțime de necazuri.
18 De ce m‑ai scos din pântec?
O, de‑aș fi murit înainte să mă vadă cineva!
19 Aș fi ca și cum n‑aș fi fost,
purtat din pântec drept în mormânt.
20 Oare nu‑mi sunt puține zilele?
Oprește‑te și lasă‑mă singur, să pot afla puțină mângâiere
21 înainte de a merge în locul de unde nu mai este întoarcere,
în țara întunericului și a umbrei morții,
22 în țara nopții întunecate,
a umbrei morții și a dezordinii,
unde chiar și lumina este precum întunericul!»“
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/JOB/10-ad7c8705184cab66ba53dfc53b3e8910.mp3?version_id=126—