Circumstanțele întronării lui Solomon
1 Regele David îmbătrânise și acum era înaintat în vârstă. L‑au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi.
2 Slujitorii săi i‑au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui și care să‑i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău și stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“
3 Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă și au găsit‑o pe Abișag șunamita, pe care au adus‑o la rege.
4 Tânăra era foarte frumoasă. Ea i‑a devenit regelui servitoare și s‑a îngrijit de el, dar regele n‑a cunoscut‑o.
5 Adonia, fiul Haghitei, s‑a îngâmfat, zicând: „Eu voi deveni rege!“ El și‑a pregătit un car, călărețiși cincizeci de bărbați care alergau înaintea lui.
6 Tatăl său nu‑l mustrase niciodată și nu‑i zisese: „De ce faci astfel?“ El s‑a născut după Absalom și era, de asemenea, foarte frumos la chip.
7 El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei, și cu preotul Abiatar, iar aceștia l‑au sprijinit pe Adonia.
8 Dar preotul Țadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Șimei, Reiși vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia.
9 Adonia a înjunghiat oi, vite și viței îngrășați, lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En‑Roghel. El i‑a invitat pe toți frații săi, fiii regelui, și pe toți bărbații lui Iuda, slujitorii regelui.
10 Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji și pe Solomon, fratele său, nu i‑a invitat.
11 Natan i‑a zis Batșebei, mama lui Solomon: „N‑ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s‑a făcut rege? Stăpânul nostru David nu știe acest lucru!
12 Prin urmare, dă‑mi voie să te sfătuiesc cum să‑ți scapi viața, tu și fiul tău Solomon.
13 Du‑te, intră la regele David și spune‑i: «O, rege, stăpânul meu, oare nu i‑ai jurat tu însuți slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine și că el va urma la tron? Atunci de ce domnește Adonia?»
14 În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine și voi întări cuvintele tale.“
15 Batșeba s‑a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abișag șunamita se îngrijea de el.
16 Batșeba s‑a plecat și s‑a închinat înaintea regelui.
Regele a zis:
– Ce dorești?
17 Ea a răspuns:
– Stăpânul meu, tu însuți ai jurat slujitoarei tale peDomnul, Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine și el va ședea pe tronul meu.“
18 Totuși, acum Adonia domnește, iar stăpânul meu, regele, nu știe acest lucru.
19 El a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe preotul Abiatar și pe Ioab, conducătorul oștirii. Dar pe Solomon, robul tău, nu l‑a invitat.
20 O, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt ațintiți spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele.
21 Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, va adormi alături de părinții săi, eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.
22 În timp ce vorbea cu regele, iată că a venit și profetul Natan.
23 L‑au înștiințat pe rege, zicând:
– Iată că a sosit profetul Natan.
Acesta a venit în prezența regelui și s‑a plecat înaintea regelui cu fața la pământ.
24 Natan a zis:
– O, rege, stăpânul meu, oare ai spus tu: „Adonia va domni după mine și el va ședea pe tronul meu“?
25 Căci el a coborât astăzi, a înjunghiat boi, viței îngrășați și o mulțime de oi și i‑a invitat pe toți fiii regelui, pe conducătorii oștirii și pe preotul Abiatar. Iată, ei mănâncă și beau înaintea lui și strigă: „Trăiască regele Adonia!“
26 Cu toate acestea, pe mine, robul tău, pe preotul Țadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, și pe Solomon, robul tău, nu ne‑a invitat.
27 Oare din porunca stăpânului meu, regele, s‑a înfăptuit acest lucru? Să nu‑i fi făcut cunoscut robului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?
28 Regele David a zis:
– Chemați‑o la mine pe Batșeba!
Ea a intrat și s‑a înfățișat înaintea regelui.
29 Regele a jurat, zicând:
– Viu esteDomnulCare m‑a izbăvit din fiecare necaz
30 că voi face astăzi așa cum ți‑am jurat peDomnul, Dumnezeul lui Israel, zicând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine. El va ședea pe tron în locul meu.“
31 Batșeba s‑a plecat cu fața la pământ și s‑a închinat înaintea regelui.
Apoi a zis:
– Să trăiască pe vecie stăpânul meu, regele David!
32 Regele David a zis:
– Chemați‑i pe preotul Țadok, pe profetul Natan și pe Benaia, fiul lui Iehoiada!
Ei au venit înaintea regelui,
33 iar regele le‑a zis:
– Luați‑i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneți‑l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu și coborâți‑l la Ghihon.
34 Preotul Țadok și profetul Natan să‑l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunați din trâmbițăși să strigați: „Trăiască regele Solomon!“
35 Apoi să vă suiți după el. El să vină și să se așeze pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel și peste Iuda.
36 Benaia, fiul lui Iehoiada, i‑a răspuns regelui, zicând:
– Amin! Așa să hotărascăDomnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele.
37 După cumDomnula fost cu stăpânul meu, regele, tot așa să fie și cu Solomon și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.
38 Preotul Țadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiții și peletițiiau coborât, l‑au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David și l‑au adus la Ghihon.
39 Preotul Țadok a luat cornulcu untdelemn din Cort și l‑a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiță și tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“
40 Tot poporul s‑a suit după el, cântând din fluiere și bucurându‑se nespus de mult; se despica pământul de strigătul lor.
41 Adonia și toți oaspeții care erau cu el au auzitstrigătultocmai când terminaseră de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiței, a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“
42 În timp ce vorbea el, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar.
Adonia i‑a zis:
– Vino, căci tu ești un om vrednic și aduci vești bune.
43 Ionatan a răspuns și i‑a zis lui Adonia:
– Nicidecum. Stăpânul nostru, regele David, l‑a făcut rege pe Solomon.
44 Regele i‑a trimis cu el pe preotul Țadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiți și pe peletiți, iar ei l‑au pus să călărească pe catârul regelui.
45 Preotul Țadok și profetul Natan l‑au uns rege la Ghihon și au plecat de acolo bucuroși, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care ați auzit‑o.
46 De asemenea, Solomon s‑a așezat pe tronul regal.
47 Iar slujitorii regelui au venit să‑l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău și să‑i înalțe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s‑a închinat în patul său.
48 Regele a mai zis astfel: „Binecuvântat să fieDomnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi‑a dat astăzi un urmaș care să șadă pe tronul meu și pe care să‑l văd cu ochii mei!“
49 Tremurând, toți oaspeții care erau cu Adonia s‑au ridicat și fiecare a plecat în drumul lui.
50 Adonia s‑a temut de Solomon. El s‑a ridicat, s‑a dusla Cortși s‑a prins de coarnele altarului.
51 Lui Solomon i s‑a spus: „Iată, Adonia se teme de regele Solomon și s‑a apucat de coarnele altarului, zicând: «Să‑mi jure regele Solomon astăzi că nu‑l va omorî pe robul său cu sabia!»“
52 Solomon a zis: „Dacă este un om vrednic, niciun fir de păr nu‑i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri.“
53 Regele Solomon a trimis să‑l coboare de la altar. El a venit și s‑a plecat înaintea regelui Solomon, iar Solomon i‑a zis: „Du‑te acasă.“
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1KI/1-87ab49e5ae11fa0d9fb0bc848a3e2bc0.mp3?version_id=126—