Ștefan se adresează Sinedriului
1 Marele preot l‑a întrebat:
– Așa staulucrurile?
2 El a răspuns:
– Frați și părinți,ascultați! Dumnezeul slavei i S‑a arătat tatălui nostru Avraam în timp ce era în Mesopotamia, înainte de a locui în Haran,
3 și i‑a zis: „Ieși din țara ta și dintre rudeniile tale și vino în țara pe care ți‑o voi arăta!“
4 Atunci el a ieșit din țara caldeenilorși a locuit în Haran. De acolo, după moartea tatălui său,Dumnezeul‑a mutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum,
5 dar nu i‑a dat în ea nicio moștenire, nici măcar o palmă de pământ, ci i‑a promis că i‑o va da ca proprietate lui și semințeilui după el, cu toate că nu avea niciun copil.
6 Dumnezeu i‑a spus că sămânța lui va fi străină într‑o țară străină și căacei oamenio vor înrobi și o vor chinui timp de patru sute de ani.
7 „Dar pe neamul căruia îi vor sluji ei ca sclavi, îl voi judeca Eu, a zis Dumnezeu, iar după aceea vor ieșide acoloși Îmi vor sluji Mie în locul acesta.“
8 Apoi i‑a dat legământul circumciziei. Astfel, când i s‑a născut Isaac,Avraaml‑a circumcis în ziua a opta; apoi Isaacl‑a circumcispe Iacov, și Iacov pe cei doisprezece patriarhi.
9 Patriarhii, fiind invidioși pe Iosif, l‑au vândut în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el
10 și l‑a scăpat din toate necazurile lui. El i‑a dat har și înțelepciune în prezența lui Faraon, regele Egiptului, care l‑a pus conducător peste Egipt și peste toată casa lui.
11 A venit o foamete în întregul Egipt și în Canaan. Necazul era mare și strămoșiinoștri nu găseau de mâncare.
12 Iacov a auzit că în Egipt era grâu, așa că i‑a trimisacolope strămoșii noștri pentru prima oară.
13 Cânds‑au dusa doua oară, Iosif li s‑a făcut cunoscut fraților săi, iar Faraon a aflat despre neamul lui Iosif.
14 Apoi Iosif a trimis să fie chemat tatăl său Iacov, precum și întreaga familie,în număr deșaptezeci și cinci de suflete.
15 Și astfel Iacov s‑a coborât în Egipt, unde atât el, cât și strămoșii noștri au murit.
16 Au fost mutați în Șehem și puși în mormântul pe care Avraam îl cumpărase cu prețul unei sume în argint de la fiii lui Hamor, în Șehem.
17 Cu cât se apropia vremeaîmpliniriipromisiunii pe care Dumnezeu i‑o făcuse lui Avraam, poporul creștea și se înmulțeatot mai multîn Egipt,
18 până când peste Egipt s‑a ridicat un alt rege, care nu‑l cunoscuse pe Iosif.
19 Acesta ne‑a exploatat cu viclenie neamul și i‑a chinuit pe strămoșii noștri, forțându‑i să‑și abandoneze copilașii, ca să nu mai trăiască.
20 În vremea aceea s‑a născut Moise, care era frumosînaintealui Dumnezeu. El a fost hrănit timp de trei luni în casa tatălui său,
21 iar când a fost așezat la vedere,pe malul râului, l‑a luat fiica lui Faraon și l‑a crescut ca pe propriul ei fiu.
22 Moise a fost educat în toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și fapte.
23 Pe vremea când avea în jur de patruzeci de ani, i‑a venit în inimădorințasă‑i vizitezepe frații săi, pe fiii lui Israel.
24 A văzut pe unul căruia i se făcea o nedreptate și i‑a luat apărarea. El l‑a răzbunat pe cel asuprit, ucigându‑l pe egiptean.
25 Credea că frații săi vor înțelege că Dumnezeu le va da eliberarea prin mâna lui, însă ei n‑au înțeles.
26 În ziua următoare, i‑a văzut pedoibătându‑se și i‑a îndemnat la pace, zicând: „Oamenilor, voi sunteți frați. De ce vă faceți rău unul altuia?“
27 Dar cel ce‑i făcea rău semenului său, l‑a împins și i‑a zis: „Cine te‑a pus pe tine conducător și judecător peste noi?
28 Vrei să mă ucizi și pe mine așa cum l‑ai ucis ieri pe egiptean?“
29 Când a auzit aceasta, Moise a fugit și a locuit ca străin în țara Midian, unde i s‑au născut doi fii.
30 După ce au trecut patruzeci de ani, i s‑a arătat un îngerîn pustia muntelui Sinai, într‑o flacără de foccare ieșeadintr‑un rug.
