Rugăciunea profetului
1 Rugăciunea profetului Habacuc.De cântatprecum unșighionot.
2 –Doamne, am auzit de faima Ta!
Lucrarea Ta,Doamne,îmi inspirăteamă!
Însuflețește‑o de‑a lungul anilor!
Fă‑o cunoscută în cursul anilor!
Dar, la mânie, adu‑Ți aminte să arăți îndurare!
3 Dumnezeu vinedin Teman
și Cel Sfânt – din muntele Paran.Selah
Splendoarea Lui acoperă cerurile,
iar lauda Lui umple pământul.
4 Strălucirea Lui este ca lumina
și din mâna Lui ies raze;
acolo Îi este ascunsă puterea.
5 Înaintea Lui merge molima,
iar flacăra calcă pe urmele Sale.
6 El Se oprește și cutremură pământul;
Se uită și face neamurile să tremure.
Munții cei trainici se sfărâmă,
iar dealurile cele vechi se pleacă.
Cărările Lui sunt veșnice.
7 Am văzut corturile lui Cușan în necaz
și colibele țării lui Midiantremurând.
8 S‑a înfuriat oareDomnulpe râuri?
Împotriva râurilor se arată mânia Ta?
Împotriva mării s‑a aprins furia Ta,
de ai încălecat pe caii Tăi
șiTe‑ai suitîn carele izbăvirii Tale?
9 Arcul Îți este dezvelit în întregime;
jurămintele sunt săgețicare se țin decuvânt.Selah
Tu despici pământul prin râuri.
10 Când munții Te‑au văzut, s‑au cutremurat.
Potopul de ape s‑a revărsat;
adâncul și‑a făcut auzit glasul;
el își ridică mâna sus.
11 Soarele și luna s‑au oprit în înălțimi
la sclipirea săgeților Tale care pornesc,
la strălucirea lăncii Tale scânteietoare.
12 Tu străbați pământul cu indignare
și treieri neamurile cu mânie.
13 Ai ieșit ca să‑Ți eliberezi poporul,
ca să‑l izbăvești pe unsul Tău.
Tu ai zdrobit căpetenia din casa răutății,
l‑ai dezbrăcat din cap până‑n picioare!Selah
14 Ai străpuns capul războinicilor lui cu propriile‑i săgeți,
când s‑au dezlănțuit să neîmprăștie!
Bucuria lor a fost ca și cum l‑ar fi devorat pe sărac
în ascunzătoare.
15 Tu pășești pe mare cu caii Tăi,
agitând apele cele mari.
16 Când am auzit, mi s‑a cutremurat pântecul!
La vestea aceasta, mi‑au fremătat buzele!
Mi‑a intrat putrezirea în oase
și mi‑au tremurat genunchii!
Totuși, voi aștepta liniștit ziua necazului
ce se va abate peste poporul care ne va ataca.
17 Chiar dacă smochinul nu înflorește
și în vii nu mai este rod,
chiar dacă lipsește rodul din măslin
și ogoarele nu mai dau hrană,
chiar dacă turma din staul este nimicită
și nu mai sunt vite în grajduri,
18 eu tot mă voi bucura înDomnul
și mă voi veseli în Dumnezeul mântuirii mele!
19 StăpânulDomneste tăria mea!
El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor
și mă face să pășesc pe înălțimile mele.
Pentru dirijor.De cântatcu instrumentele mele cu coarde.
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/HAB/3-fcb0f9a4e58dfb14b73e5c2977520432.mp3?version_id=126—