Darul profeției și al vorbirii în alte limbi
1 Urmăriți dragostea și râvniți dupădarurileduhovnicești, dar mai ales să profețiți.
2 Căci cel ce vorbește într‑oaltălimbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, întrucât nimeni nu‑l înțelege, iar cu duhulspune taine.
3 Dar cel ce profețește le vorbește oamenilor, pentru zidire, mângâiere și încurajare.
4 Cel ce vorbește într‑o limbă se zidește pe sine, dar cel ce profețește zidește biserica.
5 Eu doresc ca toți să vorbiți înaltelimbi, dar mai ales să profețiți. Cel ce profețește este mai mare decât cel ce vorbește înaltelimbi, în afară de cazul în careacesta din urmă letraduce, pentru ca biserica să primească zidiresufletească.
6 Acum, fraților, dacă eu vin la voi vorbind înaltelimbi, cu ce vă voi ajuta, dacă nu vă voi vorbi fie prin descoperire, fie prin cunoștință, fie prin profeție, fie prin învățătură?
7 La fel și obiectele neînsuflețite, care scot un sunet, fie un fluier, fie o kithara: dacă nu dau tonuri diferite, cum va ști cineva ce se cântă la fluier sau la kithara?
8 Dacă trâmbița dă un sunet neclar, cine se va pregăti de război?
9 Tot astfel și voi: dacă nu rostiți cu limba un cuvânt clar, cum va înțelege cineva ce spuneți? Vă veți trezi vorbind în vânt!
10 Fără îndoială, există în lume multe feluri de limbi, și niciuna nu este fără sens.
11 Așadar, dacă eu nu cunosc înțelesul acelei limbi, voi fi un barbarpentru cel care vorbește, iar cel care vorbește va fi un barbar pentru mine.
12 La fel și cu voi: întrucât sunteți plini de zel dupădaruriduhovnicești, căutați să le aveți din belșug, pentru zidirea bisericii.
13 De aceea, cel ce vorbește într‑oaltălimbă să se roage ca săpoatătraducece spune.
14 Căci, dacă mă rog într‑oaltălimbă, duhul meu se roagă, însă mintea mea este neroditoare.
15 Așadar, ce voi face? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea, voi cânta laudă cu duhul, dar voi cânta laudă și cu mintea.
16 Altfel, dacă tu mulțumeștidoarcu duhul, cum va spune „Amin!“, la mulțumirea ta, cel ce este neștiutor, de vreme ce nu știe ce spui?
17 Căci tu, într-adevăr, mulțumești frumos, însă celălalt nu este zidit.
18 Eu Îi mulțumesc lui Dumnezeu că vorbesc înaltelimbi mai mult decât voi toți,
19 dar în biserică vreau, mai degrabă, să spun cinci cuvinte cu mintea mea, pentru a‑i învăța pe alții, decât zece mii de cuvinte într‑oaltălimbă.
20 Fraților, nu fiți copii în gândire! Dimpotrivă, în ce privește răutatea fiți copilași, iar în gândire fiți maturi.
21 În Lege este scris:
„În alte limbi
și prin buzele altora
voi vorbi acestui popor,
dar nici atunci nu Mă vor asculta, zice Domnul.“
22 Astfel, limbile sunt un semn nu pentru credincioși, ci pentru necredincioși, în timp ce profeția nueste un semnpentru necredincioși, ci pentru credincioși.
23 De aceea, dacă s‑ar aduna întreaga biserică și toți ar vorbi înaltelimbi și ar intra unii neștiutori sau necredincioși, oare nu vor spune ei că sunteți nebuni?
24 Dar dacă toți profețiți și intră cineva necredincios sau neștiutor, el este convinsde toți, este cercetat de toți,
25 lucrurile ascunse ale inimii lui sunt descoperite și astfel va cădea cu fațala pământși I se va închina lui Dumnezeu, declarând: „Cu adevărat Dumnezeu este în mijlocul vostru!“
Ordine în cadrul închinării
26 Deci, ce este de făcut, fraților? Când vă adunați laolaltășifiecare are un psalm, o învățătură, o descoperire,un îndemnînaltălimbă, o traducere, să se facă toate pentru zidireabisericii.
27 Dacă cineva vorbește într‑oaltălimbă, să fie doi sau cel mult trei și să vorbească fiecare pe rând, iar unul să traducă.
28 Dacă însă nu este niciun translator, atunci să tacă în biserică și să‑și vorbească numai lui însuși și lui Dumnezeu.
29 Să vorbească doi sau trei profeți, iar ceilalți să judece.
30 Iar dacă altuia, care stă jos, i se dă o descoperire, primul să tacă.
31 Căci toți puteți să profețiți, dar unul după altul, pentru ca toți să învețe și toți să fie încurajați.
32 Duhurile profeților le sunt supuse profeților,
33 fiindcăDumnezeunu este un Dumnezeu al dezordinii, ci al păcii. La fel ca în toate bisericile sfinților,
34 femeile să tacă în biserici, căci lor nu li se dă voie să vorbească, ci să fie supuse, așa cum spune și Legea.
35 Dacă doresc să învețe ceva, să‑și întrebe soții acasă, pentru că este rușinos pentru o femeie să vorbească în biserică.
36 Ce? Cuvântul lui Dumnezeu a pornit de la voi? Sau numai până la voi a ajuns el?
37 Dacă cineva crede că este profet sau este înzestrat duhovnicește, să‑și dea seama că ceea ce vă scriu este o poruncă a Domnului.
38 Dacă însă cineva nu recunoașteaceasta,niciel nu va fi recunoscut.
39 Astfel, frații mei, râvniți după a profeți și nu împiedicați vorbirea înaltelimbi.
40 Însă toate să se facă așa cum se cuvine și în ordine.
—https://api-cdn.youversionapi.com/audio-bible-youversionapi/48/32k/1CO/14-f0d6ff25d9e2ec920de70dd700809e06.mp3?version_id=126—