31 Când a văzutrugul, Moise a rămas uimit de privelișteaaceeași, în timp ce se apropia ca să se uite cu atenție, glasul Domnuluii‑a vorbitastfel:
32 „Eu sunt Dumnezeul strămoșilor tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeullui Iacov!“Moise tremura și nu îndrăznea să se uite.
33 Domnul i‑a zis: „Dă‑ți jos sandalele din picioare, căci locul pe care stai este un pământ sfânt!
34 Am văzut asuprirea poporului Meu care este în Egipt și i‑am auzit geamătul, așa că M‑am coborât să‑l eliberez. Acum, vino,căcite voi trimite în Egipt!“
35 Pe acest Moise – de care ei se lepădaseră, zicând: „Cine te‑a pus pe tine conducător și judecător?“ – Dumnezeu l‑a trimis drept conducător și eliberator, cu ajutorul Îngerului care i S‑a arătat în rug.
36 El i‑a scosdin Egiptși a făcut minuni și semne în țara Egiptului, la Marea Roșieși în pustie, timp de patruzeci de ani.
37 El este același Moise care le‑a spus fiilor lui Israel: „Dumnezeu vă va ridica dintre frații voștri un Profet asemenea mie.“
38 El este acela care a fost în adunareapoporului, în pustie, împreună cu îngerul care i‑a vorbit pe muntele Sinai și cu strămoșii noștri;și el estecel care a primit cuvintevii, ca să ni le dea nouă.
39 Strămoșii noștri însă n‑au vrut să‑l asculte, ci l‑au respins și, în inimile lor, s‑au întors în Egipt.
40 Ei i‑au spus lui Aaron: „Fă‑ne niște dumnezei care să meargă înaintea noastră, căci nu știm ce s‑a întâmplat cu acest Moise, care ne‑a scos din țara Egiptului.“
41 Și în zilele acelea și‑au făcut un vițel, au adus jertfăaceluiidol și s‑au bucurat de lucrările mâinilor lor.
42 Atunci Dumnezeu S‑a întorsde la eiși i‑a lăsat în voia lor, ca să slujească oștirii cerului, așa cum este scris în Cartea profeților:
„Mi‑ați adus voi jertfe și ofrande,
timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?
43 Ați purtat cortul luiMoloh
și steaua dumnezeului vostruRefan,
chipurile pe care vi le‑ați făcut ca să vă închinați lor!
De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Babilon!“
44 Cortul Mărturiei era cu strămoșii noștri în pustie, așa cum dăduse îndrumări Cel Ce i‑a spus lui Moise să‑l facă după modelul pe care‑l văzuse.
45 Strămoșii noștri l‑au adus, la rândul lor, împreună cu Iosua, când au luat în stăpânireteritoriulneamurilor pe care le‑a izgonit Dumnezeu dinaintea strămoșilor noștri.Și a rămas acolopână în zilele lui David,
46 care a găsit har înaintea lui Dumnezeu și a cerut să găsească o Locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.
47 Solomon însă a fost acela care I‑a zidit o Casă.
48 Dar Cel Preaînalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mâini omenești, așa cum zice profetul:
49 „Cerul este tronul Meu,
iar pământul este scăunașulpicioarelor Mele!
Ce fel de casă Mi‑ați putea zidi voi Mie? zice Domnul.
Sau unde va fi locul Meu de odihnă?
50 Oare nu mâna Mea a făcut toate aceste lucruri?“
51 Oameni încăpățânați, cu inimile și urechile necircumcise, voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt! Așa cumau făcutstrămoșii voștri, așafacețiși voi!
52 Pe care dintre profeți nu l‑au persecutat strămoșii voștri?! Ei i‑au ucis pe cei ce prevesteau venirea Celui Drept, ai Cărui trădători și ucigași ați devenit voi acum,
53 voi, care ați primit Legea prin îndrumările îngerilor, dar n‑ați păzit‑o!
Ștefan este ucis cu pietre
54 Când au auzit ei acestea, s‑au înfuriat în inimile lor și scrâșneau din dinți împotriva lui.
55 El însă, plin de Duhul Sfânt, a privit spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu și pe Isus stând la dreapta lui Dumnezeu
56 și a zis:
– Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omuluistând la dreapta lui Dumnezeu!
57 Atunci ei au strigat cu glas tare, și‑au astupat urechile și s‑au repezit într‑un gând asupra lui.
58 L‑au scos afară din cetate și l‑au lovit cu pietre. Martorii și‑au pus hainele la picioarele unui tânăr numit Saul.
59 Și‑l loveau cu pietre pe Ștefan, care se ruga și zicea: „Doamne Isuse, primește duhul meu!“
60 Apoi s‑a pus în genunchi și a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta!“ Și zicând aceasta, a adormit.
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/ACT/7-42cf5d00cd00c40f5cb3cde132f95ee8.mp3?version_id=126—